Colesterol LDL sau colesterol rau: ce trebuie sa stii?

Rezumat: Colesterolul LDL cunoscut drept colesterolul rău, transportă colesterolul prin sânge și, atunci când este prea mult, favorizează depunerile pe pereții arterelor. Valorile colesterolului LDL se interpretează în funcție de riscul cardiovascular, nu după un singur prag valabil pentru toți.

Alimentația bogată în grăsimi saturate, predispoziția genetică și unele boli pot crește LDL. De obicei, colesterolul mărit nu provoacă simptome, însă poate contribui la infarct și accident vascular cerebral.

Analizele periodice, alimentația echilibrată, mișcarea și, când este necesar, tratamentul medicamentos ajută la reducerea riscului. Medicul stabilește ținta LDL potrivită fiecărei persoane și urmărește evoluția în timp, pentru o prevenție cardiovasculară eficientă.

1. Ce este colesterolul LDL și de ce este numit colesterolul rău?
2. Care sunt valorile normale ale colesterolului LDL?
3. De ce crește colesterolul LDL?
a. Alimentația, sedentarismul și excesul ponderal
b. Factorii genetici și bolile care influențează valorile colesterolului
4. Ce riscuri pentru sănătate are colesterolul rău crescut?
a. Ateroscleroza și îngustarea arterelor
b. Riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral
5. Cum se măsoară colesterolul LDL și când trebuie repetate analizele?
a. Profilul lipidic și interpretarea rezultatelor
b. Cât de des trebuie verificate valorile colesterolului?
6. Cum poți reduce colesterolul LDL?
a. Alimente recomandate și alimente de evitat pentru scăderea colesterolului rău
b. Activitatea fizică și alte schimbări ale stilului de viață
c. Când este necesar tratamentul medicamentos pentru colesterol LDL crescut?
7. Concluzie

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: În cât timp scade nivelul colesterolului?
Răspuns: LDL poate începe să scadă în câteva săptămâni, mai ales sub tratament. Efectul se verifică frecvent prin analize la 4–12 săptămâni; schimbările alimentare necesită consecvență și pot produce rezultate diferite.

Întrebare: Ce meniu ar trebui să urmez dacă am colesterolul mărit?
Răspuns: Poți alege ovăz și fructe la micul dejun, legume și fasole la prânz, iar seara pește cu legume și cereale integrale. Folosește moderat ulei de măsline și limitează grăsimile saturate.

Întrebare: Colesterolul LDL mare provoacă simptome?
Răspuns: De obicei, nu. Poate rămâne crescut ani întregi fără semne evidente, de aceea sunt importante analizele de sânge.

Întrebare: Dacă HDL este mare, mai contează LDL?
Răspuns: Da. HDL crescut nu neutralizează efectele LDL ridicat. Riscul cardiovascular se evaluează folosind mai mulți indicatori.

Întrebare: Pot renunța la statine când valorile colesterolului devin normale?
Răspuns: Nu fără acordul medicului. Valorile bune pot fi rezultatul tratamentului, iar întreruperea acestuia poate duce la o nouă creștere a LDL.

1. Ce este colesterolul LDL și de ce este numit colesterolul rău?

Colesterolul este o substanță grasă produsă de ficat, necesară membranelor celulare, unor hormoni și vitaminei D. Deoarece nu se dizolvă în sânge, circulă prin lipoproteine.

LDL înseamnă „lipoproteine cu densitate mică”. Acestea transportă colesterolul către țesuturi. În exces, particulele LDL pătrund în pereții arterelor și favorizează plăcile de aterom. De aici denumirea de colesterolul rău.

HDL, numit „colesterol bun”, transportă colesterolul către ficat. Totuși, un HDL crescut nu anulează riscul produs de LDL mărit. Scăderea LDL rămâne prioritară.

LDL crescut poate persista ani fără simptome. De aceea, valorile colesterolului trebuie cunoscute înaintea apariției manifestărilor bolilor arteriale.

2. Care sunt valorile normale ale colesterolului LDL?

Nu există o valoare normală a LDL pentru toți. Interpretarea depinde de vârstă, tensiune, fumat, diabet, boală renală, istoric familial și boli cardiovasculare.

Conform obiectivelor europene, la risc cardiovascular scăzut poate fi vizat LDL sub 116 mg/dL. La risc moderat, ținta este sub 100 mg/dL (2,6 mmol/L).

La risc cardiovascular înalt, ținta este sub 70 mg/dL (1,8 mmol/L), iar la risc foarte înalt, sub 55 mg/dL (1,4 mmol/L). În aceste două categorii se urmărește, de regulă, și scăderea LDL cu cel puțin 50% față de valoarea inițială.

Aceste cifre sunt obiective individualizate, nu diagnostice. După un infarct, ținta LDL este de obicei mult mai mică.

Un LDL de cel puțin 190 mg/dL (4,9 mmol/L) reprezintă o creștere severă. Necesită evaluare medicală, de obicei tratament și verificarea unei posibile cauze genetice.

3. De ce crește colesterolul LDL?

LDL depinde de producerea și eliminarea colesterolului, dar și de stilul de viață. Unele cauze pot fi modificate, altele sunt genetice.

a. Alimentația, sedentarismul și excesul ponderal

Consumul frecvent de grăsimi saturate, prezente în unt, carne grasă, smântână și unele produse de patiserie, poate crește colesterolul rău. Grăsimile trans industriale sunt și ele nefavorabile sănătății cardiovasculare.

Sedentarismul și excesul ponderal pot modifica colesterolul și trigliceridele. Grăsimea abdominală se asociază frecvent cu rezistență la insulină.

Fumatul afectează vasele de sânge și este asociat cu modificări ale profilului lipidic. Consumul excesiv de alcool poate crește mai ales trigliceridele, astfel încât valorile colesterolului trebuie privite împreună cu celelalte grăsimi din sânge.

b. Factorii genetici și bolile care influențează valorile colesterolului

Hipercolesterolemia familială este o afecțiune ereditară în care organismul elimină mai greu LDL. Valorile pot fi foarte mari încă din copilărie, chiar dacă persoana mănâncă echilibrat și face sport.

Menționează medicului infarctele premature sau colesterolul foarte crescut din familie. Uneori trebuie investigate și rudele apropiate.

Hipotiroidismul, diabetul și bolile renale pot influența LDL. Anumite medicamente, inclusiv unele corticosteroide, pot modifica profilul lipidic. La femei, valorile colesterolului pot crește odată cu tranziția către menopauză.

4. Ce riscuri pentru sănătate are colesterolul rău crescut?

Riscul depinde și de durata expunerii la LDL crescut, nu doar de rezultatul unei analize.

a. Ateroscleroza și îngustarea arterelor

Ateroscleroza apare când colesterolul și alte substanțe formează plăci în artere. Acestea îngustează vasele și pot limita circulația către inimă, creier sau picioare.

Procesul evoluează adesea lent și fără simptome. Uneori, primul semn este angina pectorală, durerea în piept provocată de aportul insuficient de sânge către mușchiul inimii.

Dacă o placă se rupe, se poate forma un cheag care blochează artera. Astfel, colesterolul rău crescut favorizează evenimente cardiovasculare grave.

b. Riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral

Infarctul apare când fluxul de sânge către o parte a mușchiului inimii este blocat. Un accident vascular cerebral ischemic poate apărea dacă un vas care alimentează creierul se înfundă.

LDL crescut contribuie și la boala arterială periferică, uneori manifestată prin dureri la mers. Hipertensiunea, fumatul și diabetul amplifică riscul.

Scăderea LDL prin măsuri potrivite reduce riscul de evenimente cardiovasculare. Beneficiul depinde de scăderea obținută, riscul inițial și menținerea controlului pe termen lung.

5. Cum se măsoară colesterolul LDL și când trebuie repetate analizele?

LDL se evaluează printr-o analiză de sânge. Interpretarea presupune examinarea întregului profil lipidic, nu doar compararea cifrei cu intervalul laboratorului.

a. Profilul lipidic și interpretarea rezultatelor

Profilul lipidic include colesterolul total, LDL, HDL și trigliceridele. Laboratorul poate calcula LDL din celelalte valori sau îl poate măsura direct, în anumite situații.

De cele mai multe ori, analiza poate fi recoltată fără repaus alimentar. Dacă trigliceridele sunt foarte crescute, medicul poate recomanda o nouă recoltare pe nemâncate, deoarece calcularea LDL poate deveni mai puțin precisă.

Un colesterol total aparent acceptabil nu exclude LDL prea mare pentru cineva cu risc cardiovascular ridicat.

Pentru evaluarea riscului, medicul poate recomanda și lipoproteina(a), de obicei cel puțin o dată în viața adultă. În situații selectate, apolipoproteina B aduce informații suplimentare despre particulele care favorizează ateroscleroza.

b. Cât de des trebuie verificate valorile colesterolului?

La adulții sănătoși, fără factori de risc importanți, un interval orientativ de screening este de patru până la șase ani. Medicul poate indica analize mai dese în funcție de vârstă și istoricul personal.

În diabet, boli cardiovasculare sau colesterol crescut, controalele sunt mai frecvente. După inițierea ori modificarea tratamentului, profilul lipidic se repetă la 4–12 săptămâni.

După stabilizarea tratamentului, controlul se face de obicei la 6–12 luni. Dacă valorile colesterolului rămân peste țintă, medicul poate modifica doza sau poate adăuga un alt medicament.

6. Cum poți reduce colesterolul LDL?

Scăderea LDL presupune obiceiuri sănătoase și, uneori, medicamente. Planul depinde de valoarea inițială, riscul cardiovascular și răspunsul la tratament.

a. Alimente recomandate și alimente de evitat pentru scăderea colesterolului rău

Pentru reducerea colesterolului rău, înlocuiește cât mai des untul și grăsimile animale cu ulei de măsline, nuci și semințe. Consumă legume, fructe, leguminoase și cereale integrale, într-un model alimentar apropiat de dieta mediteraneeană.

Ovăzul, orzul, fasolea și merele conțin fibre solubile, care contribuie la reducerea absorbției colesterolului. Peștele poate înlocui carnea grasă, iar produsele lactate mai puțin grase pot fi preferate celor bogate în grăsimi saturate.

Limitează mezelurile, prăjelile, produsele de patiserie și alimentele cu grăsimi trans. Nici uleiul de cocos, bogat în grăsimi saturate, nu este o alternativă ideală pentru cine urmărește scăderea LDL.

Nu elimina toate grăsimile: contează tipul lor și ansamblul alimentației. Un meniu echilibrat, păstrat pe termen lung, este preferabil unei diete restrictive de câteva zile.

b. Activitatea fizică și alte schimbări ale stilului de viață

Adulții ar trebui să urmărească cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată, precum mers alert, ciclism sau înot. Mișcarea ajută la controlul greutății și îmbunătățește sănătatea cardiovasculară, chiar dacă efectul direct asupra LDL diferă între persoane.

Dacă există exces ponderal, scăderea treptată în greutate poate îmbunătăți profilul lipidic. Renunțarea la fumat și tratarea hipertensiunii sau diabetului reduc riscul care însoțește colesterolul rău crescut.

Înlocuirea unor alimente, mersul zilnic și planificarea meselor sunt pași realiști. Consecvența este esențială.

c. Când este necesar tratamentul medicamentos pentru colesterol LDL crescut?

Statinele, precum atorvastatina și rosuvastatina, sunt de regulă prima opțiune. Ele reduc producția de colesterol în ficat și au dovezi solide că scad riscul de infarct și accident vascular cerebral.

Tratamentul este adesea indicat la persoane care au deja boală cardiovasculară, au LDL foarte mare sau prezintă risc cardiovascular crescut. Pentru alții, decizia se ia după evaluarea individuală și discutarea beneficiilor și riscurilor.

Când statina nu este suficientă sau nu poate fi tolerată, pot fi utilizate ezetimibul, acidul bempedoic sau medicamente care inhibă PCSK9. Uneori, asocierea a două terapii ajută la atingerea țintei LDL.

Reacțiile adverse trebuie discutate cu medicul. Oprirea tratamentului poate permite creșterea LDL, chiar dacă analizele deveniseră normale.

7. Concluzie

Colesterolul LDL este un indicator esențial al sănătății cardiovasculare. Valorile colesterolului se interpretează în context, iar ținta potrivită este mai mică la persoanele cu risc mare de infarct sau accident vascular cerebral.

Alimentația echilibrată, mișcarea, renunțarea la fumat și tratamentul recomandat pot reduce efectele colesterolului rău asupra arterelor. Analizele periodice permit observarea progresului și ajustarea măsurilor înaintea apariției complicațiilor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Testing for Cholesterol
NIH - Causes and Risk Factors
NICE - Cardiovascular disease: risk assessment and reduction, including lipid modification

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...