Sfaturi pentru pacienții cu dislipidemie și familiile lor

Un pacient care suferă de dislipidemie are un nivel ridicat de lipide în sânge: fie are colesterolul rău (LDL) prea mare, fie are un nivel mărit al trigliceridelor, fie întrunește ambele condiții, și colesterol mare, și trigliceride crescute, plus colesterol bun (HDL) prea mic.

Dislipidemia apare atunci când o persoană are niveluri anormale de lipide în sânge. Persoanele cu niveluri ridicate de LDL și trigliceride sau niveluri foarte scăzute de HDL tind să aibă un risc mai mare de a dezvolta ateroscleroză - depozite de grăsime care se acumulează în vasele de sânge și pot cauza infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

TESTARE PCR COVID-19

Dislipidemia poate fi primară sau secundară: cea primară este moștenită (ereditară), iar cea secundară este o afecțiune dobândită, adică se dezvoltă din alte cauze, cum ar fi obezitatea sau diabetul.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Ce faci dacă ești diagnosticat cu dislipidemie?

Iată câteva sfaturi pentru pacienții cu dislipidemie și familiile acestora. E bine ca persoana cu dislipidemie:

  • Să urmeze recomandările medicului curant.
  • Să le spună celor apropiați despre diagnosticul primit și să-și motiveze membrii familiei să facă un control medical măcar anual. Dacă este vorba de o persoană în vârstă, să ceară cuiva din familie sprijin pentru efectuarea programărilor la medic sau cumpărarea medicamentelor de la farmacie, ori pentru a nu uita administrarea medicamentelor.
  • Să adopte împreună cu familia obiceiuri alimentare mai sănătoase: mai multe legume, fructe și proteine slabe și mai puține grăsimi animale și zahăr.
  • Să înceapă o activitate sportivă împreună cu partenerul de viață, cu altă persoană din familie sau cu un prieten.
  • Să renunțe la fumat și la excesul de alcool.
  • Să caute informații medicale despre diagnosticul dislipidemiei și progresele științifice obținute în tratamentul acestei afecțiuni și să discute cu medicul curant despre aceste lucruri, adresând întrebări dacă există neclarități.

Cum se previne dislipidemia?

Aceleași modificări în stilul de viață care te ajută să reduci nivelul colesterolului și trigliceridelor și să îți menții inima sănătoasă te pot ajuta să previi dislipidemia. Iată ce e bine să faci la capitolul prevenție:

  • Adoptă o alimentație bazată pe fructe, legume și cereale integrale și nu adăuga multă sare peste preparate.
  • Limitează cantitatea de grăsimi de origine animală (unt, untură, carne grasă, brânzeturi grase) și consumă grăsimi „bune”, dar cu moderație (1-2 linguri de ulei de măsline pe zi, un pumn de nuci sau semințe fără sare, două-trei porții de pește gras pe săptămână). Dacă nu mănânci pește, ia în calcul suplimentele alimentare cu Omega 3,  din ulei de pește de mare adâncime sau din ulei de alge. Alege suplimente cu Omega 3 de calitate, certificate. Doza medie recomandată este de aproximativ 1 gram pe zi.
  • Scapă de kilogramele în plus și menține-ți greutatea la un nivel normal pentru tine, în funcție de înălțime, sex și vârstă. Greutatea normală se obține și se menține cu o alimentație echilbrată, bazată pe legume, proteine slabe (pește, carne de pui, lactate, tofu etc.), cereale integrale, fructe proaspete și cu activitate fizică regulată (cam 25 de minute pe zi, deci minim 150 de minute pe săptămână).
  • Renunță la fumat, deoarece acest viciu are efecte negative nu doar asupra vaselor de sânge, ci asupra întregului corp (inimă, plămâni, cavitatea bucală etc.).
  • Dacă obișnuiești să consumi alcool, fii moderat (bea cel mult un pahar cu vin sau bere pe zi în cazul femeilor, cel mult două în cazul bărbaților). Dacă nu bei alcool, nu începe să consumi doar pentru că ai auzit de anumite posibile efecte benefice ale acestuia.
  • Dacă ai antecedente medicale în familie (rude care au avut sau au colesterolul crescut și trigliceride mărite), întreabă medicul despre cum poți să duci o viață mai sănătoasă, înainte ca valorile lipidelor să înceapă să crească sau înainte să ajungă la niveluri care nu sunt considerate optime.
  • Mergi la medic pentru un diagnostic corect. Un simplu test de sânge care verifică nivelul colesterolului rău LDL, al colesterolului bun HDL și al trigliceridelor va scoate la iveală dacă valorile tale sunt prea mari, prea mici sau în limitele considerate normale, sănătoase.
  • Aceste valori se pot modifica de la un an la altul, așa că e bine să îți faci anual analizele de sânge, inclusiv profilul lipidic, mai ales că nivelul nesănătos al lipidelor poate să nu fie semnalat de simptome concrete. Dacă ai fost dagnosticat cu dislipidemie și medicul ți-a prescris anumite medicamente, este posibil să te cheme mai des la analize pentru a observa acțiunea tratamentului și a face eventuale schimbări dacă este cazul. Și unele suplimente alimentare pot fi de ajutor, de exemplu cele cu drojdie de orez roșu.

Nu confunda hiperlipidemia cu dislipidemia

Poate că ai auzit că termenul hiperlipidemie este folosit des alături de termenul de dislipidemie, dar aceste cuvinte nu înseamnă chiar același lucru. Hiperlipidemia se referă la nivelurile crescute ale colesterolului rău LDL și ale trigliceridelor. Dislipidemia poate să se refere și la nivelurile scăzute de lipoproteine cu densitate mare (HDL).

Ce trebuie reținut este că ai putea să suferi de dislipidemie și să nici nu știi acest lucru. La fel ca în cazul hipertensiunii arteriale, colesterolul crescut nu are simptome evidente. Dislipidemia este de multe ori descoperită în timpul unor analize de sânge de rutină, așa că este recomandat să mergi la medic măcar o dată pe an și să îți faci acele analize uzuale.

Este posibil să ai nevoie de tratament medicamentos pentru dislipidemie

În cazul în care colesterolul tău are valori foarte mari și dacă schimbările făcute în stilul tău de viață nu sunt suficiente, medicul ți-ar putea sugera să ții colesterolul sub control cu ajutorul medicației hipolipemiante. Dacă trebuie sau nu să iei medicamente pentru reducerea valorilor colesterolului, acest lucru depinde de riscul tău general de a dezvolta o boală cardiovasculară sau un eveniment cardiovascular cu potențial fatal (boală cardiacă coronariană, angină, infarct miocardic, hipertensiune, accident vascular cerebral etc.)

Medicamentele din clasa celor care scad colesterolul, cum sunt statinele, sunt prescrise pacienților care au cel mai mare risc general de a face, în viitor, o afecțiune cardiovasculară. Nu lua aceste medicamente decât la sfatul medicului și urmează instrucțiunile acestuia în ce privește dozele.

Dacă statinele nu reușesc să scadă nivelul LDL și al trigliceridelor, medicul poate recomanda tratamente cu ezetimib, niacină, fibrați, sechestranți ai acidului biliar, evolocumab și alirocumab, lomitapidă și mipomersen.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Merck Manual - Dyslipidemia 
https://www.merckmanuals.com/home/hormonal-and-metabolic-disorders/cholesterol-disorders/dyslipidemia
British Heart Foundation - High Cholesterol - Causes, Symptoms & Treatments
 https://www.bhf.org.uk/informationsupport/risk-factors/high-cholesterol


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0