Inflamatia la ficat creste nivelul colesterolului

Diabetul crește riscul de apariție a bolii hepatice grase non-alcoolice, o afecțiune în care excesul de grăsime se acumulează în ficat, chiar dacă nu bei deloc alcool.

Această afecțiune apare la cel puțin jumătate dintre cei cu diabet de tip 2. Nu este clar dacă afecțiunea apare mai des la persoanele cu diabet de tip 1 decât la populația generală, deoarece obezitatea, care este un factor de risc, apare cu o frecvență similară în ambele grupuri. Alte afecțiuni medicale, cum ar fi colesterolul crescut și hipertensiunea arterială, cresc, de asemenea, riscul de boală hepatică grasă non-alcoolică.

Legătura dintre ficatul gras și diabet

Boala ficatului gras poate juca chiar un rol în dezvoltarea diabetului de tip 2. Odată ce ai ambele afecțiuni, diabetul de tip 2 care nu este tratat poate agrava boala ficatului gras. Potrivit unui studiu din 2019, aproximativ 50 până la 70% dintre persoanele cu diabet au steatoză heptică non-alcoolică 1. În comparație, doar 25% din populația generală o are.

Severitatea bolii tinde, de asemenea, să fie agravată de prezența diabetului. Oamenii de știință cred că o defalcare metabolică în organism, cum ar fi cea observată în diabetul de tip 2, are ca rezultat eliberarea acizilor grași în sânge, acumulându-se în cele din urmă în ficat.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Steatoza hepatică non-alcoolică în sine nu provoacă de obicei simptome, dar poate crește riscul altor afecțiuni, cum ar fi inflamația ficatului sau ciroza. Ciroza se dezvoltă atunci când leziunile hepatice determină țesutul cicatricial să înlocuiască țesutul sănătos, îngreunând funcționarea corectă a ficatului. Aceasta este, de asemenea, asociată cu risc crescut de cancer la ficat.

Care este legătura dintre afecțiunile ficatului, diabet și bolile vasculare

Procesele inflamatorii care au loc în ficat duc la niveluri foarte mari ale colesterolului la oamenii cu diabet, favorizând astfel bolile vasculare ulterioare. O nouă cercetare prezintă un mecanism care până acum nu era cunoscut. Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de oamenii de știință din München și de cercetătorii din cadrul Spitalului Universitar Heidelberg. Lucrarea, care a fost publicată în august în jurnalul "Cell Reports", prezintă un mecanism care până acum era necunoscut 2.

Complicațiile bolilor vasculare

Bolile vasculare joacă un rol esențial în ceea ce privește complicațiile pe termen lung în cazul pacienților cu diabet. Bolile cardiovasculare sunt cel mai întâlnit motiv pentru toate spitalizările acestor pacienți, fiind responsabile de 75% dintre internări, iar aceste boli sunt totodată responsabile de 50% dintre toate decesele. 

Colesterolul mărit (hipercolesterolemie sau valoarea crescută a colesterolului) este un important factor de risc pentru ateroscleroză, boli ale sistemului circulator și pentru complicațiile de natură vasculară.

Riscul de apariție a bolilor cardiovasculare este mai mare pentru persoanele cu diabet, care au deseori valori crescute ale colesterolului și ale tensiunii arteriale. Fumatul, antecedentele familiale de boli cardiovasculare și inactivitatea cresc, de asemenea, acest risc.

Pentru a reduce riscul și a rezolva orice problemă din timp:

  • Verifică-ți tensiunea arterială cel puțin o dată la șase luni sau mai des dacă ai tensiune arterială mare sau dacă iei medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale.
  • Verifică-ți colesterolul în fiecare an. Alte teste patologice, cum ar fi o electrocardiogramă (ECG) sau un test de efort pot fi, de asemenea, recomandate de către medicul care te are sub observație.

Complicațiile pe termen lung ale diabetului

Specialiștii în diabet și boli metabolice spun că, deși nivelul glucozei este bine ținut sub control, unii oameni cu diabet prezintă un risc mai mare de a avea complicații pe termen lung, așa că oamenii de știință au vrut să înțeleagă care este cauza fundamentală pentru care se întâmplă acest lucru. În studiul lor amplu, cercetătorii din München s-au axat pe procesele inflamatorii despre care se știe că au loc în multe boli metabolice, cum ar fi diabetul de tip 2 și obezitatea, și că de fapt contribuie semnificativ la complicațiile pe termen lung. 

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Mai exact, cercetătorii s-au concentrat pe citokina proinflamatorie TNF-alfa (factorul de necroză tumorala alfa sau TNF-α), care, așa cum se știe, este un factor care induce producția de specii reactive de oxigen în ficat. 

Oamenii de știință au demonstrat că aceste specii reactive de oxigen inactivează complexul factorului GAbp (o proteină care leagă două sau mai multe molecule împreună). În modelele experimentale, această pierdere, la rândul ei, a inhibat proteina AMPK, un senzor de energie al celulei. Drept rezultat, a fost produs un exces de colesterol, iar simptomele tipice de ateroscleroză s-au dezvoltat și ele.

Ficatul joacă un rol mai important în dezvoltarea bolilor vasculare diabetice

Oamenii de știință spun că datele obținute de ei sugerează că ficatul joacă un rol esențial în dezvoltarea bolilor vasculare diabetice comune. Proteina GAbp pare să fie un regulator molecular la interfață dintre inflamație, homeostazia colesterolului și ateroscleroză. Fără efectul protector al acestei proteine, acest lucru ar duce la hipercolesterolemie și la creșterea depozitelor de lipide în artere.

Din moment ce datele inițiale obținute de la pacienți au sprijinit concluziile oamenilor de știință, noua cale de semnalizare - indiferent de cât de bine își tine pacientul sub control glicemia - poate fi o componentă-cheie în dezvoltarea complicațiilor pe termen lung ale diabetului, care ar putea fi utilizată în scop terapeutic, a spus profesorul Stephan Herzig, cel care a condus studiul.

Valorile mari ale colesterolului favorizează riscul de reapariție a evenimentelor cardiovasculare majore (infarct miocardic, accident vascular cerebral sau boala arterială periferică) ce vă pot pune în pericol viața. Riscul este cu atât mai mare cu cât s-a produs deja un eveniment cardiovascular major.

Cum ai grijă de ficatul tău

Dacă ai diabet, există o serie de pași pe care îi poți face pentru a-ți proteja ficatul și pentru a preveni apariția bolii hepatice grase non-alcoolice. Acestea includ:

  • Gestionarea bună a nivelului de zahăr din sânge, cu ajutorul medicului specialist;
  • Pierderea în greutate, dacă este necesar, și menținerea unei greutăți sănătoase printr-o dietă sănătoasă și exerciții fizice regulate;
  • Limitarea alimentelor bogate în grăsimi, zahăr și sare;
  • Limitarea cantității de sodiu consumată;
  • Renunțarea la fumat;
  • Limitarea consumului de cofeină;
  • Menținerea tensiunii arteriale în limitele recomandate;
  • Menținerea nivelului scăzut de colesterol și trigliceride ale lipoproteinelor cu densitate joasă (LDL sau „rău”);
  • Reducerea consumului de alcool.

Ca să-ți ții glicemia în limite normale, ține cont de următoarele recomandări:

  • include în dietă alimente bogate în fibre și carbohidrați sănătoși;
  • mănâncă la intervale regulate;
  • fă exerciții fizice regulate.

De asemenea, este important să iei orice medicamente prescris de medic pentru a-ți gestiona glicemia.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
1 Studiul  ”Nonalcoholic Fatty Liver Disease in Diabetes. Part I: Epidemiology and Diagnosis”, publicat în Diabetes Metab J. 2019 Feb; 43(1): 31–45, autori: Yong-ho Lee, Yongin Cho, Byung-Wan Lee, Cheol-Young Park, Dae Ho Lee, Bong-Soo Cha și Eun-Jung 
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6387876/
2 Studiul ”A Hepatic GAbp-AMPK Axis Links Inflammatory Signaling to Systemic Vascular Damage”, publicat în Cell Rep. 2017 Aug 8;20(6):1422-1434. doi: 10.1016/j.celrep.2017.07.023, autori: Katharina Niopek, Bilgen Ekim Üstünel, Susanne Seitz, Minako Sakurai, Annika Zota 1 et all.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28793265/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0