Ce este bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC)?

1. Informatii generale despre BPOC sau bronhopneumopatia obstructivă cronică
   a. Ce este BPOC?
   b. Cauze BPOC
   c. Factori de risc pentru BPOC
   d. Simptome BPOC
   e. Stadiile BPOC
   f. Diagnosticare BPOC
   g. Riscurile și complicațiile BPOC
   h.  BPOC și cancerul pulmonar: care sunt asocierile?
   i. Prognosticul pacientului cu BPOC
2. Tratament bronhopneumopatie obstructivă cronică
   a. Tratamentul cu bronhodilatatoare pentru BPOC
   b. Tratamentul cu corticosteroizi pentru BPOC
   c. Oxigenoterapia pentru BPOC
   d. Alte tratamente
   e. Reabilitarea respiratorie a pacientului cu BPOC
   f. Tratamentul chirurgical pentru BPOC
   g. Despre dieta pacientului cu BPOC
   h. Schimbări în stilul de viață al pacientului cu BPOC
3. Prevenirea bronhopneumopatiei obstructive cronice

Informații generale despre BPOC sau bronhopneumopatia obstructivă cronică

BPOC reprezintă a treia cauză de deces după bolile cardiace și cele neoplazice în toată lumea, iar 95% dintre bolnavi sunt sau au fost fumători. Este o boală care nu trebuie trecută cu vederea, așa că este extrem de important ca atât fumătorii, cât și nefumătorii să știe care sunt simptomele bronhopneumopatiei obstructive cronice, pentru a putea fi diagnosticați și tratați cât mai rapid.

Ce este BPOC?

BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică) este o boală cronică pulmonară progresivă, incurabilă, care apare de obicei la persoanele de peste 45 de ani, cauzată de expunerea îndelungată la noxe respiratorii (fum, gaze de ardere) și care se manifestă prin oboseală la efort (dispnee) și tuse persistentă.

Plămânii pacienților cu BPOC au căile respiratorii îngustate, iar pereții alveolelor, acele mici bule care dau plămânului aspectul buretos și care ajută la transferul oxigenului din aer în sânge, sunt distruși. Totul este cauzat de acțiunea continuă, îndelungată, a noxelor respiratorii – în cele mai multe cazuri, fumatul – asupra plămânilor.

Cauze BPOC

Bronhopneumopatia obstructivă cronică apare din cauza agresiunii persistente și îndelungate (15-20 de ani) a noxelor respiratorii (fumatul, poluarea atmosferică sau la locul de muncă) asupra plămânilor. Aceste noxe afectează căile respiratorii, dar distrug și țesutul pulmonar. În timp, aceste efecte nocive sunt resimțite, și plămânii nu mai pot asigura necesarul de oxigen al organismului.

Astfel, apare oboseala în condiții de efort: bolnavii nu mai pot urca un număr la fel de mare de etaje pe scări ca înainte sau distanța de mers pe teren plat se micșorează. Tusea persistentă apare din cauza iritației căilor respiratorii, căci plămânii secretă mai mult mucus pentru a „curăța” bronhiile și acest mucus trebuie eliminat prin tuse. Apariția bronhopneumopatiei obstructive cronice necesită și o anumită susceptibilitate genetică a individului. Tocmai din această cauză, cam 20% dintre fumători dezvoltă BPOC. Restul fumătorilor dezvoltă patologii cardiace sau cancer pulmonar.

Factori de risc pentru BPOC

Pe lângă fumat, factorii de risc care cresc probabilitatea ca o persoană să dezvolte BPOC includ și:

  • arderea lemnului și a biomasei, în interior (de exemplu, când se inhalează fumul de la sobe);
  • factorii genetici, cum ar fi o deficiență de alfa-1-antitripsină, un important factor care protejează plămânii, produs de ficat;
  • expunerea la substanțele poluante din aer și la toxinele din locuință și de la locul de muncă;
  • calitate slabă a aerului din interior;
  • istoricul familial de bronhopneumopatie obstructivă cronică.

Simptome BPOC

În multe cazuri, stadiile incipiente ale bolii nu sunt diagnosticate din motive multiple. Pacienții își neglijează simptomele, punând oboseala pe seama avansării în vârstă și tusea pe seama fumatului. Atenție: acea tuse a fumătorului nu înseamnă decât că plămânii suferă și NU este un lucru normal! Principalele simptome ale BPOC sunt:

  • persoana simte că își pierde răsuflarea, că nu mai poate respira, mai ales când este activă, iar această senzație o are din ce în ce mai des;
  • tuse persistentă însoțită de spută - unii pacienți pot trece cu vederea acest simptom, pe care îl consideră doar o banală tuse a fumătorului;
  • infecții frecvente în piept;
  • respirație șuierătoare persistentă, așa-numitul „wheezing”.

Simptomele se vor agrava treptat, de-a lungul timpului, și vor face ca activitățile de zi cu zi să devină din ce în ce mai dificile. Uneori, pacientul poate avea perioade în care simptomele se agravează subit, numite puseuri sau perioade de exacerbare.

Alte simptome ale BPOC, mai rare, pot fi:

  • pierderea în greutate
  • oboseala
  • gleznele umflate din cauza retenției de lichide (edem)
  • durerea în piept și tusea însoțită de mici cantități de sânge (acestea sunt, de regulă, semnele unei alte afecțiuni, cum ar fi o infecție sau un posibil cancer pulmonar)

Aceste simptome suplimentare tind să apară doar atunci când bronhopneumopatia obstructivă cronică a ajuns într-un stadiu mai avansat.

Stadiile BPOC

Există sisteme diferite de clasificare a severității bolii, iar un astfel de sistem de clasificare este GOLD (Global inițiative for chronic Obstructive Lung Disease). Clasificarea GOLD este folosită de experți pentru a determina severitatea bronhopneumopatiei obstructive cronice și pentru a ajuta la elaborarea unui plan de tratament.

Există 4 stadii GOLD, pe baza testării pacientului cu ajutorul spirometriei:

  • stadiul 1: boala are o formă ușoară;
  • stadiul 2: boala are o formă moderată;
  • stadiul 3: boala este severă;
  • stadiul 4: boala este foarte severă.

Clasificarea GOLD ține cont și de simptomele pacientului și de istoricul medical al acestuia, în ceea ce privește perioadele acute de exacerbare a bolii. Pe baza acestor informații, medicul poate defini care este stadiul în care se află boala.

Diagnosticare BPOC

Diagnosticul este pus de către medicul pneumolog în urma unui consult în cadrul căruia va evalua simptomele pacientului, va discuta cu acesta despre antecedentele medicale personale și cele ale familiei și despre orice fel de expunere a pacientului la substanțe iritante pentru plămâni, în special la fumul de țigară. De asemenea, se va face o spirometrie.

Spirometria este o investigație ieftină, accesibilă, nedureroasă, care îi arată medicului cât de îngustate sunt bronhiile și ce capacitate respiratorie mai are pacientul. Este suficient doar ca persoana să sufle cu putere într-un tub conectat la un spirometru, de câteva ori, și investigația este gata. 

Medicul poate recomanda mai multe investigații pentru a diagnostica această boală:

  • O radiografie în zona pieptului poate să arate emfizemul, una dintre principalele cauze ale BPOC.
  • Computer Tomografia (CT) - o scanare a plămânilor poate ajuta medicul să detecteze emfizemul și îl ajută să determine dacă pacientul ar avea de beneficiat de pe urma unei operații pentru BPOC.
  • Analiza gazelor sangvine arteriale - acest test de sânge măsoară cât de bine plămânii pacientului reușesc să aducă oxigenul în sânge și cât de bine reușesc să elimine dioxidul de carbon.
  • Alte teste de laborator - acestea nu sunt folosite pentru a diagnostica BPOC, ci pentru a determina cauza simptomelor pacientului ori pentru a elimina alte posibile afecțiuni.

Riscurile și complicațiile BPOC

Pe măsură ce bronhopneumopatia obstructivă cronică progresează, pacientul are o predispoziție mai mare de a suferi unele complicații, cum ar fi:

  • infecțiile respiratorii recurente, cum ar fi răceală, gripă și pneumonie
  • probleme ale inimii
  • hipertensiune în arterele din plămâni - numită și hipertensiune pulmonară
  • cancer pulmonar
  • depresie (din cauza că pacientul nu poate duce un stil de viață activ) și anxietate
  • scăderea în greutate
  • malnutriția.

Aceste complicații pot fi, însă, fatale. Cel mai bine este să se adopte măsuri pentru a se preveni apariția complicațiilor și să se ia măsuri pentru stabilirea unui diagnostic corect de BPOC. În cazul fumătorilor, renunțarea la acest viciu este esențială, pentru că dacă aceste persoane vor continua să fumeze, simptomele se vor agrava.

BPOC și cancerul pulmonar: care sunt asocierile?

Cele două boli au anumite asocieri, pe mai multe paliere. Experții spun că BPOC și cancerul pulmonar au mai mulți factori de risc în comun. Unul dintre aceștia este fumatul. Ambele afecțiuni au un risc mai mare de a apărea dacă persoana fumează pasiv sau dacă este expusă la substanțe chimice ori la alte tipuri de fum la locul de muncă prin prisma meseriei.

Poate fi implicată și o predispoziție genetică în dezvoltarea atât a cancerului pulmonar, cât și a bronhopneumopatiei obstructive cronice. În plus, trebuie să ținem cont și de faptul că riscul de a dezvolta BPOC ori cancer la plămâni crește odată cu vârsta.

Studiile au arătat că un procent destul de mare dintre pacienții cu cancer pulmonar suferă și de BPOC, iar concluzia oamenilor de știință a fost că BPOC este un factor de risc pentru cancerul pulmonar. Așa că diagnosticarea și gestionarea bronhopneumopatiei obstructive cronice este deosebit de importantă.

Un diagnostic de BPOC nu înseamnă neapărat că pacientul va dezvolta cancer pulmonar. Înseamnă, însă, că persoana are un risc mai mare de a face această boală, iar acesta este un motiv întemeiat pentru a-i îndemna pe pacienții fumători să abandoneze acest obicei nociv.

Prognosticul pacientului cu BPOC

În general, bronhopneumopatia cronică obstructiva tinde să evolueze lent. În stadiile incipiente, este posibil ca persoana să nici nu știe că are această boală. După ce pacientul a primit diagnosticul de BPOC, va trebui să meargă la medicul pneumolog în mod regulat și să adopte măsurile necesare pentru a ține simptomele sub control și pentru a modifica anumite aspecte ale vieții de zi cu zi.

Pe măsură ce boala progresează, simptomele pot deveni din ce în ce mai accentuate, limitând anumite aspecte ale vieții pacientului. De exemplu, pacienții cu BPOC în stadii avansate nu pot avea grijă de ei, fără a avea alături pe cineva care să îi ajute, au un risc mare de a face infecții respiratorii, de a dezvolta probleme cardiace și cancer pulmonar.

În general, BPOC reduce speranța de viață, deși prognosticul variază considerabil, de la un pacient la altul. Pacienții cu această boală care nu au fumat niciodată ar putea avea o reducere modestă a speranței de viață, pe când foștii fumători ori actualii fumători au un risc mai mare de a avea viața scurtată considerabil.

Tratament bronhopneumopatie obstructivă cronică

Odată apărută, pacientul trebuie să știe că BPOC este o boală incurabilă și lent progresivă. Astfel, tratamentul nu face decât să ușureze simptomele, în cele mai multe cazuri în mod semnificativ, și să reducă progresia bolii, iar administrarea de oxigen suplimentar pe termen lung poate crește durata de viață a pacientului.

Tratamentul pentru BPOC este unul care oferă o susținere a funcționarii plămânilor, însă boala nu se vindecă. Tratamentul include medicamente care se administrează prin inhalare și administrarea de oxigen suplimentar, în cazurile avansate de boală. Periodic, pacienții cu BPOC fac infecții respiratorii, multe din ele necesitând internare în spital și fiind amenințătoare de viață. 

Tratamentul cu bronhodilatatoare pentru BPOC

Principalul efect al tratamentului este dilatarea bronhiilor, care asigură o mai bună circulație a aerului în interiorul plămânilor, iar medicamentele utilizate sunt numite bronhodilatatoare. Există bronhodilatatoare de scurtă durată (au un efect rapid, folosite la nevoie când apare greutatea în respirație în condiții de efort) și cele de lungă durată (folosite pentru a obține o dilatare a bronhiilor pe 24 de ore). Se pot folosi și simultan, în diverse combinații.

Tratamentul cu corticosteroizi pentru BPOC

Corticosteroizii sunt utili în cazul pacienților cu stadii mai avansate de boală. Corticosteroizii contribuie la diminuarea inflamației din peretele bronhiilor, inflamație care este principalul autor al modificărilor din plămâni); previn episoadele frecvente de agravare a bolii, deci acele exacerbări. Se utilizează întotdeauna în combinație cu bronhodilatatoarele.

Oxigenoterapia pentru BPOC

În ultimele stadii de boală se administrează oxigen (prin intermediul unei canule nazale – furtun subțire) care provine fie dintr-o butelie, fie, în majoritatea cazurilor, dintr-un concentrator de oxigen (aparat care, odată conectat la rețeaua electrică, produce oxigen din aerul atmosferic). Oxigenoterapia ameliorează semnificativ simptomele pacienților și crește durata de viață a acestora.

Alte tratamente

Deși aminofilina și teofilina erau foarte frecvent utilizate mai demult în România, dovezile au arătat că nu sunt eficiente în tratamentul de inițiere. Se pot folosi ca tratament adjuvant la cel inhalator (a treia alegere după bronhodilatatoare și corticosteroizi), când simptomele nu sunt ameliorate satisfăcător. Se recomandă în cazurile în care pacienții nu își pot administra corect medicația inhalatorie, ca ultimă soluție terapeutică.

Reabilitarea respiratorie a pacientului cu BPOC

Deși ceva mai greu accesibilă în România (în principal în centrele universitare), reabilitarea respiratorie este indicată în toate stadiile de boală. Este vorba despre un set de exerciții de respirație și exerciții fizice al căror scop este să antreneze musculatura respiratorie și cordul, pentru a face mai bine față efortului fizic în viața de zi cu zi. Reabilitarea necesită supraveghere medicală specializată și un program riguros (2-3 ședințe pe săptămână, timp de 3-4 săptămâni) în funcție de indicațiile medicului specialist.

Tratamentul chirurgical pentru BPOC

Procedurile chirurgicale sunt considerate o opțiune de ultima instanță în tratamentul acestei boli. Printre procedurile chirurgicale folosite se află:

  • transplantul de plămâni;
  • bulculomia - spațiile de aer dilatate sau bululele din plămâni sunt îndepărtate (este vorba de cele care afectează respirația);
  • operația prin care este redus volumul plămânului sau o procedură prin care se îndepărtează țesutul deteriorat din plămâni, pentru a ușura funcționarea acestor organe.

Despre dieta pacientului cu BPOC

Nu există o dietă specială pentru cei cu bronhopneumopatie obstructivă cronică, însă o alimentație sănătoasă este importantă pentru toată lumea. Pentru persoanele cu BPOC, alimentația nutritivă contribuie la a menține starea generală de sănătate a pacientului. 

Cu cât organismul persoanei este mai puternic, cu atât aceasta va putea să prevină complicațiile și alte probleme de sănătate care pot să apară pe fondul unui diagnostic de BPOC. Important este ca pacienții cu BPOC să aleagă alimente nutritive din aceste grupuri: legume proaspete și gătite, dar nu prăjite, fructe proaspete, produse din cereale integrale, proteine slabe, produse lactate.

Totodată, este important ca pacienții să bea multe lichide. Se recomandă cel puțin 6-8 pahare de apă pe zi (pot fi și supe și ceaiuri de plante neîndulcite), pentru că lichidele ajută la subțierea mucusului, iar astfel pacienților le este mai ușor să îl elimine.

Schimbări în stilul de viață al pacientului cu BPOC

Bronhopneumopatia obstructivă cronică poate afecta multe aspecte ale vieții pacientului, însă există anumite măsuri care îl pot ajuta să reducă impactul acestei boli. În primul rând, pacientul ar trebui să renunțe la fumat, apoi să respecte tratamentul indicat de medic.

Abandonarea fumatului poate să ajute la încetinirea evoluției bolii sau la prevenirea afectării plămânilor în viitor. Dacă nu știe cum să își facă un plan pentru a se lăsa de fumat, deoarece nu este ușor să renunți la acest viciu, pacientul poate cere sfatul medicului.

Greutatea corporală trebuie menținută în limite normale, pentru că excesul ponderal poate să agraveze simptomele respiratorii. Prin urmare, la pacienții supraponderali este recomandată scăderea în greutate, printr-o combinație de exerciții fizice nu foarte solicitante și o dietă sănătoasă.

Pentru că pacienții cu BPOC sunt mai vulnerabili în fața infecțiilor, aceștia sunt încurajați să își facă anual vaccinul antigripal și orice alte vaccinuri recomandate de medicul pneumolog.

Prevenirea bronhopneumopatiei obstructive cronice

BPOC este o afecțiune care poate fi prevenită. Oricine își poate reduce semnificativ riscul de a o dezvolta dacă evită să fumeze. Dacă persoana fumează deja, renunțarea la acest obicei poate să ajute la prevenirea lezării plămânilor, înainte ca fumatul să înceapă să cauzeze apariția unor simptome neplăcute.

Expunerea prin prisma profesiei la substanțe chimice și la praf reprezintă un alt factor de risc pentru BPOC. Așadar, dacă o persoană lucrează cu acest tip de substanțe iritante pentru plămâni, este bine să discute cu superiorii săi despre cum se poate proteja mai bine la locul de muncă - de exemplu, se poate folosi un echipament special care protejează căile respiratorii.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Lung Association - Treating COPD
https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/copd/treating
NHS Choices – Living with Chronic obstructive pulmonary disease (COPD)
https://www.nhs.uk/conditions/chronic-obstructive-pulmonary-disease-copd/living-with/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0