Totul despre preinfarct: cauze, simptome si tratament

Despre preinfarct
- Ce este preinfarctul
- Cum este afectat organismul in timpul unui preinfarct
- Simptomele preinfarctului
- Care sunt cauzele sau factorii de risc ai preinfarctului
- Diagnosticarea preinfarctului
- Complicatiile preinfarctului

Tratarea preinfarctului
- Ce faci daca ai simptomele unui preinfarct
- Cum ajuti o persoana ce prezinta simptomele preinfarctului
- Protocolul de interventie pentru preinfarct
- Tratament medicamentos pentru preinfarct
- Interventia chirurgicala in urma unui preinfarct
- Schimbari in stilul de viata al unei persoane care a avut preinfarct

Prevenirea preinfarctului
- Stilul de viata ce trebuie adoptat de o persoana cu risc de preinfarct
      - Controlul greutatii si schimbari in dieta
      - Controlul colesterolului rau
      - Renuntarea la fumat 
      - Alte schimbari in stilul de viata
- Analize periodice pentru evaluarea riscului de preinfarct sau infarct

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Termenul de "preinfarct" este destul de controversat si desi multi cardiologi nu il accepta, acesta este destul de frecvent in limbajul comun al pacientilor. Preinfarctul are simptome asemanatoare infarctului si numai in urma unor investigatii se poate stabili daca a fost vorba despre un preinfarct sau despre un infarct miocardic acut. Practic, preinfarctul este mai debraba o stare tranzitorie dintre angina pectorala si infarct, in timpul careia pot sa se concretizeze leziunile ischemice.

Diferenta dintre un preinfarct si un infarct consta in daunele produse la nivelul miocardului. Daca in cazul preinfarctului este vorba despre o ingustare a arterelor coronare ori de aparitia unui blocaj de-a lungul acestora, atunci cand vine vorba despre un infarct, arterele sunt complet blocate iar efectele acestui blocaj asupra inimii sunt serioase.

Despre preinfarct

Termenul de "preinfarct" este destul de controversat si, desi multi cardiologi nu il accepta, acesta este intalnit destul de frecvent limbajul comun al pacientilor. Medicul poate sa numeasca un atac de cord folosind si termenul de "infarct miocardic". Medicul poate, de asemenea, sa foloseasca termenul "sindrom coronarian acut" pentru a denumi atacul de cord sau angina instabila.

Este important sa intelegem ca angina instabila este cunoscuta, de fapt, si sub denumirea de "preinfarct". Preinfarctul ori angina instabila este o afectiune in care inima ta nu primeste suficient sange si oxigen. Preinfarctul poate duce la un infarct miocardic.

Ce este preinfarctul

Preinfarctul sau angina pectorala instabila are loc atunci cand fluxul de sange catre inima este brusc incetinit de vasele de sange ingustate sau de micile cheaguri de sange care se formeaza in arterele coronare. Preinfarctul (angina instabila) este o urgenta medicala. El ar putea sa insemne ca ai un atac de cord.

Preinfarctul are simptome asemanatoare cu cele ale infarctului miocardic (durere sau presiune in piept care apare in repaus sau cand pacientul face tot mai putin efort fizic) si doar in urma unor investigatii se poate stabili clar daca a fost vorba despre un preinfarct sau despre un infarct miocardic acut. Simptomele pot deveni mai severe si pot dura mai mult. Practic, preinfarctul este mai debraba o stare tranzitorie dintre angina pectorala si infarct miocardic, in timpul careia pot sa se concretizeze leziunile ischemice.

Cum este afectat organismul in timpul unui preinfarct

Diferenta dintre un preinfarct si un infarct consta in daunele produse la nivelul miocardului. Daca in cazul preinfarctului este vorba despre o ingustare a arterelor coronare ori de aparitia unui blocaj de-a lungul acestora, atunci cand vine vorba despre un infarct miocardic, arterele sunt complet blocate iar efectele acestui blocaj asupra inimii sunt grave.

Angina este un alt termen pentru a descrie durerea in piept ce are legatura cu starea inimii. Pacientu poate sa simta durere si in alte parti ale corpului, cum ar fi umerii, gatul, spatele, bratele. Durerea (angina) in preinfarct se datoreaza fluxului de sange inadecvat catre muschiul inimii, care la randul lui nu face decat sa priveze inima de oxigenul de care are nevoie.

Exista doua tipuri de angina pectorala:

1. angina pectorala stabila, care apare intr-un mod previzibil; se intampla atunci cand persoana se face un efort fizic mare sau simte un stres considerabil. Angina stabila nu isi schimba frecventa si nu se inrautateste in timp.

2. angina pectorala instabila (preinfarctul) este o durere in piept care apare in perioada de repaus sau in timpul efortului fizic sau la stres. Durerea in piept se agraveaza atat in ceea ce priveste frecventa, cat si severitatea. Angina pectorala instabila inseamna ca blocajele din arterele care alimenteaza inima cu sange si oxigen au ajuns la un nivel critic. Un preinfarct (un atac de angina instabila) reprezinta o urgenta medicala, iar pacientul trebuie sa primeasca imediat un tratament.

Simptomele preinfarctului

Simptomele preinfarctului sunt asemanatoare cu cele ale infarctului miocardic si includ:

• durerea in piept - pacientul simte o durere apasatoare, ascutita, ca si cum un obiect greu i-ar strivi pieptul;

• durerea care iradiaza sau se raspandeste catre extremitatile superioare (de obicei, pe partea stanga), catre brate si maxilar sau spre spate;

• greata;

• anxietate;

• transpiratie;

• dispnee (greutate in respiratie in bolile cardiace);

• ameteala;

• oboseala inexplicabila;

• senzatie de confuzie;

palpitatii;

• simptome care apar cand pacientul este in repaus; acestea sunt bruste sau mai frecvente, sunt severe sau prelungite; simptomele sunt o modificare de la tiparul obisnuit de angina pectorala si nu raspund la tratamentul cu nitroglicerina.

Atat in cazul barbatilor, cat si al femeilor, cel mai comun simptom este durerea sau presiunea in piept. Dar femeile sunt cumva mai predispuse decat barbatii sa aiba si alte simptome, precum dificultate la respiratie, greata, durere in spate sau durerea de maxilar.

Care sunt cauzele sau factorii de risc ai preinfarctului

Principala cauza a preinfarctului este boala cardiaca coronariana, cauzata de depunerea placii de aterom pe peretii arterelor. Placa de aterom face ca arterele sa se ingusteze si sa devina mai rigide. Acest lucru reduce volumul de sange care ar trebui sa circule, in mod normal, catre muschiul inimii.

Atunci cand muschiul inimii nu primeste suficient sange si oxigen, pacientul simte o durere in piept. Preinfarctul apare fie atunci cand se petrece un blocaj la nivelul unei artere secundare, fie atunci cand blocajul nu opreste complet sangele care merge catre inima. Pe de alta parte, in cazul infarctului miocardic acut, apare un blocaj la nivelul arterelor, iar acest blocaj impedica sangele sa ajunga la muschiul inimii. Intr-o asemenea situatie, inima nu este vascularizata corespunzator si apar fie leziuni la nivelul acesteia, fie stopul cardiac ori chiar decesul. Multi pacienti se intreaba ce categorii de persoane sunt in pericol sa sufere un preinfarct.

Astfel, factorii de risc pentru boala cardiaca coronariana (principala cauza a preinfarctului) sunt:

• diabetul;

• obezitatea;

• un istoric familial ce include persoane cu boli de inima;

• hipertensiunea arteriala;

• colesterolul LDL ("rau") mare;

• colesterolul HDL ("bun") mic;

• pacientii de sex masculin;

• fumatul;

• stilul de viata sedentar.

Barbatii in varsta de 45 de ani si peste acest prag si femeile de 55 de ani si peste acest prag au mai multe sanse sa sufere un preinfarct (angina instabila).

Diagnosticarea preinfarctului

Medicii sunt singurii in masura sa puna diagnosticul de preinfarct, in urma unei electrocardiograme. Medicul poate, de asemenea, sa recomande si o analiza de sange, dar si o ecografie cardiaca, o angiograma sau o radiografie. Medicul tau va efectua un examen clinic care presupune si masurarea tensiunii arteriale. De asemenea, medicii pot folosi si alte teste pentru a confirma diagnosticul de preinfarct / angina instabila, cum ar fi:

• Testele de sange, pentru a verifica ce valori au creatin kinaza / CK (scrisa uneori si "creatinkinaza") si biomarkerii cardiaci (troponina) care se scurg din muschiul inimii daca acesta a fost afectat sau s-a deteriorat;

• Electrocardiograma, pentru a vedea tiparele in ceea ce priveste bataile inimii si care pot indica un flux sangvin redus;

• Ecocardiografia, pentru a produce imagini ale inimii pacientului, care scot la iveala dovezile unor probleme legate de circulatia sangelui;

• Testele de stres, pentru a determina inima pacientului sa "munceasca" mai mult si pentru a face preinfarctul (angina) mai usor de detectat;

• Examinarea angio-CT - este o metoda de imagistica prin care se pot evalua arterele, care combina tomografia sau tehnologia computerizata cu angiografia;

• Angiografia coronariana si cateterismul cardiac, pentru a studia sanatatea arterelor, cat si calibrul arterelor pacientului. Deoarece angiografia coronariana ajuta medicul sa vizualizeze orice ingustare si orice blocaje de la nivelul arterelor, ea este unul dintre cele mai folosite teste pentru diagnosticul preinfarctului / anginei instabile.

Complicatiile preinfarctului

Lasat netratat, un preinfarct poate duce la infarct miocardic (atac de cord), insuficienta cardiaca, aritmii cardiace. Toate acestea pot fi afectiuni care pun viata pacientului in pericol. Dupa ce suferi de un preinfarct, se instaleaza urmarile acestuia, care sunt atat de natura fizica, cat si de natura psihica. In primul rand, apare senzatia de oboseala, intrucat preinfarctul slabeste muschiul inimii si face mai dificila vascularizarea intregului corp. Din punct de vedere psihic, depresia este cea care se instaleaza dupa un preinfarct.

Frica de moarte este cea care poate cauza depresie, anxietate si atacuri de panica, care pot mima simptomele infarctului. Totodata, si aritmiile miocardice pot aparea in urma unui preinfarct, asta pentru ca o parte din muschiul inimii poate ramane cu probleme si poate functiona deficitar, cauzand batai neregulate ale inimii.

Tratarea preinfarctului

Tratamentul in cazul pacientului cu preinfarct depinde de severitatea bolii. Fie in ambulanta, fie la spital, exista un protocol de tratament in cazul preinfarctului sau infarctului miocardic.

Ce faci daca ai simptomele unui preinfarct

Este posibil ca angina stabila sa progreseze intr-o forma instabila si sa suferi, astfel, un preinfarct. Daca ai angina stabila, trebuie sa fii atent la orice dureri in piept pe care le simti, chiar si atunci cand esti in repaus. De asemenea, fii atent la acele dureri in piept care dureaza mai mult decat in mod normal sau daca, pur si simplu, le simti diferit. Daca iei nitroglicerina (un medicament care stimuleaza circulatia sangelui) pentru ameliorarea simptomelor in timpul unui atac de angina stabila, este posibil sa constati ca medicamentul nu functioneaza in timpul unui preinfarct (atac de angina instabila).

De regula, simptomele preinfarctului persista cateva minute. Preinfarctul are simptome similare cu cele ale unui atac de cord (infarct miocardic). Daca ai simptomele unui atac de cord, actioneaza rapid. Primind tratament repede, acesta ti-ar putea salva viata. Daca medicul tau ti-a prescris nitroglicerina pentru angina pectorala, ia 1 doza de nitroglicerina si asteapta 5 minute.

Daca simptomele nu se imbunatatesc sau vezi ca se inrautatesc, suna la 112. Descrie simptomele pe care le ai si spune operatorului ca s-ar putea sa ai un infarct miocardic. In unele cazuri, ti se poate recomanda sa mesteci aspirina, deoarece aceasta, chiar si in doze mici, iti va ajuta sangele sa nu se coaguleze, astfel incat te va ajuta sa supravietuiesti unui infarct. Asteapta ambulanta si nu incerca sa conduci singur masina.

Cum ajuti o persoana ce prezinta simptomele preinfarctului

Trebuie sa apelezi de urgenta la ajutor de specialitate daca observi simptomele preinfarctului la tine sau la alta persoana. Daca suferi de angine instabile, cu una sau mai multe dintre simptomele prezentate mai sus, iar acestea nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina, trebuie sa te adresezi medicului!

Daca observi simptomele unui preinfarct sau infarct miocardic la o alta persoana si nu ai la indemana nitroglicerina, suna la 112. Descrie simptomele persoanei si spune operatorului ca aceasta este posibil sa sufere un infarct. Ramai la telefon si ofera toate informatiile necesare. Asteapta ambulanta, care va duce persoana imediat la spital. Paramedicii vor incepe tratamentele pentru a salva viata persoanei, chiar inainte ca aceasta sa ajunga la spital.

Daca crezi ca persoana are un preinfarct, dar nu esti sigur, urmeaza pasii de mai sus. Preinfarctul poate duce la un infarct miocardic sau la deces, asa ca trebuie ca personalul medical sa vada imediat persoana respectiva.

Protocolul de interventie pentru preinfarct

Daca pacientul merge la spital intr-o ambulanta, tratamentul va fi inceput imediat, pentru ca paramedicii pot sa restaureze circulatia sangelui si sa limiteze daunele produse la nivelul inimii. Pacientului i se poate administra:

• aspirina si alte medicamente anticoagulante (pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange);

• medicamente care distrug cheagurile de sange (trombolitice);

• medicamente pentru scaderea volumului de munca al inimii si medicamente pentru ameliorarea durerii.

La spital, pacientului i se vor face o serie de teste, precum: electrocardiograma (abreviata EKG sau ECG) teste de sange, pentru a vedea daca nivelul enzimelor cardiace este mare, cateterizarea cardiaca - un test care arata care artere sunt blocate si cum functioneaza inima pacientului. Daca aceasta cateterizare cardiaca arata ca o artera este blocata, un medic poate efectua o angioplastie imediat, pentru a ajuta sangele sa circule prin acea artera. Sau un medic chirurg poate face, de urgenta, o operatie de bypass coronarian, pentru a redirectiona sangele in jurul arterei blocate.

Angina instabila, adica preinfarctul, este neasteptat, iar daca pacientul ia nitroglicerina cand simte ca are loc, s-ar putea ca medicamentul sa nu il ajute, si nici repaosul. Medicul cel mai probabil va pune diagnosticul de preinfarct daca pacientul are simptome pentru prima data sau daca simptomele sale se inrautatesc, dureaza mai mult decat in mod normal, simptomele se intampla mult mai des sau au loc atunci cand pacientul se afla un repaus. Preinfarctul este un semn de avertizare, care arata ca un infarct miocardic poate sa aiba loc in curand, asa ca necesita tratament imediat. Dar chiar si atunci cand ai orice alte simptome ale preinfarctului sau anginei pectorale, mergi la medic!

Tratament medicamentos pentru preinfarct

Tratamentul prescris dupa preinfarct poate include nitroglicerina, care dilata vasele sangvine. Si medicamentele antiischemice pot fi recomandate pentru prevenirea durerilor din zona pieptului. Aniinflamatoarele si medicamentele pentru subtierea sangelui sunt recomandate pentru prevenirea formarii cheagurilor. Unul dintre primele tratamente pe care medicul tau ti le poate recomanda este un medicament ce subtiaza sangele (anticoagulant), precum aspirina, heparina sau clopidogrelul.

De asemenea, medicul specialist poate folosi si alte tratamente medicamentoase pentru a reduce simptomele preinfarctului (ale anginei instabile), inclusiv acele medicamente care reduc:

• tensiunea arteriala;

• nivelul colesterolului;

• anxietatea;

• simptomele aritmiei.

Interventia chirurgicala in urma unui preinfarct

Daca ai un blocaj sau o ingustare severa intr-o artera, medicul tau iti poate recomanda proceduri mai invazive, in cazul in care ai suferit un preinfarct, cum ar fi unele interventii chirurgicale. Acestea includ angioplastia, o procedura in care medicul deschide o artera care a fost in prealabil blocata. Chirurgul poate, de asemenea, sa introduca un tub mic, cunoscut sub numele de stent, pentru a-ti mentine artera deschisa.

In cazurile grave, este posibil ca pacientul sa aiba nevoie de o operatie pe cord deschis, cum este cea de bypass coronarian. Aceasta procedura redirectioneaza fluxul de sange si il indeparteaza de artera blocata, pentru a ajuta la imbunatatirea circulatiei sangelui catre inima.

Schimbari in stilul de viata al unei persoane care a avut preinfarct

Dupa preinfarct este recomandat sa se faca niste schimbari in ceea ce priveste stilul de viata, pentru reducerea riscului aparitiei unui alt eveniment cardiac. Astfel, daca ai avut un preinfarct:

• Renunta la fumat – daca esti fumator este obligatoriu sa renunti la tigari intrucat fumatul creste considerabil riscul pentru boli cardiace. Fumatul are un impact negativ asupra peretilor vaselor de sange, impiedica buna oxigenare a organismului, incurajeaza formarea cheagurilor de sange si totodata creste tensiunea arteriala.

• Monitorizeaza-ti teniunea arteriala – daca ai probleme cu tensiunea arteriala, discuta cu medicul tau si urmeaza, daca este necesar, un tratament pentru reglarea acesteia. Renunta la consumul de sare in exces si la cofeina intrucat acestea cauzeaza o crestere a tensiunii arteriale.

• Tine colesterolul sub control – colesterolul LDL marit creste riscul de afectiuni cardiace asa ca trebuie neaparat sa mentii colesterolul in limitele normale. Poti face acest lucru printr-o alimentatie corecta, sanatoasa, dar si prin tratament medicamentos. Indiferent de severitatea preinfarctului, este nevoie sa iti schimbi stilul de viata pe termen lung. Schimbarile in ceea ce priveste stilul de viata, care iti pot imbunatati sanatatea inimii, includ:

• Adoptarea unei diete mai sanatoase si echilibrate;

• Reducerea surselor de stres din viata de zi cu zi;

• Mai multe exercitii fizice;

• Daca esti o persoana supraponderala, este esential sa scapi de kilogramele in plus;

• Sa renunti la fumat, daca in prezent esti fumator.

Toate aceste modificari pot sa iti reduca sansele unui preinfarct si reduc riscul unui infarct miocardic. Discuta cu medicul tau despre modificarile necesare in privinta stilului tau de viata, inclusiv o dieta sanatoasa si ce rutina de exercitii fizice ti s-ar potrivi.

Prevenirea preinfarctului

Pentru a preveni preinfarctul miocardic, numit si angina instabila, trebuie sa stii ca exista mai multe optiuni de ingrijire non-medicale, cum ar fi sa iei masuri pentru a slabi, sa renunti la fumat si sa faci exercitii fizice cu regularitate. Indreptand lucrurile spre directia adoptarii unui stil de viata sanatos, vei putea sa iti imbunatatesti sanatatea inimii si sa reduci riscul de aparitie a unor episoade viitoare de preinfarct (angina instabila).

Stilul de viata ce trebuie adoptat de o persoana cu risc de preinfarct

Modificarile in stilul de viata reprezinta un criteriu care face parte din toate tratamentele pe care le are o persoana cu risc de preinfarct. Indiferent de ce tratament medical alegi pentru preinfarct, medicul tau iti va recomanda sa faci cateva schimbari pentru a avea un stil de viata sanatos. Deoarece bolile de inima sunt, adesea, substratul principal al celor mai multe forme de angina, printre care si preinfarctul, poti sa reduci sau sa previi preinfarctul facand eforturi pentru a reduce factorii de risc pe care ii are inima in privinta bolilor si sa faci cateva schimbari sanatoase in privinta stilului de viata. Acesti factori de risc pe care ii are o persoana sunt:

Controlul greutatii si schimbari in dieta

Excesul ponderal trebuie luat in considerare. Daca esti o persoana supraponderala, vorbeste cu medicul tau despre optiunile pe care le ai pentru a slabi si pentru a tine sub control greutatea corporala. De asemenea, este esential sa faci unele schimbari in dieta, pentru ca o dieta necorespunzatoare este tot un factor de risc pentru preinfarct. Adopta o dieta sanatoasa, ce are cantitati limitate de grasimi saturate, grasimi trans si un aport scazut de sare. Include in alimentatia ta o varietate de fructe si de legume, cereale integrale, tipuri de carne slaba si produse lactate cu un procent scazut de grasime.

Controlul colesterolului rau

Si colesterolul rau care are valori peste cele considerate normale este un factor de risc pentru cei cu preinfarct. Este important sa iti cunosti valorile colesterolului rau si ale colesterolului total si sa iti intrebi medicul daca le poti optimiza sau daca le poti aduce pana la nivelurile recomandate.

Renuntarea la fumat

Fumatul este un factor de risc ce completeaza lista. Daca fumezi, renunta complet la tigari, pentru ca inima ta sa nu fie supusa unui stres inutil si pentru a reduce riscul unui preinfarct.

Alte schimbari in stilul de viata

Lipsa activitatii fizice se afla si ea pe lista factorilor de risc, asa ca este o alta schimbare pe care trebuie sa o faci in stilul de viata, daca ai suferit un preinfarct. Discuta cu medicul tau despre cum poti sa incepi un plan de exercitii fizice sigure pentru organismul tau. Deoarece angina instabila (preinfarctul) este adesea adusa de un efort fizic, este bine sa faci exercitii in ritmul tau si sa faci pauze, ca sa te odihnesti. O alta schimbare in stilul de viata este sa iei tratament pentru alte afectiuni sau boli care iti pot creste riscul de preinfarct, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arteriala si hipercolesterolemia (o valoare crescuta a colesterolului). Tot la capitolul schimbari in stilul de viata intra si sursele de stres. Sa eviti stresul este mai usor de spus decat de facut, dar incearca sa gasesti modalitati de a te relaxa. Discuta cu medicul tau despre ce tehnici de reducere a stresului iti poate recomanda.

Analize periodice pentru evaluarea riscului de preinfarct sau infarct

Pentru a evalua riscul de preinfarct (angina instabila) sau pe cel de infarct, medicul specialist iti va recomanda sa iti faci periodic o serie de teste si analize. Medicul va efectua un examen clinic al pacientului si ii va verifica tensiunea arteriala. Medicul poate sa auda sunete anormale, cum ar fi un murmur cardiac sau batai neregulate ale inimii, in timp ce asculta inima cu stetoscopul.

Testele de laborator il pot ajuta pe medicul tau sa identifice boala cardiaca ischemica (numita si cardiopatie ischemica) si afectiunile care pot contribui la dezvoltarea preinfarctului. De exemplu, analiza urinei poate scoate la iveala diabetul zaharat sau o boala renala, ambele asociate cu ateroscleroza. Testele de sange pot sa arate nivelurile ridicate de lipide (grasimi), care indica ateroscleroza si un nivel crescut al enzimei creatinfosfokinaza (CK).

Aceasta este o enzima eliberata in sange atunci cand tesutul inimii moare. Testele de sange efectuate la recomandarea medicului pot sa arate daca pacientul are tesutul inimii deteriorat sau are un risc crescut de infarct miocardic; testele de sange in acest caz determina troponina I cardiaca si troponina T, creatinkinaza (CK), care este sinonima cu creatinfosfokinaza (CPK), si mioglobina, o proteina prezenta in fibrele cardiace. De exemplu, testarea nivelului creatinfosfokinazei sau creatinkinazei (notata uneori CPK sau CK), cand pacientul a ajuns la Urgenta si in urmatoarele 6-24 de ore dupa un episod de durere in piept, poate determina cu certitudine daca persoana a avut un infarct miocardic. O radiografie toracica poate sa arate o inima marita sau alte semne structurale ale unei posibile insuficiente cardiace. Un test de stres la efort il ajuta pe medicul tau specialist sa diagnosticheze o cardiopatie ischemica.

De obicei, acest test presupune efectuarea unei electrocardiograme (abreviata ECG sau EKG) inainte, in timpul si dupa un exercitiu pe banda de alergare sau pe o bicicleta stationara. Electrozii atasati pe diferite zone ale pielii pacientului si sunt conectati la aparatul EKG. Aparatul urmareste activitatea inimii pe o banda de hartie. Anumite schimbari in activitatea inimii pot indica o boala de inima sau daca o persoana are, de fapt, un atac de cord. O electrocardiograma (ECG) "normala" poate indica faptul ca durerea in piept a pacientului este cauzata de altceva si nu de o artera coronariana blocata, dar nu exclude intr-un mod concludent un blocaj ca fiind cauza durerii in piept.

Mai poate fi recomandata de medic si angiografia coronariana, numita si coronarografie. Angiograma coronariana este obtinuta prin injectarea unei substante de contrast in fluxul sagvin si prin efectuarea unei radiografii a arterelor coronare. Aceasta investigatie ii permite medicului sa vada blocajele, malformatiile si alte lucruri la nivelul vaselor de sange. Tot o metoda eficienta de investigatie este si ecocardiografia, o procedura cu ultrasunete folosita pentru a evalua valvele, functia si dimensiunea inimii.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0