Totul despre tromboza: Simptome, Tipuri & Tratament | Doc.ro

1. Despre tromboză

  a. Ce este tromboza
  b. Tipuri de tromboză
  c. Cauzele și factorii de risc ai trombozei
  d. Simptomele trombozei
  e. Stabilirea diagosticului de tromboză
  f. Complicațiile și riscurile trombozei

2. Cum se tratează tromboza

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

  a. Tratament medicamentos pentru tromboză
  b. Tratament chirurgical pentru tromboză
  c. Tratament naturist pentru tromboză
  d. Tratament alternativ pentru tromboză

3. Prevenirea trombozei printr-un stil de viață sănătos

  a. Exerciții fizice benefice în tromboză
  b. Alimentația pentru prevenirea trombozei

 

Despre tromboză

Este normal ca organismul nostru să producă factori de coagulare, cum ar fi trombocitele (numite și "plachete sangvine", celule sangvine de forma unei plăcuțe, care au un rol important în coagularea sângelui) și fibrina (o proteină de culoare alb-cenușie, care se găsește în sânge și în limfă și care provine din fibrinogen, în timpul coagulării sângelui) atunci când un vas de sânge este lezat sau deteriorat, pentru a preveni o pierdere masivă de sânge din organism. Dacă acest efect este excesiv de productiv, el poate obstrucționa circulația sângelui și astfel se poate forma un cheag de sânge care se deplasează prin fluxul sangvin. Pericolul este extrem de mare atunci când acest cheag de sânge ajunge la organe vitale, cum ar fi creierul sau plămânii. 

La nivel global, aproximativ 1 din 4 persoane își pierde viața din cauza unor afecțiuni asociate sau cauzate de tromboză, relatează Societatea Internațională de Tromboză și Hemostază.

Ce este tromboza

Tromboza este procesul de formare a unui cheag de sânge, cunoscut și sub denumirea de "tromb", care se creează într-un vas de sânge. Acest cheag de sânge poate bloca sau obstrucționa circulația sângelui în zona afectată și, totodată, poate provoca complicații grave daca cheagul se deplasează într-o parte importantă a sistemului circulator, cum ar fi creierul sau plămânii. Tromboza reprezintă formarea sau prezența unui cheag de sânge într-un vas de sânge. Vasul poate fi orice venă sau arteră din corp, precum, în cazul trombozei venoase profunde (la nivelul piciorului) sau tromboza coronariană, de la nivelul arterelor inimii. Cheagul de sânge se mai numește tromb. Dacă cheagul de sânge se desface și circulă liber prin fluxul sangvin, atunci este vorba de un tromboembolism.

Tipuri de tromboză

Tromboza poate fi clasificată, în general, fie ca tromboză venoasă, fie ca tromboză arterială, în funcție de locul în care cheagul de sânge (trombul) este prezent în corp. Tromboza venoasă apare la nivelul venelor și este clasificată, în continuare, în funcție de locul unde se formează complicația:
• Tromboza venoasă profundă - implică formarea unui cheag de sânge în vena femurală a piciorului și este cel mai întâlnit tip de tromboză care provoacă unele complicații grave; dacă cheagul de sânge sau trombul se rupe pentru a forma un embolism, el se deplasează o dată cu sângele către plămâni și, în mod normal, provoacă embolismul pulmonar.
• Tromboza venoasă portală - acest tip de tromboză are loc în vena porta hepatică (o venă mare a abdomenului care drenează sângele spre ficat) și poate provoca hipertensiune portală și poate afecta circulația sângelui către ficat;
• Tromboza venoasă renală - vena renală poate fi și ea obstrucționată de un cheag de sânge, lucru care poate avea drept rezultat scăderea drenajului rinichilor; acest tip de tromboză este destul de comun la pacienții cu sindromul nefrotic.
• Tromboza venoasă jugulară - tromboza de la nivelul venelor jugulare este un tip extrem de rar de boală, care, de obicei, apare ca rezultat al folosirii medicamentelor administrate intravenos, dar este, totodată, asociată cu infecția și cu malignitatea;
• Sindromul Budd-Chiari - acest tip de tromboză venoasă implică obstrucția venelor hepatice și circulației sângelui din ficat; este mai puțin frecventă; 
• Sindromul Paget-Schroetter  - cunoscut și sub numele de "tromboza de efort", această boală se referă la tromboza care apare într-o venă din extremitatea superioară, cum ar fi vena axilară sau artera subclaviculară;
• Tromboza sinusurilor venoase cerebrale - este un tip rar de AVC (accident vascular cerebral), cauzat de un cheag de sânge format în canalele venoase ale creierului; este caracterizat de durere de cap, vedere anormală și de simptomele unui accident vascular cerebral, cum ar fi dificultățile de vorbire și dificultatea de a mișca mușchii faciali și ai brațelor.

Tromboza arterială, cunoscută și sub denumirea de aterotromboza din cauza asocierii sale cu ruptura ateromului, are loc în artere. Perioada de inactivitate a sângelui, cauzată de fibrilația atrială, poate provoca, de asemenea, acest tip de tromboză.

În ceea ce privește tromboza cerebrală, există multiple cauze ale unui accident vascular cerebral (AVC), inclusiv ischemia, hemoragia cerebrală și un cheag de sânge format în creier. Accidentul vascular cerebral iscat din cauza unui cheag de sânge în creier, de obicei, ia naștere treptat, în jurul unei plăci de aterom. Potrivit definiției, ateromul este un depozit de substanțe grase și de colesterol pe pereții vaselor de sânge.

Pe lângă tipurile de tromboză enumerate mai sus, mai există:
• AVC ischemic trombotic - acesta este un tip de tromboză arterială care implică un blocaj creat în artera cerebrală care este responsabilă de alimentarea cu sânge și oxigen a creierului;
• Infarct miocardic - poate rezulta din mai multe cauze, dar de cele mai multe ori el ia naștere ca rezultat al trombozei arteriale în interiorul arterelor coronare.

Cauzele și factorii de risc ai trombozei

Cauza trombozei este multifactorială. Așa cum am menționat, tromboza apare atunci când există un dezechilibru în anticoagularea endogenă și hemostază printr-un mecanism fiziopatologic complex. 
Din punct de vedere istoric, trei factori comuni predispun la tromboză: hipercoagulabilitatea (când sângele se coagulează excesiv), leziunile celulelor endoteliale ale peretelui vasului de sânge și o circulație deficitară a sângelui.

Acești trei factori sunt cunoscuți prin eponimul „triada lui Virchow”. Rudolf Virchow a propus triada lui Virchow în 1856 și a descris modul în care prezența acestor trei factori crește riscul de tromboză:

Hipercoagulabilitatea, cunoscută și sub numele de trombofilie, se referă la nivelurile mai ridicate ale factorilor de coagulare din sânge, care cresc probabilitatea ca pacientul să sufere de tromboza. Această situație, când sângele se coagulează în mod excesiv, este, de obicei, un rezultat al moștenirii genetice sau al tulburărilor sistemului imunitar.

Leziunile la nivelul celulelor epiteliale de pe pereții vaselor de sânge, după un traumatism, o intervenție chirurgicală sau o infecție pot, de asemenea, să precipite coagularea sângelui și să ducă la o posibilă tromboză.

• Circulația anormală a sângelui, cum ar fi staza venoasă (stagnarea sângelui la nivelul venelor) care se instalează după o insuficiență cardiacă sau după lungi perioade de comportament sedentar, poate provoca, de asemenea, apariția trombozei. Unele afecțiuni (printre care și fibrilația atrială și cancerul) pot afecta circulația sângelui și pot duce la producerea unui cheag de sânge.

Tromboza venoasă poate fi cauzată și de:
• o boală sau un traumatism de la nivelul venelor picioarelor;
• faptul că persoana nu poate să se miște (imobilitate) din orice motiv;
• un os rupt (fractura);
• anumite medicamente;
• obezitate;
• boli moștenite genetic sau o probabilitate mare de a avea anumite afecțiuni bazate pe genele moștenite de la părinți;
• bolile autoimune care pot face o persoană mai predispusă la coagularea rapidă a sângelui;
• medicamentele care cresc riscul de formare a cheagurilor de sânge (cum ar fi anumite contraceptive orale).

Tromboza arterială poate fi cauzată de întărirea arterelor, care se numește și arteroscleroză. Acest lucru se întâmplă atunci când depozitele de calciu sau de grăsimi determină îngroșarea pereților arterelor. Aceasta complicatie poate duce la acumularea de materii grase (numite placi de aterom) în pereții arterelor. Această placă de aterom poate "exploda" subit (o ruptură în arteră), fiind urmată de un cheag de sânge.

Care sunt factorii de risc pentru tromboză?

Mulți dintre factorii de risc pentru tromboza venoasă și tromboza arterială sunt aceeași. Factorii de risc pentru tromboza venoasă pot fi:
• antecedentele medicale familiale, de exemplu, dacă au existat persoane în familie cu un cheag de sânge într-o venă profundă din corp, boală care poartă numele de tromboză venoasă profundă;
• antecedente medicale personale de tromboză venoasă profundă;
• terapie hormonală sau pilule contraceptive;
• sarcina;
• leziunea care poate apărea după o intervenție chirurgicala, din cauza unui os rupt (fractură) sau alt tip de traumatism;
• lipsa mișcării, cum ar fi după o intervenție chirurgicală sau după o călătorie lungă;
• bolile moștenite genetic care afectează coagularea sângelui;
• un cateterism venos central;
• vârsta înaintată;
• fumatul;
• faptul că persoana este supraponderală ori obeză;
• unele boli, cum ar fi cancerul, bolile de inimaă, bolile de plămâni sau boala Crohn.

Factorii de risc pentru tromboza arterială pot să includă:
• fumatul;
• diabetul zaharat;
• hipertensiunea arterială;
• colesterolul crescut (hipercolesterolemia);
• lipsa activității fizice și obezitatea;
• o dietă săracă în nutrienți;
• antecedente familiale în ceea ce privește tromboza arterială;
• lipsa de mișcare, cum ar fi după o intervenție chirurgicală sau după o călătorie lungă;
• vârsta înaintată.

Simptomele trombozei

Simptomele trombozei depind foarte mult de dimensiunea cheagului și de localizarea acestuia. Cheagurile arteriale și venoase se formează adesea în picioare, dar se pot forma oriunde în corp. Cu toate acestea, blocajele devin mult mai probabil să se formeze în zonele cu vase de sânge foarte mici, în special creierul, plămânii, dar pot să apară și în brațe și picioare.

Cheagurile care formează blocaje în afara organelor provoacă de obicei următoarele simptome: 

Tromboza arterială

Un cheag care blochează o arteră va cauza o problemă numită ischemie, adică celulele încep să moară pentru că nu primesc fluxul sangvin de care au nevoie.

Simptomele precoce ale ischemiei provocate de un cheag de sânge sunt:

  • Schimbări vizibile de culoare pe piele. Zonele dincolo de blocaj (înseamnă că cheagul se află între acea zonă și inimă) vor părea de obicei mai palide decât alte zone.
  • Schimbarea temperaturii în zona afectată. Lipsa fluxului sangvin va face ca partea afectată a corpului să se simtă mai rece la atingere decât alte zone.
  • Slăbiciune. Acest lucru poate implica, de asemenea, faptul că nu îți poți mișca partea afectată a corpului.
  • Amorțeală sau furnicături (senzație de ace). Acest lucru poate implica uneori și durere în zona afectată.

Simptomele care urmează sunt de obicei mai severe. Printre aceste se numără:

  • Vezicule sau răni. Acestea pot să apară atunci când pielea se uzează.
  • Necroză. Acest lucru face ca pielea și țesutul să moară și să se înnegrească.

Tromboza venoasă

Blocajele venelor, care sunt, de asemenea, foarte frecvente în picioare, limitează cât de repede sângele poate reveni la inimă. Acest lucru pune prea multă presiune asupra venelor, ceea ce face ca lichidul și sângele să se scurgă din ele și în țesuturile din jur.

Când se întâmplă acest lucru, simptomele care apar sunt:

  • Modificări de culoare, în special înroșirea sau întunecarea zonei afectate.
  • Durere, mai ales în jurul zonei afectate.
  • Umflare de la acumularea de lichid.
  • Piele care se simte mai caldă decât alte zone.

Stabilirea diagosticului de tromboză

În cazul în care te întrebi cum este diagnosticată tromboza, nu uita că există mai multe metode care îi ajută pe specialiști în acest sens. Medicul tău specialist se va ocupa mai întâi de antecedentele tale medicale și, după ce va afla toate informațiile necesare, îți va face un consult. Alte teste care îl pot ajuta în stabilirea diagnosticului de tromboză pot include:

• Diagnosticarea cu ajutorul ultrasunetelor - acest test folosește ultrasunetele pentru a verifica circulația sângelui din arterele și venele pacientului;

• Testele de sânge - acestea pot include numeroase teste specifice, pentru ca medicul să vadă cât de bine sângele tău se poate coagula;

• Venografia - pentru acest test sau examen radiologic, o substanță de contrast (ca o vopsea) este injectată în venele pacientului; apoi razele X sunt folosite pentru a arăta cum circulă sângele și va ajuta medicul să caute și să identifice cheagurile de sânge; această substanță face ca venele pacientului să se vadă mai ușor cu ajutorul razelor X;

Teste imagistice (MRI sau imagistica prin rezonanță magnetică; MRA sau angiografia prin rezonanță magnetică; CT sau computer tomografia) - procedurile din imagistica medicală care sunt folosite pentru diagnosticarea bolii vor depinde de tipul de cheag de sânge pe care îl are pacientul și de unde anume este localizat acel cheag.

Complicațiile și riscurile trombozei

O complicație destul de întâlnită a trombozei este hipoxia (aportul insuficient de oxigen în organism), din cauza obstrucției arterelor sau venelor. Când majoritatea vaselor de sânge sunt blocate, alimentarea cu oxigen către multe părți din corp este redusă și rezultatul este o producție crescută de acid lactic.

Pe lângă această complicație, în unele cazuri, cheagul de sânge se poate elibera, se poate desprinde și poate circula liber prin corp, în cadrul unui proces cunoscut sub numele de embolizare. Acest lucru poate obstrucționa/bloca circulația sângelui către organele importante, cum ar fi creierul și plămânii, reducând sau inhibând volumul de oxigen și fluxul de sânge, cu repercusiuni grave. Tromboza poate bloca sau poate împiedică circulația sângelui atât în vene, cât și în artere.

Complicațiile trombozei depind de unde anume este localizată tromboza. Cele mai grave probleme includ: AVC (accidentul vascular cerebral), atacul de cord (numit și infarct miocardic) și probleme respiratorii severe.

O complicație gravă asociată cu tromboza venoasă profundă este embolismul pulmonar. Un embolism pulmonar are loc atunci când un vas de sânge din plămâni este blocat de un cheag de sânge (tromb) care se deplasează către plămânul tău de la o altă parte a corpului, de obicei de la picior. Un embolism pulmonar îți poate pune viața în pericol, așa că este important să fii atent(a) la semnele și simptomele ce indică un embolism pulmonar și să ceri îngrijiri medicale dacă acestea apar.

Cum se tratează tromboza

 Medicul specialist va crea un plan de tratament pentru tine, dacă suferi de tromboză, în funcție de:

• vârsta ta, starea ta generală de sănătate și istoricul tău medical;
• cât de bolnav(a) ești;
• cât de bine suporți anumite medicamente, tratamente sau terapii;
• dacă se așteaptă ca boala ta să se agraveze;
• ce ți-ar plăcea ție să faci în privința tratamentului.

Tratamentul pentru tromboză poate include:

Tratament medicamentos pentru tromboză

Medicul specialist îți poate prescrie medicamente pentru subțierea sângelui, din clasa medicamentelor anticoagulante. De asemenea, el îți poate recomanda o serie de medicamente care intervin în structura sau dizolvarea cheagurilor de sânge.

De exemplu, tromboza venoasă profundă este cel mai adesea tratată cu ajutorul anticoagulantelor, medicamente care subțiază sângele. Aceste medicamente, care pot fi injectate sau administrate sub formă de pastile, scad capacitatea sângelui de a se coagula. Ele nu distrug și nu descompun cheagurile de sânge existente, însă pot împiedică mărirea cheagurilor de sânge și pot reduce riscul de formare a unor noi cheaguri.

Dacă ai un tip mai grav de tromboză venoasă profundă sau de embolism pulmonar sau dacă alte medicamente nu funcționează în cazul tău, medicul tău îți poate prescrie medicamente care distrug rapid cheagurile de sânge, numite trombolitice. Aceste medicamente sunt administrate fie intravenos, pentru a distruge/descompune cheagurile de sânge, fie printr-un cateter amplasat direct pe cheagul de sânge.

Tratament chirurgical pentru tromboză

Medicul chirurg poate folosi, ca parte din tratamentul chirurgical pentru tromboză, niște tuburi subțiri (catetere) pentru a lărgi vasele de sânge afectate de boală. De asemenea, în intervențiile mai complexe, medicul chirurg poate folosi un stent (un tub foarte subțire), care menține un vas de sânge deschis și îl împiedică să se închidă, tocmai pentru ca sângele să circule foarte bine prin acel vas.

Dacă nu poți lua medicamente special concepute pentru a-ți subția sângele, este posibil să ai nevoie de un filtru, care să fie introdus într-o venă mare din corp - vena cavă - în abdomen. Un astfel de filtru în vena cavă împiedică cheagurile de sânge care circulă libere să ajungă la plămâni.

Tratament naturist pentru tromboză

Medicul tău specialist te poate sfătui să încerci și alte tratamente pentru tromboză, cum ar fi cele naturiste, pe bază de plante, care au proprietăți ce împiedică coagularea în exces a sângelui. De asemenea, medicul îți poate recomanda câteva suplimente alimentare din plante, care ajută în caz de tromboză:

Turmericul - este un ingredient care reduce inflamația și care acționează ca un anticoagulant natural, util în tratamentul pentru tromboză; un studiu din 2012 a dovedit că un polifenol care se găsește în turmeric (curcumina), inhibă dezvoltarea cheagurilor de sânge, datorită proprietăților sale anticoagulante;

Usturoiul - este recunoscut pentru că e un agent util în tratamentul multor boli metabolice și multor boli cardiovasculare, inclusiv în ceea ce privește cheagurile de sânge. Studiile au arătat că usturoiul crud previne acumularea de noi plăci de aterom în artere. Un alt studiu a arătat că dacă mâncăm usturoi crud zilnic, acest aliment reduce colesterolul seric și crește timpul de coagulare a sângelui. De fapt, studiul a dovedit că usturoiul poate fi un agent util în prevenirea trombozei.

Vitamina E - este un anticoagulant care e util împotriva bolii coronariene ischemice și împotriva accidentului vascular cerebral. Ea este folosită în tratarea și prevenirea bolilor de inimă și bolilor vaselor de sânge, cum ar fi durerea în piept, hipertensiunea arteriala și a arterelor blocate sau rigide.

Tratament alternativ pentru tromboză

Ca tratament alternativ pentru tromboza, medicul îți poate recomanda să porți ciorapi compresivi. Pentru a te ajuta să previi umflarea asociată cu tromboza venoasă profundă, acești ciorapi compresivi sunt purtați pe picioare, de la laba piciorului până aproape de nivelul genunchilor. Această presiune creată ajută la reducerea șanselor ca sângele tău să stagneze și să se coaguleze.

Prevenirea trombozei printr-un stil de viață sănătos

Când vine vorba de prevenția trombozei, trebuie să știi că această etapă include mai multe lucruri, cum ar fi să fii o persoană activă din punct de vedere fizic, să renunți la fumat, să slăbești (dacă ai o greutate care depășește limitele considerate normale) și să îți ții sub control alte probleme de sănătate sau afecțiuni de care suferi.

Exerciții fizice benefice în tromboză

Există câteva măsuri pe care le poți lua pentru a preveni, de exemplu, tromboza venoasă profundă. Printre aceste măsuri se numără exercițiile fizice. Dacă faci exerciții fizice în mod regulat, acestea îți reduc riscul de formare a unor cheaguri de sânge, lucru care este îndeosebi de important pentru persoanele care stau foarte mult pe scaun sau care călătoresc frecvent, perioade lungi de timp.

De exemplu, e bine să eviți să stai nemișcat(a) perioade lungi de timp. Dacă ești într-un avion, stai drept și mergi (fă scurte plimbări, ocazional). Dacă nu poți face asta, pune-ți în mișcare partea de jos a picioarelor și fă câteva exerciții fizice simple. Încearcă să îți ridici și să îți lași jos călcâiele, în timp ce îți ții degetele mari de la picioare pe podea, apoi ridică-ți degetele mari cât timp călcâiele se află la podea.

Alimentația pentru prevenirea trombozei

O modificare importantă în ceea ce privește stilul de viață este să scapi de kilogramele în plus. Poți face acest lucru adoptând o dietă sănătoasă. De pildă, mai multe studii făcute la Universitatea din Wisconsin au arătat că substanțele numite flavonoizi care se găsesc în strugurii roșii pot ajuta la prevenirea cheagurilor de sânge, prin producția de trombocite (cunoscute și denumirea de plachete sangvine). Cercetarea sugerează să bem cantități moderate de vin roșu sau de suc de struguri roșii, asta pe lângă cele 5 porții de fructe și legume pe zi, așa cum recomanda Asociația Americană a Inimii.

Totodată, alimentația ta trebuie să includă mult usturoi, pentru că dacă mănânci usturoi cu regularitate, acesta poate ajuta la prevenirea cheagurilor de sânge. În plus, e bine dacă folosești și ulei de măsline. Un studiu publicat în Jurnalul American de Nutriție Clinică a descoperit că fenolii care se găsesc în uleiul de măsline pot ajuta la prevenirea cheagurilor de sânge. Dacă îți plac fructele acrișoare, mănâncă un kiwi.

Cercetătorii de la Universitatea din Oslo au scos la iveală că și kiwi poate fi de ajutor în prevenirea acestei boli. Un studiu mai vechi a descoperit că oamenii care au mâncat 2 sau 3 kiwi pe zi au avut o activitate mai scăzută a plachetelor sangvine (trombocitelor) și, prin urmare, au avut un risc mai scăzut de a dezvolta cheaguri de sânge.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Dieta pacienților operați care iau tratament anticoagulant

Atunci când urmezi un tratament pe bază de anticoagulante, trebuie să limitezi consumul de alimente cu un conținut foarte mare de vitamina K, întrucât acestea pot reduce eficacitatea anticoagulantelor. Printre alimentele cu o concentrație mare de vitamina K se numără: varza Kale, broccoli, soia, spanac, varză de Bruxelles, pătrunjel, andive, varză roșie.

De asemenea, trebuie evitate și merișoarele, afinele sau sucul de afine, dar și grepfrutul. Acestea potențează efectele anticoagulantelor, crescând astfel riscul de sângerări. Același lucru este valabil și în cazul alcoolului, ceea ce înseamnă că și acesta trebuie evitat pe perioada tratamentului pentru tromboză și tromboflebită.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Center for Complementary and Integrative Health - Cinnamon
https://www.nccih.nih.gov/health/cinnamon
International Society on Thrombosis and Haemostasis - Open Your Eyes to Thrombosis
https://www.worldthrombosisday.org/issue/thrombosis/
National Library of Medicine - Thrombosis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK538430/
Centers for Disease Control and Prevention - What is Venous Thromboembolism?
https://www.cdc.gov/ncbddd/dvt/facts.html


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0