Nou tratament potențial pentru tromboză, descoperit accidental

O echipă de bioingineri de la Institutul Tehnologic din Georgia a descoperit o nouă modalitate promițătoare de a trata cheagurile de sânge periculoase fără efectele secundare potențial dăunătoare ale altor medicamente.

Lucrarea echipei de cercetare de la Institutul Tehnologic din Georgia a fost condusă de necesitatea găsirii unui agent trombolitic mai bun, un tratament mai sigur și mai eficient pentru descompunerea cheagurilor de sânge după evenimente cardiovasculare grave cu potențial fatal. 

DOC EXPERT INSIGHTS

Când un cheag se dezvoltă într-o arteră - tromboza arterială -, acesta poate opri fluxul de sânge către organele majore, ducând deseori la un accident vascular cerebral sau la un infarct. În funcție de modul în care se formează, cheagul poate fi compus fie în principal din trombocite și factorul von Willebrand (VWF, o glicoproteină care ajută la aderența trombocitelor), fie din fibrină polimerizată.

Actualul medicament standard pentru tratarea unui accident vascular cerebral este un activator de plasminogen tisular administrat intravenos, sau tPA, încă singurul agent trombolitic aprobat de FDA din SUA. Acesta descompune cheagurile bogate în fibrină, dar nu este cel mai eficient tratament pentru accidentele vasculare ischemice cauzate de cheagurile bogate în trombocite VWF. De asemenea, se știe că tPA cauzează complicații hemoragice, care pot descuraja utilizarea clinică.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Potrivit cercetătorilor, aceste două tipuri de cheaguri sunt compuse din lucruri diferite - cheaguri de coagulare și cheaguri din trombocite. Cheagurile din trombocite sunt de aproximativ 10 ori mai puternice decât cheagurile de coagulare și rezistă în condiții de tensiune arterială ridicată. Dacă pacientul are un cheag de coagulare, tPA îl dizolvă în condițiile potrivite. Dar cheagurile care provoacă accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord nu sunt cheaguri de coagulare, ci sunt făcute din trombocite.

VWF seamănă izbitor cu mucozitățile care sunt expectorate din plămâni, iar cercetătorii au crezut că ar putea reuși să rupă un cheag de VWF folosind N-acetilcisteină sau NAC, un medicament utilizat pentru subțierea mucusului în boli precum astmul sau fibroza chistică.

Un compus mai puțin studiat poate dizolva cheagurile de sânge

Pe lângă echipa din Georgia, un grup de cercetare din Franța a avut aceeași idee în același timp. În timp ce savanții de la Georgia Tech și-au efectuat experimentele într-un laborator folosind tuburi de sticlă în loc de artere, cealaltă echipă a folosit șoareci, iar rezultatele au fost spectaculoase: în ambele cazuri, compusul a dizolvat rapid cheagul. Dar când un al treilea grup de cercetători din Belgia a încercat să reproducă rezultatele, nu au avut noroc.

Cercetătorii din Georgia s-au întrebat de ce rezultatele nu au fost asemănătoare și la echipa din Belgia, așa că au reprodus experimentul, folosind probe NAC proaspete din congelatorul laboratorului, însă acesta nu a mai funcționat nici în cazul lor. După care au analizat vechea probă NAC care fusese utilizată prima dată, când cheagul se dizolvase. 

Încercând să facă iar experimentul cu acel eșantion, a funcționat din nou. Prin urmare, cercetătorii au dus cele două loturi diferite - soluțiile NAC proaspete și vechea probă - la un laborator de chimie pentru testare, fără să spună personalului de la laborator care sunt unele, și care sunt celelalte.

Concluzia a fost că nu NAC a dizolvat inițial cheagurile, ci DiNAC, un dimer disulfidic al NAC, un compus care a fost studiat pentru efectele sale anti-aterosclerotice. Potrivit savanților, NAC se poate converti spontan în DiNAC, în condiții de temperatură potrivite. Astfel, echipa de cercetare a achiziționat mai mult DiNAC, l-a testat și experimentul a funcționat în mod repetat.

Oamenii de știință din Georgia bănuiesc că grupul de cercetare din Franța a folosit probabil un NAC mai vechi care era de fapt DiNAC, motiv pentru care și experimentul lor a funcționat. Nimeni nu a putut reproduce rezultatele inițial, deoarece toți foloseau NAC proaspăt atunci când au repetat studiul, însă DiNAC funcționează de fiecare dată.

Cercetătorii spun că DiNAC nu a fost studiat prea mult ca agent trombolitic, deci nu se cunoaște încă mecanismul din spatele acestuia, așa că ar fi oportun să se realizeze un alt studiu viitor pe această temă. Laboratorul a început să testeze compusul care, spre deosebire de tPA, nu duce la complicații de sângerare, în studiile efectuate pe șoareci (situație care va fi analizată în următoarea lucrare a echipei de cercetare).

Din ce cauze apare tromboza?

Tromboza arterială afectează de obicei persoanele ale căror artere sunt înfundate cu depozite de grăsimi, devenind mai înguste și mai grele. Riscul de tromboză este mai mare la persoanele care au fost operate recent, care fumează, care au stat la pat pentru perioade lungi de timp. De asemenea, sunt mai susceptibile la tromboză persoanele supraponderale sau obeze, gravidele, bolnavii de cancer, pacienții care urmează terapie hormonală (inclusiv administrarea de contraceptive orale), cei care suferă de o tulburare a sângelui sau cei care am mai avut tromboză venoasă profundă anterior.

Persoanele cu un tromb superficial au uneori și o tromboză venoasă profundă. Dacă pacientul are un tromb arterial în inimă, acesta poate provoca un atac de cord. Un cheag într-o arteră de la cap sau din zona gâtului poate provoca un accident vascular cerebral. Dacă pacientul are tromboză venoasă profundă, bucăți din cheagul de sânge se pot rupe și se pot deplasa la plămâni, provocând embolie pulmonară, care pune viața în pericol.

Se poate preveni tromboza?

Modalitățile obișnuite de a reduce riscul de tromboză sunt renunțarea la fumat, reducerea cantităților de alcoolul consumat (e bine ca femeile să nu bea mai mult de un pahar pe zi, iar bărbații nu mai mult de două), obținerea și menținerea unei greutăți normale, evitarea sedentarismului și efectuarea unor exerciții fizice regulate, adoptarea unei alimentații sănătoase, în care să se evite consumul de grăsimi trans (margarină, produse de patiserie cu margarină etc.) și să se limiteze cel de grăsimi saturate (carne grasă, untură, unt, smântână etc.).

Unii oameni pot fi sfătuiți de medic să poarte ciorapi compresivi, în special după o operație sau în timpul zborurilor lungi cu avionul, iar alții pot fi sfătuiți să ia o doză mică de aspirină în fiecare zi pentru a le subția sângele. Dacă o persoană este expusă riscului de tromboză arterială, i se pot recomanda medicamente care să îi scadă colesterolul și tensiunea arterială.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
PLOS ONE - Lysis of arterial thrombi by perfusion of N,N’-Diacetyl-L-cystine (DiNAC) 
https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0247496
1. Studiul „Lysis of arterial thrombi by perfusion of N,N'-Diacetyl-L-cystine (DiNAC)”, apărut în PLOS ONE (2021) DOI: 10.1371/journal.pone.0247496, autori: Dongjune Kim et al.
Health Direct - Thrombosis
https://www.healthdirect.gov.au/thrombosis


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0