Tromboza venoasă profundă: cauze, simpome și tratament

Tromboza venoasă profundă reprezintă formarea unui cheag de sânge (numit şi tromb) în interiorul unei vene profunde, cel mai adesea la nivelul picioarelor. Poate să aibă drept rezultat slăbirea sau afectarea circulaţiei sângelui în acea vena şi, ulterior, umflarea piciorului şi durerea la nivelul piciorului.

Este cel mai frecvent cauzată de imobilizarea prelungită, ca urmare a unei intervenţii chirurgicale majore sau ca urmare a naşterii, iar rareori este cauzată de zborul cu avionul cu durata de peste 4 ore, de întrebuinţarea contraceptivelor orale şi de afecţiunile genetice care sunt legate de coagularea sângelui. Tromboza venoasă profundă, fără o cauză aparentă, ar putea fi un semnal de alarmă ce indică o formă de cancer, în special la pacienţii cu vârsta de peste 50 de ani, spun specialiştii.

Cel mai frecvent, tromboza venoasă profundă se dezvoltă la nivelul picioarelor, deși rareori poate afecta brațele și, de asemenea, venele din interiorul abdomenului și creierului. Termenul „tromboză” ar trebui diferențiat de „embolie”, care denotă dislocarea cheagului din vasul de sânge unde s-a dezvoltat și blocarea în altă parte, cel mai frecvent în plămân, provocând o embolie pulmonară.

Recomandările experților DOC.ro

Abordarea diagnostică a suspectării trombozei venoase profunde simptomatice a extremităților inferioare se bazează de obicei pe metode non-invazive, inclusiv estimarea probabilității clinice, măsurarea nivelurilor D-dimerilor și ultrasonografia.

Cauze şi factori de risc în tromboza venoasă profundă

Oricine poate să dezvolte tromboza venoasă profundă, dar această afecţiune este mult mai frecventă la persoanele cu vârsta peste 40 de ani. Tromboza venoasă profundă afectează 1 din 1000 de persoane, dar nu de puţine ori este posibil să nu fie identificată o „cauză” pentru tromboza venoasă profundă.
Pe langă vârstă, există un număr mare de alţi factori de risc care pot declanşa tromboza venoasă profundă. Aceşti factori de risc sunt:

Istoricul medical

un istoric medical de tromboză venoasă profundă sau de embolism pulmonar.
un istoric medical familial de cheaguri sangvine - unii indivizi au o tendință moștenită de a forma cheaguri de sânge, numită trombofilie (tendinţa de coagulare a sângelui la nivel intravascular). Trombofilia se poate dezvolta în viața adultă din cauza unor afecțiuni precum sindromul antifosfolipidic și sindromul nefrotic sau în cadrul unei deshidratări severe.

Sedentarismul, supraponderalitatea și obezitatea

faptul că pacientul este sedentar/inactiv pe perioade lungi de timp - cum ar fi după o operaţie sau în timpul unei călătorii foarte lungi.
faptul că persoana este supraponderală sau obeză - mișcarea lentă a sângelui în circulație, cauzată în mod obișnuit de imobilitate, în special după o intervenție chirurgicală abdominală sau la nivelul membrelor inferioare sau după imobilizarea gipsată pentru o leziune a piciorului. A fi supraponderal și a face zboruri pe distanțe lungi (mai mult de 4 ore) poate duce, de asemenea, la fluxul sanguin lent.

Alte afecțiuni sau tratamente

lezarea sau distrugerea vaselor de sânge - peretele deteriorat al unui vas de sânge poate să rezulte în formarea unui cheag sangvin.
faptul că pacientul suferă de anumite afecţiuni sau face anumite tratamente care determină sângele să se coaguleze cu mai multă usurinţă decât în mod normal. Printre acestea se află: cancerul (sunt incluse aici tratamentele precum chimioterapia si radioterapia), bolile de inimă, afecţiunile pulmonare, trombofilia şi sindromul Hughes.
Deteriorarea mucoasei venei - cu traumatisme sau inserarea de catetere intravenoase lungi. Chimioterapia și vasculita (inflamația vaselor) pot, de asemenea, deteriora venele. Daunele cauzate de o tromboză venoasă profundă anterioară este probabil cel mai frecvent motiv pentru o a doua tromboză venoasă profundă.

Sarcina și anticoncepționalele

sarcina - sângele unei femei însărcinate se coaguleaza mult mai uşor în timpul sarcinii.
sânge mai gros – sarcina și contraceptivele orale/tratamentele de substituție hormonală pot, de asemenea, să îngroașe sângele - pilulele contraceptive combinate şi terapia de substituţie hormonală conţin hormonul estrogen, care determină sângele să se coaguleze mult mai rapid. Astfel, dacă urmezi un tratament cu pilule anticoncepţionale de acest tip sau o terapie de substituţie hormonală, riscul tau de a dezvolta tromboza venoasă profundă este uşor mai mare.

Simptome ale trombozei venoase profunde

În unele cazuri este posibil să nu existe simptome ale trombozei venoase profunde, iar pacientul să nici nu ştie că suferă de această afecţiune. Dacă, totuşi, simptomele apar, ele pot fi:

durere, edem (umflarea ţesuturilor) şi sensibilitate la durere în unul dintre picioare (de obicei, în zona gambei)
o durere severă în zona afectată

NEWSLETTER DEDICAT DOC

piele caldă la atingere, în zona unde există cheagul de sânge
piele înroşită, în special în partea din spate a piciorului, sub genunchi

În cele mai multe cazuri, tromboza venoasă profundă (deşi nu este o regulă valabilă întotdeauna) afectează un singur picior. Durerea poate fi şi mai pronunţată atunci cand pacientul îndoaie piciorul în sus, înspre genunchi. Simptomele clasice sunt durerea, sensibilitatea, umflarea sau colorarea albastră sau roșiatică a membrului. Dacă tromboza venoasă profundă apare în abdomen sau vene cerebrale, acestea se pot prezenta ca dureri abdominale sau, respectiv, dureri de cap persistente.

Teste pentru depistarea trombozei venoase profunde

Dacă se suspectează o tromboză venoasă profundă, se efectuează un scor de probabilitate clinică luând în considerare simptomele și informațiile medicale de bază disponibile. Dacă scorul este scăzut, se face un test de sânge numit D-dimer, care, dacă este negativ, exclude o tromboză venoasă profundă. Dar dacă scorul este mare, se fac teste de confirmare, care va fi un Doppler cu ultrasunete în cazul membrelor. Deoarece venele sănătoase sunt pliabile, incapacitatea sondei Doppler de a comprima vena sugerează prezența unui cheag. În cazuri rare, dacă suspiciunea clinică este mare, poate fi necesară o scanare repetată în altă săptămână, dacă prima scanare a fost normală.

Trombozele venoase profunde ale abdomenului sau ale circulației cerebrale sunt diagnosticate prin tomografie computerizată (CT). Embolismul pulmonar este diagnosticat folosind o angiografie pulmonară CT sau un alt test numit ventilație-perfuzie.

Testele de sânge pentru a identifica o cauză precum trombofilia sunt de obicei efectuate după o perioadă de anticoagulare. Testele pentru a exclude o problemă de bază, cum ar fi cancerul, pot fi necesare în anumite cazuri.

Complicaţii asociate trombozei venoase profunde

Dacă este lăsată netratată, tromboza venoasă profundă va dezvolta un embolism pulmonar la aproximativ 1 persoana din 10. Aceasta este o afecţiune foarte gravă, care provoacă următoarele:

senzaţia de lipsă de aer (care poate să apară treptat sau subit; persoana simte că nu mai poate să respire, că se sufocă),
durere în piept (care poate să se agraveze când persoana inspiră),
o cădere subită.

Atât tromboza venoasă profundă cât şi embolismul pulmonar necesită investigaţii medicale urgente si tratament urgent.

Tratamentul trombozei venoase profunde

Tratament medicamentos

Scopul tratamentului pentru tromboza venoasă profundă este de a preveni formarea ulterioară a cheagurilor (anticoagulare). Acest lucru se realizează fie printr-o combinație de injecții cu heparină şi cu warfarină, fie, mai recent, prin medicamente anticoagulante orale luate zilnic. Aceste tratamente nu dizolvă cheagul, care este realizat de sistemul propriu de distrugere a cheagurilor. În cazul warfarinei, este important ca raportul internațional normalizat să fie menținut de cele mai multe ori în intervalul țintă (de obicei 2 - 3), deoarece situația sub țintă și peste țintă pentru perioade lungi crește riscul apariției cheagurilor și, respectiv, sângerării.

Heparina si warfarina sunt doua tipuri de anticoagulante folosite adesea pentru a trata tromboza venoasă profundă. Heparina este, de regulă, prescrisă prima, deoarece funcţionează imediat pentru a impiedica coagularea ulterioară. După tratamentul iniţial, pacientul este posibil să aibă nevoie să ia warfarină, pentru a preveni formarea unui alt cheag de sânge. Medicul tău este cel mai în măsură să stabilească diagnosticul şi tratamentul corect.

Ciorapii de compresie

Ciorapii de compresie proiectați pentru pacienții cu tromboză venoasă profundă (sau ciorapi de descurajare tromboembolică) trebuie purtaţi în cazurile cu tromboză venoasă profundă la nivelul membrelor inferioare, deoarece reduce riscul de recidivă. Ar trebui purtat pe tot parcursul zilei (și scos noaptea), cel puțin 2 ani. Schimbarea ciorapilor poate fi necesară (o dată la 6 luni), deoarece ciorapii largi nu reușesc să servească scopului principal al compresiei.

De reţinut!

Semnele şi simptomele trombozei venoase profunde diferă de la un pacient la altul şi nu sunt specifice, dar experţii de la Societatea Europeană de Cardiologie spun că totuşi este foarte important şi este recomandat ca medicul să urmarească semnele şi simptomele în evaluarea iniţială a pacienţilor care sunt suspectaţi că ar avea tromboză venoasă profundă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:
Articolul "First European advice on deep vein thrombosis in EHJ", publicat de European Society of Cardiology in 2017 - https://www.escardio.org/The-ESC/Press-Office/Press-releases/first-european-advice-on-deep-vein-thrombosis-published-today
National Health Service (NHS) - https://www.nhs.uk/conditions/deep-vein-thrombosis-dvt/
BMJ (British Medical Journal) Best Practice - https://bestpractice.bmj.com/topics/en-us/70
National Library of Medicine – Deep Vein Thrombosis - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24939044/

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și