Atacurile de panica declansate de menopauza – de ce apar si cum se trateaza

Menopauza vine cu o serie de modificări în organism, însă acestea nu se manifestă numai la nivel fizic, ci și la nivel psihic. Menopauza poate duce, de exemplu, la apariția atacurilor de panică sau poate chiar la dezvoltarea unei tulburări de panică. Află cum se manifestă atacurile de panică la menopauză și ce poți face pentru a le preveni.

Ce este un atac de panică?

Atacul de panică este o manifestare care face parte din sfera anxietății. În timpul unui atac de panică, persoana afectată resimte senzația de frică intensă, nemotivată, acompaniată de gânduri negre, precum și de simptome fizice precum: durere în piept, palpitații, transpirații reci, senzație de sufocare, amețeli sau tulburări gastrointestinale.

Un atac de panică poate să apară în orice moment, însă adesea acesta este declanșat de un gând sau de un eveniment precum mersul cu liftul, zborul cu avionul sau statul într-un loc foarte aglomerat. În general, un atac de panică dispare de la sine în cel mult 10 minute. Exercițiile de respirație pot scurta cu mult durata unui atac de panică.

Stresul emoțional sau evenimentele traumatice cresc riscul de atac de panică, însă specialiștii nu au descoperit încă o cauză exactă a apariției acestei forme de anxietate.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Menopauza și atacul de panică

Și menopauza poate reprezenta un factor declanșator al atacurilor de panică. Cercetătorii au descoperit că modificările hormonale specifice acestei perioade din viața femeii cresc riscul de tulburare de panică și de anxietate, în general.

În timpul menopauzei, nivelul de estrogen și progesteron fluctuează, acest lucru având un impact major asupra corpului, dar și asupra stării de spirit.

Estrogenul inhibă producția de cortizol, cunoscut și sub denumirea de „hormon al stresului”. Atunci când nivelul de estrogen scade, lucru care se petrece la menopauză, nivelul de cortizol crește, la fel și tensiunea arterială și nivelul de zahăr din sânge, mărind riscul de atac de panică.

Mai mult decât atât, estrogenul are un efect major și asupra serotoninei, care este la rândul ei responsabilă pentru starea de spirit și voia bună. Drept urmare, nivelul de estrogen care scade dramatic determină scăderea nivelului de serotonină, cauzând astfel o stare de spirit instabilă, care predispune la anxietate și atacuri de panică.

Progesteronul, hormon care înregistrează, de asemenea, o scădere la menopauză, contribuie și el la instalarea tulburării de panică. Acest hormon are un efect calmant asupra individului, iar atunci când lipsește cauzează predispoziție pentru stările anxioase.

RECOMANDARILE EXPERTILOR

Cum se manifestă un atac de panică la menopauză?

Este foarte posibil ca femeia afectată de atacurile de panică să observe că are o stare subită și intensă de îngrijorare sau anxietate. Simptomele fizice pot fi uneori:

  • palpitații
  • disconfort sau dificultate în respirație
  • amețeală
  • slăbiciune
  • transpirații
  • greață
  • o senzație de furnicături în mâini sau picioare.

Cum se tratează atacurile de pauză cauzate de menopauză?

Este important să îi spui medicului tău despre simptomele cu care te confrunți de când ai intrat la menopauză. Acesta îți poate recomanda, pe lângă terapia cu hormoni, să mergi la un psihoterapeut, care să te ajute să înțelegi mai bine ce se petrece în organism înainte să apară un atac de panică, dar și ce poți face pentru a-l opri și pentru a preveni reapariția unor noi atacuri de panică.

Dacă problema este foarte serioasă și atacurile de panică îți afectează foarte tare calitatea vieții, poți apela la medicul psihiatru, care îți poate prescrie un tratament medicamentos pentru a putea depăși mai ușor această perioadă dificilă. În general, atacurile de panică și anxietatea dispar odată ce menopauza se instalează definitiv și organismul se restabilizează din punct de vedere hormonal.

Atacul de panică este greu de identificat în cazul femeilor la menopauză

Unele simptome, spun specialiștii, cum ar fi anxietatea, transpirațiile și palpitațiile reflectă acele simptome pe care multe femei le au în timpul premenopauzei și menopauzei. Este posibil că femeia să meargă la mai mulți medici specialiști, care nu vor ajunge la diagnosticul corect.

De exemplu, palpitațiile ar putea determina femeia să meargă la medicul cardiolog, însă rezultatele investigațiilor vor fi de cele mai multe ori normale. Medicul neurolog s-ar putea să nu descopere o cauză clară pentru stările de amețeală sau pentru durerile de cap, însă din aproape în aproape, pacientei i se va pune diagnosticul dacă va merge la un psiholog sau psihoterapeut.

Ce se poate face pentru a preveni un atac de panică?

Unele metode pot ajuta la reducerea riscului de a avea un atac de panică:

Scăderea consumului de cofeină

Multe femei beau cafea în cantități mari, însă cofeina în exces poate avea efecte negative în organsim. Dacă ești la menopauză și te confrunți cu atacurile de panică, străduiește-te să reduci din cantitatea de cofeină zilnică. De exemplu, dacă bei mai multe căni de cafea, înlocuiește una dintre ele cu cafea decofeinizată.

Exercițiile fizice regulate

Activitatea fizică regulată este indicată pentru toate vârstele, contribuind semnificativ la o sănătate fizică și psihică mai bună, precum și la menținerea greutății corporale normale. Un adult trebuie să facă săptămânal cam două ore și jumătate de mișcare, împărțită în mai multe ședințe. Chiar și mersul pe jos este bun dacă este efectuat cam 25 de minute zilnic.

Adoptarea unei alimentații echilibrate

E indicat ca persoanele cu diverse boli să urmeze sfatul medicilor în ceea ce privește alimentația, deoarece în anumite cazuri chiar și unele alimente considerate sănătoase ar putea să le facă rău. Pentru persoanele care nu suferă de nicio boală care să necesite o dietă anume, alimentația echilibrată înseamnă mai multe legume și fructe, cantități moderate de leguminoase, pâine integrală, proteine slabe, grăsimi bune și mai puține grăsimi animale și produse cu zahăr.

Gestionarea stresului 

Pentru a gestiona stresul și a preveni atacurile de panică, pe lângă activitatea fizică regulată pot fi utile și unele suplimente din plante, însă e bine să se ceară sfatul medicului legat de acestea – chiar dacă sunt naturale, unele pot avea unele efecte secundare. Multe persoane raportează că suplimente din plante precum Ashwagandha, valeriana, lavanda sau floarea pasiunii le-au ajutat să-și controleze stresul și să gestioneze mai bine atacurile de panică.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual – Panic Attacks and Panic Disorder
https://www.msdmanuals.com/professional/psychiatric-disorders/anxiety-and-stressor-related-disorders/panic-attacks-and-panic-disorder


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 1