Atac pe panica vs atac de cord: cum le deosebesti

Atacurile de panica reprezinta episoade medicale extrem de dramatice cu un important substrat psihosomatic in care mptomele se instaleaza brusc, de regula cu o anumita frecventa si sunt declansate de anumiti factori pe care este posibil sa ii recunosti. Fiind o afectiune destul de particulara fiecarui individ, fcatorii declansatori insa nu sunt foarte clari, insa pentru ca majoritatea sunt de regula psihologici si circumstantiali, abordarea prin psihiatrie si psihoterapie ajuta foarte mult. In timpul unui attac de panica, ritmul cardiac si tensiunea arteriala cresc rapid, se instaleaza transpiratia profuza. Intrucat fenomenul este insotit si de fenomenul de  incordare a musculaturii, chiar si la nivel pectoral, unii oamnei pot avea impresia ca sufera de un atac de cord. Ideea este alimenatta si de instalarea starii de anxietate, de altfel o caracteristica a acestui tip de evenimnet cardiac. 

Adesea pentru un pacient poate fi dificil să faci diferența , mai ales ca semiologia este asemanatoare si bineinteles nu te-ai mai confruntat cu nici unul dintre aceste evenimente.

Insa ambele situatii îți afectează profund starea de sănătate psihica si generala și este important să le recunoști, astfel încât să poți beneficia de un tratament adecvat. 

Atacurile de panică apar pe fondul unei situatii puternice de stres atunci când se declanseaza brusc un nivel crescut de cortizol. În cazul unui atac de cord, un fenomen ischemic generat de blocareaa unei artere coronare duce la instalarea unor simptome asemanatoare- ritm cardiac accelerat, durere puternica in piept, transpiratii, stare de confuzie, panica, insa apar si o serie de alte simptome ce pot ajuta in diferentierea celor doua situatii medicale.

Simptome atac de panică

Un atac de panică este insotit de instalarea "din senin" a unei stari de frica, cu senzatia iminenta ca ceva extrem de rau se va petrece, in fata caruia esti coplesit si paralizat. teoretic, atacurile de panică nu ar pune viața în pericol, dar pe de o parte interferează cu calitatea starii  mentală de dispozitie, pe de alta parte, instalarea pe un fond de boala cardiaca chiar pot duce la complicatii iminente. Asadar este important ca si in cazul unui "simplu" atac de panica sa existe o evaluare sistematica a aparatului cardiovascular iar pacientul sa isi monitorizeze si noteze valori precum tensiunea arteriala si ritmul cardiac- sau pulsul, zilnic si in diferite momente ale zilei.

Din punct de vedere al incadrarii medicale a problemei, persoanele care sufera de  atacuri de panică cu o anumita regularitate si frecvente ar putea primi diagnisticul de  tulburare de panică, in cadrul unui sindrom de  tulburare de anxietate. Un atac de panică izolat, însă, se poate întâmpla oricui, chiar și fără un diagnostic de suferinta de tip anxios.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Simptomele unui atac de panică includ:

•    senzatie instalata brusc de frica 
•    dureri în piept;
•    accelerarea respiratiei si dificultăți in a inspira, senzatia ca nu mai poti respira si vei ramane fara aer- din cauza hiperventilatiei
•    sentimentul coplesitor de moarte;
•    accelerarea ritmului cardiac si palpitații;
•    senzatia de amortire a membrelor si furnicături;
•    transpiraţii difuze, generalizate, dar in special la nivelul spatelui
•    tremuraturi ale membrelor si capului;
•    stare de slăbiciune a picioarelor, necesitatea de a ramane asezat sau amețeli;
•    dureri de stomac sau greață.

 

Simptome atac de cord

In cazul unui  de cord este  o parte a musculaturii cardiace  nu mai primește suficient sânge, asa cum se intampla cand  o arteră de regula coronariana obstructionata, care furnizează sânge către inimă, este blocată de un embol desprins de regula de la nivelul arterelor afectate de ateroscleroza. Insa se poate produce si in alte conditii ischemice- generate de emotii putrenice, anumite afectiuni ale inimii precum fibrilatia atriala, disfunctii te tipul conducerii electrice a inimii ( boala de nodul sinusal sau focare ectopice ) tulburari de conducere, defecte ale valvelor atroventriculare, precum stenoza mitrala, boală cardiacă congenitală etc.

Simptomele comune ale atacului de cord includ:

•    durere în piept sub forma de "gheara" sau senzația de presiune puternica in zona pectorala si mediastinala;
•    modificarea ritmului cardiac - tahicardie sau bradicardie, insotite de palpitații;
•    senzație de amețeală sau de leșin;
•    transpirații reci la nivelul gatului, pieptului, cefei si spatelui
•    durere sau disconfort în partea superioară a corpului, cum ar fi maxilarul, gâtul, brațul stang, a degetelor de la mana stanga, umarului  sau spatelui.
•    senzatia ca nu mai primesti aer si dificultăți de respirație;
•    greață sau vărsături;
•    sentimentul de moarte iminenta.

Un atac de cord îți poate pune viața în pericol, așa că nu trebuie sa aștepti sa dispara simptomele, ci apeleaza imediat la tratamnetul care ti-a fost recomandat ( cum ar fi nitroglicerina subslingual, de exemplu daca suferi de angina pecorala) si apeleaza la 112 pentru a fi  consultat imediat de catre un  medic. ,Interventia medicala rapida in cazul unui atac de cord iti poate salva viata.

Diferența dintre un atac de panică și un atac de cord

Intrucat simptomele acestor două sindroame sunt similare este important sa identificam diferentele pentru ca gestionarea  este extrem de diferita.In evaluarea diferentelor trebuie luate in calcul localizarea durerilor  Iată cum le poți deosebi!

Localizarea durerii

Senzatia de "strangere" pectorala insotita de panica se regaseste in ambele situatii. Atât atacul de panică, cât și atacul de cord provoacă disconfort în zona precordiala, dar există anumite diferențe. În cazul unui atac de cord, durerea iradiază în alte zone, precum brațul, degetele de la mana stanga, maxilarul sau gâtul. In cazul  unui atac de panică, durerea va rămâne, de obicei, localizată la nivelul pieptului.

Cum se resimte durerea precordiala

Atacurile de cord se resimt ca:

•    o senzație de presiune pe piept;
•    o senzație de apasare si de greutate uriasa, ca si cum ai fi strivit de un bloc de piatra
•    o senzație de durere in interior, la nivel mediastinal, precum si de tipul arsurii gastrice;

În timpul unui atac de panică, durerea în piept este localizată în mijlocul pieptului si poate fi resimtita mai superficial.

Atacurile de panică cauzează adesea disconfort toracic mai greu de descris pe cand atacul de cord din timpul unui infarct genereaza  o senzatie de  junghi in zona precordiala.
 

Factorii declanșatori atac de panică vs. atac de cord

Atacurile de cord tind să apară după fluctuatii ale fluxului sanguin la nivel general si cardiac, de regula dupa un efort fizic intens, variatii bruste de temperatura, in special expunerea la canicula sau frig extrem, acesta fiind un semn care nu este întâlnit în atacurile de panică, ce apar din senin, inclusiv in repaus. 

Un atac de cord s-ar putea produce in timpul sau dupa o sesiune de sport, alergat, dupa ce ai carat greutati, vii iarna de afara la caldura, ai petrecut mult timp la soare sau ai urcat scările. Un atac de panică nu are loc de regula după un efort  fizic decât în cazul în care ar fi un declanșator de stres si este corelat si cu alti factori circumstantiali.

Sunt luati in calcul si o serie de factori favorizanti. de exemplu, un atac ischemic cardiac se intalneste mult mai frecvent la marii fumatori, consumatori de cofeina, alcool, sedentari, hipertensivi, diabetici si care nu urmeaza un tratament adecvat de control al dislipidemiei. De asemenea, atacul de cord este mai frecvent intalnit la utilizarea de droguri ilegale, cum ar fi cocaina sau amfetaminele. dar si 

Atunci cand  simptomele apar in timpul somnului trebuie luati in calcul  o serie de alti factori. Atât atacurile de panică, cât și atacurile de cord te pot trezi din somn, dar de regula cei  care au un atac de panică pe timp de noapte au, de obicei, atacuri de panică și în timpul zilei. Atacul de cord se poate instala si la paceintii cu apnee obstructivă de somn, tradata de regula de sforait intens si zgomotos.

Deci, dacă te trezești cu dureri în piept sau cu alte simptome, precum greata si varsaturile, stare de soc, senzatia de gheara cu durere precordiala intensa  și nu ai antecedente de atacuri de panică, acesta ar putea fi un semn al unui atac de cord.

Cât durează un atac de panică vs. un atac de cord

Majoritatea simptomele atacului de panică durează câteva minute, deși pot dura mai mult.. Apoi, simptomele dispar și te simți mai bine. Dar în cazul unui atac de cord, simptomelor nu vor înceta atât de repede.

În timpul unui atac de cord, simptomele tind să dureze mai mult și să se agraveze în timp. De exemplu, durerea în piept poate fi ușoară la debutul unui atac de cord, dar devine severă după câteva minute. Atacurile de cord pot provoca dureri severe în piept, cum ar fi 9 sau 10 pe scala durerii. Apoi, mai târziu, durerea poate scădea la 3 sau 4 înainte de a se agrava din nou.

Durerea s-ar putea schimba ca intensitate, accentandu-se sau ameliorandu-se, dar nu va dispărea in totalitate.

Ce se întâmplă cu ritmul cardiac în timpul unui atac de panică?

În multe cazuri, un atac de panică declanșează un ritm cardiac rapid, cunoscut și sub numele de tahicardie. Ritmul cardiac poate accelera până la 200 de bătăi pe minut sau chiar mai rapid. Aritmia se produce de regula la nivelul ventriculului cardiac, stimulate de  impulsurile electrice rapide și neregulate ce determina contractii inutile în loc să pompeze sânge generand fibrilație ventriculară, ce poate fi adesea fatala.

Un ritm cardiac rapid te poate face să te simți amețit și să te confrunți cu dificultati de respiratie. De obicei, tahicardia care apare ca răspuns la stresul emoțional și durează doar câteva minute nu este îngrijorătoare. Dar, dacă se întâmplă în mod regulat sau dacă ai posibile simptome ale unui atac de cord, se impun evaluarea imagistica si functionala, EKG, echocardiografie, masurarea nivelurilor anumitor markeri biologici, precum troponina, nivelurile de potasiu, magneziu, hormoni și alte substanțe chimice care pot afecta capacitatea inimii de a funcționa.

Poate un atac de panică să provoace un atac de cord?

Este puțin probabil ca un atac de panică să provoace un atac de cord, dar este posibil. Stresul emoțional joacă un rol în ambele condiții. Atât atacul de panică, cât și atacul de cord poate apărea în timpul sau după o situație stresantă. 

De cele mai multe ori, însă, oamenii au un atac de panică mai degrabă decât un atac de cord, ca răspuns la stresul emoțional. Acesta este si rezultatul unei metaanalize care a analizat ipoteza conform careia tulburările de anxietate ar putea creste  riscul de boli cardiovasculare viitoare și mortalitate, chiar și după controlul pentru diferentiarea factorilor comuni favorizanti, precum  inclusiv fumatul, stilul de viață și statutul socio-economic și  antecedentele de tulburări medicale. În timp ce afectarea funcției vagale, indicată de scăderea variabilității ritmului cardiac, poate fi un mecanism care leagă tulburările de anxietate de bolile cardiovasculare, studiile  au raportat constatări inconsecvente. Tulburările de anxietate sunt asociate cu o variabilitate a ritmului cardiac redusă, constatări asociate cu o mărime a efectului mică până la moderată. Constatările au implicații importante pentru sănătatea fizică și bunăstarea viitoare a pacienților, subliniind necesitatea unei reduceri cuprinzătoare a riscului cardiovascular.

Persoanele care suferă de anxietate, depresie sau stres cronic pot avea insa un risc mai mare de probleme cardiace, insa doar in corelatie cu alti factori de rsic precum cei genetici, biologici, consumul de medicamente, sedentarism, hipertensiune, abuz de nicotina, alcool, cofeina, grasimi animale etc.. Stresul cronic poate duce la hipertensiune arterială, ceea ce crește riscul de atac de cord și accident vascular cerebral.

Ai grijă și urmărește cu atenție semnele subtile care anunță un infarct miocardic. Un atac de cord poate părea că a venit din senin. Dar, în multe cazuri, durerea în piept din cauza bolilor de inimă, cunoscută sub numele de angină, apare în zilele sau săptămânile dinaintea unui eveniment cardiac.

S-ar putea să simți o înțepătură sau o oarecare durere în umăr sau în piept. Simptomele dispar. Apoi, mai târziu, durerea se înrăutățește sau te simți puțin slăbit. Apoi atacul de cord lovește. Aceste semne timpurii pot fi greu de identificat.

Când să mergi la medic

Un atac de cord este o urgență medicală. Un atac de panică nu este neaparat insa se impun evaluarea, diganosticarea si  gestionarea tulburarii de anxietate ce il genereaza, de regula cu ajutorul unui psihiatru. Dar, având în vedere suprapunerea simptomelor, poate fi dificil să le deosebești fara un ajutor medical specializat. In plus, nu trebuie neglijat faptul ca cele doua afectiuni pot coexista, adica o persoana cu suferinta cardiaca sau care sufera de hipertensiune arteriala, sa sufere si de atacuri de panica, ce ii pot pune viata in pericol. 

Dacă ai dureri în piept sau alte simptome de atac de cord ori  solicită ajutorului unui specialist. Nu uita ca o boala cardiaca se poate insoti de o stare de anxietate a ce trebuie de asemenea gestionata.


Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic: „How to Tell the Difference Between a Panic Attack and a Heart Attack”, https://health.clevelandclinic.org/the-difference-between-panic-attacks-and-heart-attacks/ 

Anxiety disorders are associated with reduced heart rate variability: a meta-analysis, 2014, John A. Chalmers,Daniel S. QuintanaMaree J.-Anne Abbott

Harvard Medical School Teaching Hospital: „Panic Attack vs. Heart Attack: How to Tell the Difference”, https://www.bidmc.org/about-bidmc/wellness-insights/heart-health/2020/01/panic-attack-vs-heart-attack 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0