Testarea genetica pozitiva in cancerul de san: semnificatie si atitudine

La ora actuală, este o certitudine că prezența mutațiilor genelor BRCA 1, BRCA 2 și PALB2 crește semnificativ riscul dezvoltării unui cancer mamar de-a lungul vieții. 
 

 


Dacă riscul unui cancer mamar sporadic, de-a lungul vieții, este estimat la aproximativ 12%, femeile care "poartă" în ADN-ul lor mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2 (cele mai cunoscute și caracterizate, în acest moment) prezintă un risc de cancer mamar cuprins între 40 și 85%, ceea ce înseamnă de 3-7 ori mai mare. 

De asemenea, dacă pentru cancerul ovarian riscul apariției în populație este de aproximativ 2%, mutația genelor BRCA1 și BRCA2 crește acest risc la un procent cuprins între 15 și 45%. Bărbații purtători ai mutațiilor BRCA și, în special BRCA2, prezintă un risc estimat de peste 7 ori de apariție a unui cancer mamar. În plus, riscul este crescut pentru apariția unui cancer prostatic. 

În afara genelor BRCA1 și BRCA 2, arhicunoscute în testarea predictivă în acest moment, bateriile de testare includ din ce în ce mai frecvent și mutațiile genei PALB2, frecvent asociată riscului de apariție a cancerului mamar (risc estimat de 30-60%). Cercetările în privința acestei gene sunt în derulare și urmăresc cuantificarea riscului de cancer mamar și ovarian, dar și de cancer mamar sau pancreas la bărbații purtători ai acestei mutații. 

Identificarea mutațiilor genelor BRCA1, BRCA2 sau PALB la subiecți sănătoși înseamnă o probabilitate de 50% de transmitere către descendenți. Cu totul excepțional, anumite persoane pot prezenta o mutație atât a genei BRCA1, cât și a genei BRCA2. În general, aceste persoane sunt componente ale grupului etnic de evrei askhenazi. În ceea ce privește atitudinea de screening și de monitorizare, aceasta este similară purtătorilor mutațiilor unigena. 

Femeile cu mutații BRCA1 sau BRCA2 diagnosticate cu un cancer mamar nu prezintă un risc suplimentar de dezvoltare a cancerelor mamare multiple în sânul afectat. 

În ceea ce privește caracteristicile cancerului mamar dezvoltat în condițiile mutațiilor genei BRCA1, acesta este preponderent cu receptori hormonali negativi, este înalt agresiv și principala atitudine terapeutică este reprezentată de chimioterapie. De asemenea, aceste tumori, inclusiv cele care exprimă gena BRCA2, nu exprimă gena HER2. 

Prin urmare, marea majoritate a tumorilor care exprimă gene defective BRCA 1 sau BRCA2 sunt triplu negative, entitate care nu exprimă nici receptori hormonali și nici gena HER2. Aceste tumori sunt recunoscute că tumori agresive, cu potențial foarte mare de recidivă sau de metastazare. 

Atitudinea în cazul unei mutații BRCA moștenite este variată și depinde, între altele, și de opțiunea pacientei. Consultul genetic cuantifică riscul de a dezvolta un cancer mamar și ovarian  și, în funcție de aceasta, se comunică pacientei variantele de management al cazului care pot varia de la screeningul mamar intensiv, chemoprevenție, până la mastectomia bilaterală profilactică și/ sau ovarectomia profilactică. 

În ceea ce privește ovarectomia profilactică, alegerea momentului optim depinde de mutația genetică identificată, BRCA 1 sau BRCA2. Pentru mutațiile BRCA1, vârsta optimă recomandată  pentru efectuarea intervenției de îndepărtare a ovarelor și a trompelor este cuprinsă între 35 și 40 de ani. Pentru purtătoarele mutațiilor genei BRCA2, vârsta optimă recomandată pentru ovarectomie este cuprinsă între 40 și 45 de ani. 

Terapia profilactică cu modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen (Tamoxifen, Raloxifen) sau cu inhibitori de aromataza (Anastrozol, Exemestan, etc.) s-a dovedit eficientă în scăderea riscului de dezvoltare a cancerelor mamare cu receptorii pozitivi, dar nu și în ce privește dezvoltarea cancerelor mamare fără receptori hormonali. 

Screeningul mamar intensiv înseamnă examinare clinică semestrială, autoexaminare lunară, RMN mamar anual, începând cu vârsta de 25 de ani, sau mamografie, acolo unde examinarea RMN nu este disponibilă. În cazul în care un membru al familiei este diagnosticat cu cancer mamar la vârsta de 30 de ani, screeningul trebuie să înceapă chiar mai devreme de 25 de ani. Examinarea clinică la bărbații cu mutații BRCA1 sau BRCA2  trebuie să înceapă la 35 de ani. 

În privința screeningului cancerului ovarian, aceasta trebuie să înceapă între 30 și 35 de ani și constă în ecografie transvaginală și monitorizarea anuală a markerului CA125. 

Atitudinea în cazul unei paciente deja diagnosticate cu cancer mamar 

În condițiile în care o pacientă este diagnosticată cu cancer mamar și prezintă o mutație BRCA sau PALB, atitudinea terapeutică poate fi nuanțată. În general, pacientele cu cancer mamar și mutație BRCA 1 sunt preponderent estrogen negative și, prin urmare, candidate pentru chimioterapie, în timp ce purtătoarele de mutație BRCA 2 sau PALB sunt mai degrabă estrogen pozitive și, prin urmare, hormonoterapia este opțiunea terapeutică pentru acestea. 

Femeile diagnosticate cu cancer mamar și cele care prezintă mutații BRCA1 sau BRCA2 prezintă un risc semnificativ crescut de a dezvolta un nou cancer mamar primitiv, dar și un cancer ovarian, iar abordarea va fi punctuală și se va discuta cu medicul curant, alegând între supraveghere activă, terapie preventivă sau intervenție chirurgicală ablativă în scop profilactic. 

 

 

Citește și:

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: Mayo Clinic - BRCA gene test for breast and ovarian cancer risk
https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/brca-gene-test
Breast Cancer - What to Do if Your Genetic Test Results Are Positive
https://www.breastcancer.org/symptoms/testing/genetic/pos_results

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0