Testarea genetica pozitiva in cancerul de san: semnificatie si atitudine

La ora actuala, este o certitudine ca prezenta mutatiilor genelor BRCA 1, BRCA 2 si PALB2 creste semnificativ riscul dezvoltarii unui cancer mamar de-a lungul vietii.

Daca riscul unui cancer mamar sporadic, de-a lungul vietii, este estimat la aproximativ 12%, femeile care "poarta" in ADN-ul lor mutatiile genelor BRCA1 si BRCA2 (cele mai cunoscute si caracterizate, in acest moment) prezinta un risc de cancer mamar cuprins intre 40 si 85%, ceea ce inseamna de 3-7 ori mai mare.

De asemenea, daca pentru cancerul ovarian riscul aparitiei in populatie este de aproximativ 2%, mutatia genelor BRCA1 si BRCA2 creste acest risc la un procent cuprins intre 15 si 45%. Barbatii purtatori ai mutatiilor BRCA si, in special BRCA2, prezinta un risc estimat de peste 7 ori de aparitie a unui cancer mamar. In plus, riscul este crescut pentru aparitia unui cancer prostatic.

In afara genelor BRCA1 si BRCA 2, arhicunoscute in testarea predictiva in acest moment, bateriile de testare includ din ce in ce mai frecvent si mutatiile genei PALB2, frecvent asociata riscului de aparitie a cancerului mamar (risc estimat de 30-60%). Cercetarile in privinta acestei gene sunt in derulare si urmaresc cuantificarea riscului de cancer mamar si ovarian, dar si de cancer mamar sau pancreas la barbatii purtatori ai acestei mutatii.

Identificarea mutatiilor genelor BRCA1, BRCA2 sau PALB la subiecti sanatosi inseamna o probabilitate de 50% de transmitere catre descendenti.

Cu totul exceptional, anumite persoane pot prezenta o mutatie atat a genei BRCA1, cat si a genei BRCA2. In general, aceste persoane sunt componente ale grupului etnic de evrei askhenazi. In ceea ce priveste atitudinea de screening si de monitorizare, aceasta este similara purtatorilor mutatiilor unigena.

Femeile cu mutatii BRCA1 sau BRCA2 diagnosticate cu un cancer mamar nu prezinta un risc suplimentar de dezvoltare a cancerelor mamare multiple in sanul afectat.

In ceea ce priveste caracteristicile cancerului mamar dezvoltat in conditiile mutatiilor genei BRCA1, acesta este preponderent cu receptori hormonali negativi, este inalt agresiv si principala atitudine terapeutica este reprezentata de chimioterapie. De asemenea, aceste tumori, inclusiv cele care exprima gena BRCA2, nu exprima gena HER2.

Ca urmare, marea majoritate a tumorilor care exprima gene defective BRCA 1 sau BRCA2 sunt triplu negative, entitate care nu exprima nici receptori hormonali si nici gena HER2. Aceste tumori sunt recunoscute ca tumori agresive, cu potential foarte mare de recidiva sau de metastazare.

Atitudinea in cazul unei mutatii BRCA mostenite este variata si depinde, intre altele, si de optiunea pacientei. Consultul genetic cuantifica riscul de a dezvolta un cancer mamar si ovarian  si, in functie de aceasta, se comunica pacientei variantele de management al cazului care pot varia de la screeningul mamar intensiv, chemopreventie si pana la mastectomia bilaterala profilactica si/ sau ovarectomia profilactica.

In ceea ce priveste ovarectomia profilactica, alegerea momentului optim depinde de mutatia genetica identificata, BRCA 1 sau BRCA2. Pentru mutatiile BRCA1, varsta optimala recomandata  pentru efectuarea interventiei de indepartare a ovarelor si a trompelor este cuprinsa intre 35 si 40 de ani. Pentru purtatoarele mutatiilor genei BRCA2, varsta optimala recomandata pentru ovarectomie este cuprinsa intre 40 si 45 de ani.

Terapia profilactica cu modulatori selectivi ai receptorilor de estrogen (Tamoxifen, Raloxifen) sau cu inhibitori de aromataza (Anastrozol, Exemestan, etc.) s-a dovedit eficienta in scaderea riscului de dezvoltare a cancerelor mamare cu receptorii pozitivi, dar nu si in ce priveste dezvoltarea cancerelor mamare fara receptori hormonali.

Screeningul mamar intensiv inseamna examinare clinica semestriala, autoexaminare lunara, RMN mamar anual, incepand cu varsta de 25 de ani, sau mamografie, acolo unde examinarea RMN nu este disponibila. In cazul in care un membru al familiei este diagnosticat cu cancer mamar la varsta de 30 de ani, screeningul trebuie sa inceapa chiar mai devreme de 25 de ani. Examinarea clinica la barbatii cu mutatii BRCA1 sau BRCA2  trebuie sa inceapa la 35 de ani.

In privinta screeningului cancerului ovarian, aceasta trebuie sa inceapa intre 30 si 35 de ani si consta in ecografie transvaginala si monitorizarea anuala a markerului CA125.

Atitudinea in cazul unei paciente deja diagnosticate cu cancer mamar

In conditiile in care o pacienta este diagnosticata cu cancer mamar si prezinta o mutatie BRCA sau PALB, atitudinea terapeutica poate fi nuantata. In general, pacientele cu cancer mamar si mutatie BRCA 1 sunt preponderent estrogen negative si, ca urmare, candidate pentru chimioterapie, in timp ce purtatoarele de mutatie BRCA 2 sau PALB sunt mai degraba estrogen pozitive si, ca urmare, hormonoterapia este optiunea terapeutica pentru acestea.

Femeile diagnosticate cu cancer mamar si cele care prezinta mutatii BRCA1 sau BRCA2 prezinta un risc semnificativ crescut de a dezvolta un nou cancer mamar primitiv, dar si un cancer ovarian, iar abordarea va fi punctuala si se va discuta cu medicul curant, alegand intre supraveghere activa, terapie preventiva sau interventie chirurgicala ablativa in scop profilactic.

 

 

Sursa foto: shutterstock.com

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0