Totul despre Mamografie

1.    Mamografia – informatii generale

a.    Ce este mamografia
b.    Tipuri de mamografii
c.    Tehnica medicala necesara realizarii mamografiei
d.    Cum se efectueaza o mamografie
e.    Scorul rezultatelor mamografiei BI-RADS
f.    Investigatii complementare mamografiei
g.    Contraindicatii in cazul mamografiei

2.    Cand se recomanda mamografia

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

a.    Identificarea si monitorizarea formatiunilor tumorale
b.    Screening-ul anual pentru prevenirea cancerului de san, dupa 40 de ani

3.    Avantajele mamografiei fata de alte proceduri de investigatie

a.    Numarul mic de rezultate fals pozitive
b.    Identificarea tumorilor din stadiu incipient
c.    Performantele mamografiei digitale

mamografia

Mamografia – informatii generale

O mamografie este o procedura medicala ce reprezinta o radiografie a glandei mamare. Mai rar, se foloseste si termenul de mastografie.

Ce este mamografia

Mamografia este o unealta de screening (de examinare) folosita pentru a detecta si diagnostica o forma de cancer de san. Impreuna cu examenele clinice regulate si cu autoexaminarea sanilor, mamografiile sunt un element-cheie in diagnosticul precoce al cancerului mamar.

Tipuri de mamografii

In privinta tehnicii folosite in efectuarea acestei proceduri, exista doua tipuri principale de mamografii: cea clasica (pe film) si mamografia digitala. Pe langa acestea, exista si un tip nou de mamografie digitala, cea cu tomosinteza.

Mamografia clasica

Mamografia clasica este cea facuta cu mamograful analog, in care imaginile obtinute vor fi in alb si negru si vor fi printate pe mari segmente de film, ca la o radiografie a oaselor.

Mamografia digitala

In cazul mamografiei digitale, imaginile sunt inregistrate direct intr-un computer. Imaginea va putea fi apoi vizionata pe ecranul unui calculator, iar anumite zone pot fi marite sau scoase in evidenta pe ecranul calculatorului. Daca exista o zona cu suspiciuni, medicii pot folosi computerul pentru a se uita mai indeaproape.

Mamografie digitala cu tomosinteza

Tomosinteza este o tehnica de imagistica sau o tehnica de tipul radiografiei (foloseste radiatiile X) care poate fi folosita pentru a depista primele semne ale cancerului mamar la femeile care nu prezinta simptome. Acest tip de investigatie de imagistica medicala poate fi, totodata, folosita ca unealta de diagnostic pentru femeile care au simptomele unui cancer de san.

Sa retinem ca tomosinteza este un tip avansat de mamografie. O mamografie digitala cu tomosinteza obtine imagini multiple ale sanului. Aceste imagini sunt trimise catre un calculator care foloseste un algoritm pentru a le combina intr-o imagine 3D a intregului san.

Tehnica medicala necesara realizarii mamografiei

Fie ca optezi pentru o mamografie clasica (2D), fie ca alegi sa faci una digitala, cu sau fara tomosinteza, tehnica medicala este aceeasi pentru realizarea mamografiilor. Atunci cand ti se face o mamografie, un radiolog ori un specialist in imagistica medicala pozitioneaza sanii si ii comprima intre doua placi de plastic ale aparatului numit mamograf. Aceste placi sunt atasate de o camera foto extrem de specializata, care realizeaza doua fotografii ale sanului, din doua directii. Apoi tehnicianul repeta tehnica, pe sanul opus.

Pentru unele femei, s-ar putea sa fie necesare mai mult de doua imagini, pentru a include cat mai mult tesut mamar cu putinta. Mamografia implica o expunere minima la radiatii X. De fapt, cantitatea de expunere la radiatii de la mamografele moderne, din zilele noastre, este mult mai redusa in comparatie cu cea din trecut.

Cum se efectueaza o mamografie

Mamografiile sunt o unealta de nepretuit pentru detectarea timpurie a cancerului de san, desi multe femei sunt ingrijorate in legatura cu durerea pe care aceasta procedura medicala o poate cauza. Din fericire, exista numeroase strategii care pot face ca mamografiile sa fie mai confortabile. De asemenea, durerea de pe urma acestei proceduri este trecatoare si nu toate femeile percep mamografia ca fiind la fel de dureroasa.

Pregatirea pacientei pentru mamografie

Femeile care au efectuat in trecut o mamografie ar trebui sa aduca imaginile (filmul sau CD-ul cu rezultatele mamografiei) cu ele, la cabinet, sau ar trebui sa se asigure ca medicii lor permit accesul clinicii pentru a vedea imaginile anterioare ale sanilor. Acest lucru ii permite medicului radiolog (cu competente in imagistica sanilor) sa compare vechile mamografii cu noile mamografii, lucru care creste gradul de acuratete si care impiedica atat rezultatele fals pozitive, cat si pe cele fals negative.

Ca pacienta, este important sa stii cum sa te pregatesti pentru o mamografie. Va trebui sa urmezi anumite recomandari in ziua in care ti se efectueaza mamografia. Nu poti sa te dai cu deodorant, cu pudre pentru corp si nu poti folosi parfumuri. De asemenea, nu ar trebui sa aplici niciun fel de creme sau de unguente pe sanii tai sau pe axile. Aceste substante pot sa distorsioneze imaginile sau pot sa apara pe mamografie ca niste calcificari sau depozite de calciu, asa ca este important sa le eviti.

Asigura-te ca ii spui medicului radiolog inainte de mamografie daca esti insarcinata sau daca alaptezi. In general, nu ti se va putea face o mamografie de screening in acest moment, dar daca este necesar, medicul tau poate sa recomande alte metode de screening, cum ar fi o ecografie mamara.

Durata mamografiei

O mamografie dureaza aproximativ 20 de minute de la inceput si pana la sfarsit. In timpul mamografiei, un tehnician femeie va aseza sanul pacientei intre doua placi transparente, de plastic. Una dintre placi realizeaza imaginea sanului, iar cealalta placa tine sanul nemiscat. Comprimarea usoara a sanilor permite tehnicianului sa obtina o imagine mai clara, care prezinta tot tesutul mamar. De asemenea, tehnicianul mentine sanul stabil in timpul procedurii.

Efectuarea mamografiei

Dupa ce pacienta s-a dezbracat de la brau in sus si dupa ce si-a dat jos lantisoarele, colierele sau alte tipuri de accesorii, un tehnician ii va oferi un halat care se leaga in fata. In functie de clinica unde se efectueaza testarea, pacienta fie va sta in picioare, fie va sta asezata in timpul mamografiei. Fiecare san este potrivit pe o placa plata a mamografului, aparat care foloseste radiatiile X.

Un compresor va impinge apoi sanul in jos, pentru a aplatiza tesutul mamar. Acest lucru ofera o imagine mai clara a sanului. Este posibil sa fii nevoita sa iti tii respiratia pentru fiecare imagine obtinuta. E posibil sa simti o mica presiune sau un usor disconfort, dar aceasta senzatie e de scurta durata. In timpul procedurii, medicul va analiza imaginile pe masura ce acestea sunt obtinute. El poate comanda imagini aditionale, care arata unghiuri diferite, daca ceva este neclar sau daca ceva necesita mai multa atentie. Acest lucru se intampla destul de frecvent, asa ca nu ar trebui sa cauzeze panica sau motive de ingrijorare.

In timpul unei mamografii, stai in picioare in fata unui un aparat cu radiatii X, conceput special pentru mamografie. Un tehnician iti asaza sanul pe o platforma care tine filmul care se va imprima cu ajutorul radiatiilor (razelor X) si pozitioneaza platforma sau placa pentru a se potrivi cu inaltimea ta. Tehnicianul te ajuta sa iti pozitionezi capul, bratele si trunchiul pentru a permite un unghi clar asupra sanului tau, care sa nu fie acoperit de nimic.

Consecintele mamografiei

Specialistii spun ca principalele consecinte ale unei mamografii de screening sunt legate de riscul de iradiere si de disconfortul pe care il produce compresia sanilor. Riscul de iradiere este mic, pentru ca aparatele din prezent folosesc o doza foarte mica de radiatii. Compresia sanilor produce un disconfort sau o durere mica, senzatie ce este trecatoare. Insa mamografiile au si consecinte psihosociale, spun studiile.

De pilda, unii cercetatori au intervievat 250 de femei imediat dupa ce li s-a efectuat o mamografie. 60% dintre ele erau nervoase/anxioase in legatura cu faptul ca faceau o mamografie, iar 20% dintre paciente erau extrem de anxioase. Femeile de origine african-americana erau semnificativ mai anxioase decat femeile albe, iar cele care aveau un nivel de educatie pana la liceu sau sub nivel liceal erau semnificativ mai anxioase decat cele care aveau un nivel mai mare de educatie.

Scorul rezultatelor mamografiei BI-RADS

Colegiul American de Radiologie (ACR sau American College of Radiology) a stabilit un mod uniform pentru medicii radiologi, prin care acestia sa descrie rezultatele obtinute la mamografii. Acest sistem, numit BI-RADS, include 7 categorii sau nivele standardizate.

Fiecare scor sau categorie BI-RADS are un plan de urmarire (follow up) asociat cu respectiva categorie, pentru a-i ajuta pe radiologi si pe ceilalti medici sa ingrijeasca in mod corespunzator pacientele.

Scorul BI-RADS este un acronim ce provine de la "Breast Imaging Reporting and Database System", adica un sistem de raportare a imagisticii sanului. Este un sistem de scoruri pe care medicii radiologi il folosesc pentru a descrie rezultatele mamografiilor.

Medicii folosesc sistemul sau scorul BI-RADS pentru a plasa rezultatele anormale in anumite categorii. Categoriile sunt stabilite de la 0 la 6.

Stare fiziologica sau normala – scorul 0-1

Adeseori, femeile de 40 de ani si cele peste aceasta varsta primesc scoruri care variaza de la 0 la 2, indicand rezultate normale sau indicand ca rezultatele anormale sunt benigne (adica necanceroase). Daca primesti un scor BI-RADS de 3 sau peste, medicii radiologi recomanda o vizita de follow-up sau o biopsie, pentru a determina urmatoarea actiune in managementul pacientei.

Un scor 0 indica un test incomplet. Este posibil ca imaginile mamografiei sa fi fost dificil de citit sau de interpretat. In unele cazuri, medicii vor dori sa compare aceste imagini noi cu mamografiile vechi, pentru a determina daca au existat unele schimbari.

Un scor 1 confirma faptul ca rezultatele mamografiei tale sunt negative. Un scor 1 arata ca nu este prezent cancerul si ca sanii tai au o densitate egala. Cu toate acestea, este important sa continui sa iti faci mamografii de screening de rutina.

Leziune benigna – scorul 2

Un scor BI-RADS de 2 arata, de asemenea, ca rezultatele mamografiei tale sunt normale. Nu exista niciun fel de indicatii de cancer, dar medicii s-ar putea sa observe unele chisturi sau mase benigne, pe care le vor include in rezultatele tale. Vizitele de rutina la medic sunt sugerate printr-un scor 2. Observatia din raportul tau medical va fi folosita, pe post de comparatie, pentru rezultatele viitoare ale mamografiilor.

Masa nedeterminata, necesita urmarie – scorul 3

Un scor BI-RADS de 3 implica faptul ca rezultatele mamografiei tale sunt probabil normale, dar exista o sansa de 2% de cancer. In acest caz, medicii recomanda o vizita de follow-up intr-un interval de 6 luni, pentru a dovedi ca ceea ce s-a descoperit este ceva benign. De asemenea, va trebui sa vii regulat la medic, pentru mamografii, pana cand rezultatele tale se imbunatatesc si pana cand orice anomalie s-a stabilizat.

Vizitele regulate la medicul specialist te ajuta sa eviti biopsiile multiple si deloc necesare. De asemenea, ele te ajuta sa confirmi un diagnostic precoce, daca este descoperit cancerul de san.

Suspiciune maligna ce necesita biopsie – scorul 4

Un scor BI-RADS de 4 indica faptul ca s-a descoperit ceva anormal, ce prezinta suspiciuni. In acest caz, exista o sansa de la 20% pana la 35% de cancer mamar. Pentru a confirma acest lucru, medicul tau va trebui sa efectueze o biopsie mamara, pentru a testa o mostra mica de tesut extras din sanul tau.

Acest scor este impartit, la randul sau, in 3 categorii, in functie de nivelul de suspiciune al medicului tau:

1. 4A - suspiciune scazuta de cancer sau descoperiri maligne.

2. 4B - suspiciune moderata de cancer sau descoperiri maligne.

3. 4C - suspiciune ridicata de descoperiri canceroase sau maligne.

Structura maligna – scorul 5

Scorul BI-RADS 5 indica o mare suspiciune de cancer. In acest caz, exista cel putin 95% sanse sa fie un cancer mamar. O biopsie este extrem de recomandata acum, pentru a confirma rezultatele si pentru a determina urmatorii pasi pentru tratamentul pacientei.

Poti obtine un scor BI-RADS 6 doar dupa ce ai facut o biopsie si dupa ce ai primit diagnosticul de cancer mamar. Aceasta categorie si imaginile ce ii corespund sunt folosite drept comparatie, pentru a vedea modul in care cancerul raspunde la tratamentul necesar, cum ar fi chimioterapia, interventia chirurgicala sau radioterapia.

Investigatii complementare mamografiei

Pentru ca rezultatele unei mamografii pot fi complicate, specialistii sau tehnicienii adeseori subliniaza ca este bine ca femeile sa primeasca rezultatele personal. Un rezultat pozitiv la o mamografie poate fi un lucru inspaimantator, dar el nu arata neaparat in directia unui cancer mamar. Majoritatea mamografiilor pozitive necesita teste sau investigatii suplimentare pentru un diagnostic corect.

Femeile ale caror mamografii arata cresteri sau mase neobisnuite vor avea nevoie de teste de follow-up, adica de niste investigatii care sunt complementare mamografiei.

Acestea includ: examinarea sanilor, o ecografie mamara, o scanare RMN, o alta mamografie, teste de sange, o biopsie a tesutului mamar. Chiar si atunci cand cancerul este prezent, sansele de supravietuire cu un tratament precoce si agresiv sunt excelente.

Ecografia mamara

Ecografia foloseste undele sonore de inalta frecventa si nu radiatiile pentru a produce imagini ale sanului. Pentru procedura, un gel special va fi aplicat pe pielea pacientei, apoi un mic transductor va fi ghidat pe suprafata sanului, iar imaginile vor aparea pe un ecran.

Este o procedura nedureroasa, care nu provoaca efecte adverse. Ecografia mamara poate fi folosita dupa o mamografie cu rezultate anormale sau in cazul femeilor cu tesut mamar dens. Ea nu este, de obicei, folosita in screeningul de rutina al cancerului mamar, pentru femeile care prezinta un risc mediu.

Mamografii speciale

Mamografia 3D este un tip mai nou de mamografie digitala, dar este efectuata, in mare parte, in acelasi mod ca si alte tipuri de mamografii. Este mai usor pentru medicii radiologi sa vada tesutul mamar mult mai clar in 3D (trei dimensiuni), de aceea se recomanda uneori mamografia digitala cu tomosinteza.

Mamografia 3D presupune aproape aceeasi cantitate de radiatii ca in cazul unei mamografii digitale. Insa pentru ca este nevoie de captarea mai multor imagini, acest lucru poate prelungi timpul de testare si poate mari timpul de expunere la radiatii.

Autopalparea

Autoexaminarea lunara a sanilor (sau autopalparea) poate ajuta la detectarea anomaliilor sau a modificarilor care ar putea fi, de fapt, semnele unui cancer mamar. Nu orice forma de cancer de san poate fi descoperita prin intermediul unui examen fizic.

Cu toate acestea, autopalparea regulata a sanilor (numita si autoexaminare) poate creste sansele de a descoperi anumite forme de cancer mamar in stadiu incipient. Cu cat cancerul mamar este detectat mai devreme, cu atat sansele sunt mai mari ca tratamentul va fi eficient.

Biopsia

Daca medicul tau suspecteaza ca ar fi vorba de un cancer de san in urma rezultatelor mamografiei, el mai poate efectua un test, numit biopsie mamara. In timpul biopsiei, medicul va indeparta o mostra de tesut dintr-o zona cu suspiciuni, pe care o va trimite la laborator, pentru a fi testata.

Exista mai multe tipuri de biopsii mamare. In unele dintre aceste teste, medicul foloseste un ac pentru a lua o mostra de tesut mamar. In cazul altor biopsii, el va face o incizie in sanul pacientei si apoi va indeparta mostra de tesut.

avantajele mamografiei

Contraindicatii in cazul mamografiei

Inainte de a merge la clinica pentru a-ti face mamografia, este important sa tii cont de cateva aspecte, pentru ca si aceasta procedura are unele contraindicatii.

Utilizarea antiperspirantelor

Nu folosi deodorantul inainte de mamografie. Evita folosirea deodorantelor, antiperspirantelor, pudrelor, lotiunilor, cremelor sau parfumurilor aplicate la subrat sau pe sanii tai. Particulele metalice din pudre si din deodorante ar putea fi vizibile pe mamografia ta si ar putea cauza confuzie.

Consumul de cafeina/cofeina, produse excitante

Daca vrei sa iti reduci durerea pe care o poti simti in timpul mamografiei, poti lua cateva masuri pentru a elimina acest disconfort. Una dintre aceste masuri se refera la consumul de cafeina/cofeina si de produse excitante.

De ce nu e recomandata cafeina? Daca bei bauturi carbogazoase cofeinizate sau bei, de regula, cafea, incearca sa iti reduci aportul de cofeina pret de doua saptamani, inaintea efectuarii mamografiei, pentru ca aceasta iti poate face sanii sa fie mai sensibili, in special daca ai un tesut mamar cu chisturi.

Perioada de graviditate

Nu uita sa ii spui medicului radiolog sau tehnicianului, inainte de mamografie, daca esti gravida sau daca alaptezi in prezent. In general, nu ti se va putea face o mamografie in acest moment, dar daca este necesar, medicul poate sa iti recomande alte metode de screening, cum ar fi o ecografie mamara, care nu te expune radiatiilor X.

Cand se recomanda mamografia

Mamografia este radiografia glandelor tale mamare, o metoda radiologica special conceputa pentru a detecta tumorile si ale anomalii la san. Mamografia poate fi folosita fie pentru screening (testare de rutina), fie pentru scopurile legate de diagnosticare, in evaluarea unui nodul la san.

Identificarea si monitorizarea formatiunilor tumorale

La unele femei, se recomanda mamografia de diagnostic. Aceasta este folosita pentru a investiga modificarile suspecte de la nivelul sanilor, cum ar fi un nodul mamar nou, durerea de sani si un aspect neobisnuit al pielii de la nivelul glandelor mamare, ingrosarea mamelonului sau scurgerea mamelonara. Totodata, mamografia de diagnostic este folosita pentru a evalua rezultatele anormale descoperite in urma unei mamografii de screening.

O mamografie de diagnostic include imagini aditionale (mai multe filme). Medicul radiolog cauta dovezi ale cancerului la san sau ale unor afectiuni benigne (necanceroase) care pot necesita investigatii sau teste suplimentare, o perioada de urmarire a pacientei sau un tratament. Posibilele descoperiri in cazul unei mamografii includ:

Tumori benigne

In urma mamografiei, medicul radiolog poate descoperi formatiuni benigne (necanceroase), cum sunt chisturile mamare sau fibroadenoamele mamare. Spre deosebire de tumorile canceroase, care sunt solide, chisturile sunt mase umplute cu lichid care se formeaza in interiorul sanului.

Chisturile sunt foarte intalnite si sunt rareori asociate cu cancerul. O ecografie mamara de follow-up este cel mai bun mod prin care poti deosebi un chis de cancer, deoarece undele sonore trec direct prin chisturile pline cu lichid.

Fibroadenoamele mamare sunt noduli solizi, mobili, rotunjiti care sunt alcatuiti din celule mamare normale. Desi nu sunt cancerosi, acesti noduli pot creste. Orice nodul solid care devine din ce in ce mai mare este indepartat, pentru ca medicul sa fie sigur ca nu este un cancer de san.

Tumori maligne

La o mamografie, pot fi identificate si zone dense, care pot indica faptul ca tesutul este mai degraba glandular decat gras, ceea ce face identificarea microcalcificarilor si a tumorilor mai dificila. Zonele dense pot reprezenta, de asemenea, si cancer.

Zonele distorsionate sugereaza ca tumorile ar putea sa fi invadat tesuturile din apropiere. Daca medicul radiolog observa pe mamografia ta zone ce pot fi un motiv de ingrijorare (exista suspiciunea de tumori maligne), el poate recomanda teste aditionale: alte tipuri de mamografii, o ecografie mamara sau o biopsie.

O tumora mamara canceroasa are, de regula, o forma neregulata. Spre deosebire de un chist mamar, tumorile sunt ferme si nu sunt mobile (nu se misca). Majoritatea tumorilor canceroase sunt, totodata, nedureroase.

Microcalcificari

Depozitele de calciu sau microcalcificarile pot sa apara in ductele mamare sau in alte tesuturi ale sanului. Calcificarile sunt mici particule de calciu - precum particulele de sare - ce exista in tesuturile moi ale sanului si care pot, uneori, indica prezenta unui cancer mamar timpuriu.

De regula, microcalcificarile nu pot fi simtite, dar ele apar pe o mamografie. In functie de cum sunt asezate sau dispuse (ca un ciorchine) si in functie de forma lor, de dimensiunile lor si de numarul lor, medicul s-ar putea sa doreasca sa efectuezi si alte teste.

Screening-ul anual pentru prevenirea cancerului de san, dupa 40 de ani

Pe langa mamografia de diagnostic, exista si mamografia de screening. Aceasta este folosita pentru a detecta modificarile de la nivelul sanilor la femeile care nu prezinta semne sau simptome sau noi anomalii la nivelul glandelor mamare. Obiectivul este sa se detecteze cancerul inainte ca semnele clinice sa fie observate.

Recomandarile din 2015 formulate de Societatea Americana de Cancer (ACS sau American Cancer Society) sugereaza ca mamografiile sunt cea mai importanta unealta pentru lupta contra cancerului. Expertii americani de la ACS spun ca autoexaminarile nu sunt singurul mod prin care se pot detecta primele semnale de alarma.

Recomandarile in ce priveste mamografia sugereaza ca:

• femeile cu varste intre 40 si 44 de ani sa aiba optiunea de a incepe screeningurile pentru cancer de san;

• femeile cu varste intre 45 si 54 de ani ar trebui sa isi faca anual mamografii;

• femeile de 55 de ani si peste aceasta varsta ar trebui sa faca mamografiile o data la 2 ani sau sa continue cu mamografia anuala de screening.

Femeile cu anumiti factori de risc trebuie sa inceapa sa isi faca mamografii mai devreme.

Acesti factori includ:

• un istoric familial de cancer de san;

• un istoric medical anterior de cancer mamar;

• o mutatie a unei gene (BRCA1 sau BRCA2), care poate insemna un risc mare de cancer de san.

Avantajele mamografiei fata de alte proceduri de investigatie

Mamografiile, in comparatie cu alte metode de investigatie, sunt bune la depistarea anomaliilor la nivelul sanilor, inainte sa le poti simti. Identificarea precoce inseamna ca tratamentul bolii poate incepe cat mai curand. Cancerul mamar este mai usor de tratat inainte sa se extinda in afara sanului. Asadar, nu uita ca mamografia are cateva avantaje importante, in comparatie cu alte proceduri imagistice:

Numarul mic de rezultate fals pozitive

Rezultatele fals pozitive sunt comune, spun specialistii, iar uneori se intampla ca femeile sa primeasca un rezultat fals pozitiv dupa 10 mamografii efectuate. Cu toate acestia, expertii spun ca numarul de rezultate fals pozitive este mic, datorita sensibilitatii mari a mamografiilor.

Identificarea tumorilor din stadiu incipient

Mii de femei sunt diagnosticate cu cancer mamar in fiecare an, in tara noastra. Detectia precoce este cheia succesului, pentru a depista boala inainte sa se raspandeasca la alte organe din corp si pentru a imbunatati rata de supravietuire. Indiferent ce tip de mamografie alegi, nu uita ca un mare beneficiu al acestei proceduri este identificarea tumorilor intr-un stadiu incipient.

Desi mamografiile 2D sunt, in general, eficiente in detectarea cancerului de san, mamografiile 3D (cele digitale, cu tomosinteza), spun expertii, pot detecta cu unul sau doua mai multe forme de cancer raportat la 1000 de femei.

Posibilitatea unei vindecari complete

O mamografie, fie ea de screening, fie de diagnostic, este o unealta de pret, folosita pentru a detecta si diagnostica aceasta boala cumplita: cancerul de san. Ea ofera pacientei posibilitatea unei vindecari complete pentru ca, impreuna cu alte examene clinice si alaturi de autoexaminarea lunara a sanilor, mamografia este un element-cheie in diagnosticul precoce al cancerului de san. Si cu cat cancerul mamar este depistat mai din timp, cu atat pacienta are sanse mai mari sa se vindece complet de aceasta boala.

Evitarea mastectomiei

Daca ai un nodul mamar sau orice alt simptom de cancer de san, medicul tau va recomanda sa faci o mamografie de diagnostic. Acest gen de mamografii sunt mai extensive decat cele de screening si il ajuta pe medicul radiolog sa poata sa vada si sa mareasca anumite zone care ii trezesc suspiciuni. Tocmai pentru ca il ajuta sa puna un diagnostic precoce si tocmai pentru ca se poate depista cancerul de san in stadiu incipient, mamografia este o unealta care este folositoare in evitarea mastectomiei (extirparea glandei mamare, pe cale chirurgicala).

Performantele mamografiei digitale

Mamografiile digitale au inceput sa fie din ce in ce mai folosite la noi in tara, fiind disponibile in anumite clinice. Aceste investigatii sunt deosebit de folositoare pentru femeile cu varsta sub 50 de ani, care au de regula sani mai densi in comparatie cu femeile de varste mai inaintate.

Nivel scazut de iradiere

La fel ca in cazul oricarui tip de radiografie, vei fi expusa la o cantitate foarte mica de radiatii in timpul unei mamografii digitale. Riscurile de pe urma acestei expuneri la radiatii este extrem de scazut. Cand este efectuata doar procedura aceasta, mamografia digitala nu iti expune corpul la o cantitate mai mare de radiatii, in comparatie cu o mamografie clasica (2D).

Diminuarea disconfortului pacientei

O alta performanta a mamografiei digitale este faptul ca disconfortul resimtit de pacienta este diminuat. Este important ca inaintea acestei proceduri, sa il informezi pe tehnicianul care iti face mamografia daca tesutul sanilor tai este fibrochistic sau daca ai un istoric anterior de mamografii dureroase. Astfel, tehnicianul va sti cum sa iti diminueze disconfortul in timpul mamografiei.

Stocarea digitala a informatiilor

O mamografie digitala transforma radiatiile X folosite intr-o imagine electronica a sanilor tai, care este salvata pe un calculator. Astfel, informatiile si rezultatele mamografiei tale sunt stocate digital, pentru a putea fi analizate ulterior de specialistul in imagistica sanului, iar daca ai nevoie de un "second opinion", rezultatele pot fi transferate pe un CD.

Relevanta imaginilor

Mamografia digitala mai are si alte performante sau beneficii. Aceasta este mult mai buna in detectarea cancerului de san la femeile mai tinere, cu un tesut mamar dens. Mamografia digitala produce imagini detaliate relevante, care sunt similare cu cele pe care le-ai obtine in scanarea CT.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: shutterstock.com

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0