Mamografia ramane un instrument de screening in depistarea precoce a cancerului mamar?

Cancerul mamar ramane cea mai diagnosticata neoplazie la femei si a doua cauza de mortalitate la acestea. In ultimii ani, se remarca o crestere progresiva a incidentei acestei boli, dar si o scadere corespunzatoare a mortalitatii prin aceasta boala in tarile dezvoltate. In Romania, trendul este ascendent atat in ceea ce priveste depistarea in stadii precoce, cat si in ceea ce priveste imbunatatirea progresiva a supravietuirii. Sa fie aceasta si consecinta eforturilor de screening conjugat si consecvent a populatiei aparent sanatoase?

La ora actuala, in comunitatea stiintifica internationala este o adevarata dezbatere legata de rolul mamografiei ca procedura de screening in depistarea precoce a cancerului mamar si, implicit, despre rolul acesteia in scaderea mortalitatii prin cancer mamar. Ceea ce parea foarte clar si indubitabil o procedura simpla, usor de utilizat si cu rezultate importante in privinta diagnosticului precoce si, implicit, vindecarea unui cancer mamar, devine o problema spinoasa care implica, pe langa studii epidemiologice, si numeroase studii legate de aspectul cost eficienta.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Si aceasta pentru ca ori de cate ori se pune problema implementarii unui program de screening la nivel national, trebuie luate in calcul accesibilitatea la o procedura diagnostica si raportul dintre rezultatele care se regasesc in depistarea precoce, si costurile aferente acestei investigatii.

Si, totusi, oare mamografiile efectuate anual, dupa varsta de 40 de ani, salveaza vieti?

 

 

Mai multe studii clinice efectuate in ultimii ani au concluzionat ca nu numai ca nu salveaza vieti, dar, in plus, pot aduce chiar deservicii, prin factorul stres indus de traumatismul investigatiei, rezultatele fals pozitive, excesul terapeutic, expunerea excesiva la radiatii X si de aici, chiar riscul suplimentar de cancer ca urmare a expunerii excesive la radiatii. Pe de alta parte, insa, sunt studii prospective care sustin folosirea mamografiei ca procedura de screening la grupa de varsta 40-59 de ani si beneficiul acesteia legat de supravietuire.

Mamografia de screening nu are impact asupra mortalitatii prin cancer mamar

Potrivit unui studiu clinic publicat in 2010, reducerea mortalitatii ca urmare a mamografiei de screening a fost extrem de mica, de ordinul a 2,4 decese la 100.000 de paciente.

Un alt studiu clinic publicat in Lancet Oncology in 2011 a evidentiat ca femeile supuse unui program intensiv de screening prin mamografie (anual), prezinta un risc mai mare de cancer mamar invaziv pe o perioada de 5 ani, comparativ cu grupul de control care a fost urmarit si expus procedurilor mai laxe de screening.

Recent, o analiza extinsa efectuata pe un numar de peste 16 milioane de femei in Statele Unite nu a evidentiat vreo corelatie intre intensitatea screeningului si mortalitatea la 10 ani prin cancer mamar. O posibila explicatie ar putea fi data de faptul ca screeningul s-a asociat cu o incidenta mai mare a cancerelor incipiente.

 

 

Pro sau contra screening?

Subiectul screeningului mamar ramane unul cu o incarcatura emotionala deosebita, fiind, de altfel, vorba de cel mai mediatizat cancer. Problema care ramane in suspensie este: se justifica screeningul anual in cazul oricarei femei de peste 40 de ani sau este nevoie de anumite nuantari? Este mai degraba justificat ca screeningul anual sa se adreseze doar pacientelor cu risc mare de a dezvolta un cancer mamar? Sunt intrebari la care nu exista un raspuns transant in acest moment.

Sunt voci in comunitatea stiintifica internationala care recomanda ca expunerea la radiatii prin expuneri repetitive sa fie facuta cu prudenta, din cauza potentialului efect de inducere a aparitiei unui cancer mamar. In ceea ce priveste populatia eterogena de paciente cu potential de a dezvolta un cancer mamar, conform unui studiu publicat in British Medical Journal in 2012, femeile care prezinta mutatii ale genelor BRCA1 si, respectiv, BRCA2 sunt mult mai susceptibile de a dezvolta un cancer indus de expunerea la  radiatiile X.

Femeile cu mutatii ale genei BRCA1 sau 2 supuse mamografiei inainte de varsta de 30 de ani prezinta un risc dublu de a dezvolta un cancer mamar secundar iradierii, comparativ cu femeile care nu prezinta aceste mutatii. Riscul acestui cancer este direct proportional cu doza de iradiere primita. In aceste conditii, probabil ca utilizarea Rezonantei Magnetice Nucleare in locul mamografiei ar putea ramane principalul mijloc de investigatie pentru femeile tinere cu mutatii ale genelor BRCA1 si/ sau 2.

Mai mult decat atat, o analiza complexa publicata anul trecut in Statele Unite si care a cuprins aproape 90.000 de paciente, analiza intinsa pe un interval de 25 de ani, a concluzionat ca ratele de deces prin cancer mamar au fost virtual identice la pacientele care au facut mamografie anuala de screening, comparativ cu cele care nu au facut aceasta investigatie. Cu alte cuvinte, mamografia anuala efectuata la pacientele cu varste cuprinse intre 30 si 60 de ani nu reduce mortalitatea prin cancer mamar suplimentar examinarii clinice de rutina.

De asemenea, o meta-analiza a bazei de date Cochrane, publicata in 2009, a concluzionat ca beneficiul de supravietuire se regaseste la o singura pacienta pentru 2.000 de paciente supuse screeningului mamografic pe un interval de 10 ani.

Nu de putine ori, mamografia poate sa rateze identificarea unui cancer mamar. Potrivit Institutului American de Cancer, rata de esec in identificarea unui cancer mamar la mamografiile de screening este de aproximativ 20%. Acest procent este semnificativ mai mare la femeile cu sani densi, ajungand pana la o rata de aproximativ 50%. Deoarece sensibilitatea mamografiilor in cazul sanilor densi este modesta, se recomanda ca intotdeauna mamografia sa fie completata de ecografie sau inlocuita cu rezonanta magnetica nucleara.

Asadar, screeningul mamar nu este inutil. Din contra, este absolut necesar, pentru ca este dovedit ca depistarea precoce a unui cancer mamar reprezinta premisa succesului. Screeningul mamar inseamna, insa, examinare clinica, autoexaminare riguroasa si coerenta, mamografie, screening genetic, ecografie si rezonanta magnetica nucleara.

Ramane in discutie pozitionarea mamografiei in cadrul programului de screening, alegerea efectiva a grupului de varsta, a categoriei de risc la care trebuie sa se recurga la mamografii anuale, avand permanent in minte si posibilele deservicii ale acestei examinari, inclusiv riscul cumulativ de cancer mamar secundar iradierii, ca si supradiagnosticarea care conduce la biopsii sau interventii chirurgicale inutile.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Contacteaza Expertul DOC! Trimite aici o intrebare pentru Dr. Catalin Costovici.

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0