Despre ficatul gras: cauze, simptome, diagnosticare și tratament

Ficatul gras (Steatohepatita non-alcoolică) este o boală tăcută, pe care mulți pacienți nu știu că o au până când apar consecințele acestei acumulări de grăsime în ficat – inflamație hepatică sau chiar ciroză. 
 
Boala de ficat gras este caracterizată de acumularea de grăsimi la nivelul ficatului. Este normal ca la nivelul acestuia să se regăsească grăsimi în cantități reduse, însă atunci când aportul grăsimilor depășește 5% din volumul total al acestui organ, avem de-a face cu o problemă. Grăsimile în exces prezente la nivelul ficatului pot cauza leziuni hepatice pe termen lung. Inflamația ficatului, adică Steatohepatita, poate cauza, în timp, fibroza hepatică, ciroză sau chiar cancer la ficat.
 
Este foarte posibil ca pacientul să nu știe că are această boală până când nu apar simptomele cirozei hepatice. Steatohepatita non-alcoolică sau denumită popular - ficatul gras - apare la pacienții care consumă alcool în cantități mici sau chiar deloc, fiind o boală globală cu comorbidități semnificative asociate. Până în prezent nu există medicamente comercializate pentru a trata Steatohepatita non-alcoolică, în afara Indei. Cu toate acestea, există o abundență de noi entități moleculare care sunt în procesul de dezvoltare clinică, unele chiar în studii de fază III. Multe dintre aceste studii au creat o cerere deosebit de mare pentru cazurile din Statele Unite ale Americii. În prezent, hepatologii joacă un rol major în diagnosticarea, prescrierea tratamentului și înscrierea în studiile clinice ale pacienților cu Steatohepatita non-alcoolică. Cu toate acestea, ficatul gras are o componentă metabolică puternică, pacienții purtând adesea boli cum ar fi diabetul zaharat de tip doi, obezitatea, hiperlipidemia, hipotiroidismul și tulburările de steroizi sexuali.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Pacienții care sunt în risc de a dezvolta Steatohepatita non-alcoolică

Steatohepatita non-alcoolică sau ficatul gras vine ca urmare a unor afecțiuni severe ale unui pacient. Cel mai des, persoana afectată realizează acest lucru doar în momentul în care boala este într-un stadiu avansat și prezintă simptome. Pentru cazurile cu afecțiuni care pot dezvolta Steatohepatita non-alcoolică, este indicat ca pacientul să fie ținut sub observație de către un medic specialist.

Printre pacienții cu risc de a dezvolta Steatohepatita non-alcoolică se află:

  • Pacienții cu un exces de greutate sau chiar obezitate corporală;
  • Pacienții rezistenți la insulină;
  • Pacienții cu nivel crescut de grăsimi în sânge: fie colesterolul “rău“ (colesterol LDL), fie nivelul trigliceridelor; fie ambele, dar cu nivelul cholesterolului HDL mic (colesterolul “bun”);
  • Pacienții care suferă de diabet zaharat de tip 2;
  • Pacienții care suferă de sindrom metabolic sau de una sau mai multe componente ale acestui sindrom.

Sindromul Metabolic cuprinde mai multe trăsături care sunt clinic legate de boli cardiovasculare și de obezitate. Trăsăturile sfecifice sunt: circumferința talei crescute, nivelul crescut de trigliceride, nivelul scăzut al colesterolului HDL, hipertensiunea arterială și hiperglicemia.  

Patogeneza ficatului gras non-alcoolic

În prezent, s-au înregistrat progrese constante în clarificarea patogenezei Steatohepatitei non-alcoolice, conducând la identificarea țintelor terapeutice pentru dezvoltarea medicamentelor. Cu toate acestea, în prezent nu există niciun medicament aprobat de agenția federală FDA care să poată vindeca ficatul gras non-alcoolic. 

Acumularea de colesterol liber hepatic și acizi grași liberi sunt considerate sursele primare de stres pentru ficat. În special colesterolul liber hepatic este o moleculă cu lipotoxicitate majoră, care încurajează progresia Steatohepatitei non-alcoolice. Metaboliții săi declanșează stresul hepatocelular (de exemplu, stresul oxidativ) și induc rănirea și distrugerea hepatocitelor, astfel, ducând la fibroză și ciroză ulterioară.

Un studiu realizat pe șoareci, în cadrul unui tratament cu o dietă bagată în grăsimi, a arătat că șoarecii cu un raport mare de celule Kupffer M2:M1 sunt rezistenți la dezvoltarea leziunilor hepatice. În timp ce șoarecii cu un raport mare de celule Kupffer M1:M2 sunt mai susceptibili de a dezvolta leziuni hepatice. Celulele Kupffer sunt un fel de macrofag rezident, localizate în lumenul sinusoidelor hepatice și joacă un rol central în inflamația ficatului. Celulele Kupffer pot fi împărțite în celule Kupffer M1 activate clasic (M1 proinflamatorii) și celule Kupffer M2 activate alternativ (M2 de vindecare a rănilor). 

Atât leziunile hepatocitelor, cât și inflamația hepatică sunt relevante pentru patogeneza Steatohepatitei non-alcoolice. Hepatocitele lezate eliberează factori care promovează inflamația, ducând la o spirală descendentă, care declanșează în continuare leziunea lor. Acest lucru se datorează faptului că inflamația în ficat este cauzată de chemokine și citokine proinflamatorii eliberate, care dăunează și mai mult hepatocitele lezate. 

Diagnosticarea ficatului gras

Cercetătorii sunt încă în căutarea posibilelor gene din ADN-ul nostru, care ne pot predispune spre a dezvolta această boală.

Boala de ficat gras non-alcoolic este diagnosticată cu ajutorul examinării fizice, al analizelor de sânge, al testelor de diagnosticare imagistică (CT și RMN), precum și al biopsiei ficatului. Dintre toate, biopsia hepatică este considerată cea mai bună metodă de determinare a severității bolii de ficat gras. Mai mult decât atât, biopsia poate ajuta medicul să determine cauza steatozei hepatice cu exactitate.

Citeste si Totul despre steatoza hepatica

 

Cum se tratează ficatul gras non-alcoolic 

Cu toate că medicii se străduiesc să dezvolte un tratament medicamentos pentru combaterea ficatului gras, momentan nu există pe piață un asemenea medicament.
Singura metodă de tratament în cazul ficatului gras constă în modificarea dietei și a stilului de viață. Prin pierderea susținută în greutate și creșterea activității fizice, steatoza hepatică cauzată de dieta în stil occidental și stilul de viață sedentar poate fi redusă semnificativ. În acest sens, pacientul este sfătuit să renunțe la stilul sedentar și să practice cel puțin 30-40 de minute de sport în fiecare zi. Este important să piardă semnificativ în greutate, astfel încât să ajungă la un indice de masă corporal sănătos - o scădere în greutate de 10% sau mai mult pentru regresia fibrozei. (Îți poți calcula indicele de masă corporală, aici). Astfel, pacientul este sfătuit să reducă consumul de zaharuri și grăsimi saturate, dar și nivelul de colesterol LDL, astfel încât acesta să fie în limitele normale. În plus, în cazurile asociate precum diabet ori prediabet este importantă menținerea sub control a nivelului de glucoză din sânge, prin tratarea afecțiunilor.

Dacă ficatul gras se află în stadiu incipient și fibroza hepatică nu a apărut încă, această boală este, din fericire, reversibilă. Așadar, prin adoptarea unui stil de viață sănătos, pacientul va reuși să elimine depozitele de grăsime acumulate în timp la nivelul ficatului. Ficatul are abilitatea de a se regenera, așa că își va reveni rapid dacă îți modifici dieta și stilul de viață nesănătos.

Pentru a reduce riscul ca ficatul gras să reapară, pacientul trebuie să respecte următoarele reguli și după vindecarea acestei boli:

  • Limitarea sau evitarea completă a consumului de alcool.
  • Adoptarea unei diete sănătoase, echilibrate.
  • Tratarea diabetului, a colesterolului mărit și a hipertensiunii arteriale.
  • Practicarea unui sport în mod regulat.

Cunoaște-te mai bine

O serie de factori de risc încurajează patogeneza Steatohepatitei non-alcoolice, inclusiv factorii de mediu și moștenirile genetice. Printre cei mai importanți factori care pot stimula Steatohepatita non-alcoolică se află dieta și stilul de viață, dacă sunt întâmpinate într-o manieră haotică.

Respectarea regulilor enumerate mai sus nu îți asigură numai un ficat sănătos, ci un întreg corp. Toate organele vor fi mai sănătoase dacă adopți un stil de viață (mai) sănătos.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 
 


Sursa foto: Shutterstock
 

Bibliografie
Non-alcoholic Steatohepatitis: From Pathophysiology to Clinical Practice - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8676103/  
Non-alcoholic Steatohepatitis Pathogenesis, Diagnosis, and Treatment - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8452937 / 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

 

DE SEZON

 

 
 
 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0