Tot ce trebuie sa stii despre Alzheimer: cauze, simptome, tratament

Despre boala Alzheimer

Ce este boala Alzheimer
Modificari ale creierului afectat de Alzheimer
Care sunt simptomele bolii Alzheimer
Boli inrudite cu Alzheimer
Diagnosticarea bolii Alzheimer
Cum debuteaza boala Alzheimer
Cand poate debuta boala Alzheimer
Cum evolueaza boala Alzheimer
Posibilele cauze ale bolii Alzheimer
Factorii de risc ai bolii Alzheimer

Tratarea bolii Alzheimer

Tratament medicamentos pentru boala Alzheimer
Tratamente alternative experimentale pentru bonavii de Alzheimer
Schimbari in stilul de viata al unui bolnav diagnosticat cu boala Alzheimer
Ingrijirea unui bolnav cu Alzheimer

Prevenirea bolii Alzheimer, recomandari experimentale

Mentinerea unei vieti active
Adoptarea jocurilor pentru creier
Somnul corespunzator
Schimbari in dieta
Suplimente care ar putea ajuta la buna functionare a creierului
Mentinerea unei vieti sociale active
Invatarea unei limbi straine
Cercetari privid vaccinul contra bolii Alzheimer

alzheimer

Despre boala Alzheimer

Alzheimer este o afectiune neurologica care determina moartea unor celule de la nivelul creierului, care are ca si consecinta pierderile de memorie si declinul cognitiv. Alzheimer este un tip de dementa care debuteaza cu simptome blande si evolueaza treptat, fiind o afectiune degenerativa. Numele acestei afectiunii provine de la numele lui Alois Alzheimer, psihiatrul de origine germana care a descris pentru prima data simptomele acestei boli. Emil Kraepelin, tot psihiatru german, a fost cel care a folosit pentru prima data notiunea de „boala Alzheimer“ in anul 1911.

Ce este boala Alzheimer

Alzheimer este o afectiune progresiva, care distruge treptat memoria si alte functii mentale importante. Este, totodata, cea mai des intalnita forma de dementa. La pacientii cu Alzheimer, celulele creierului se degradeaza si mor, cauzand un declin la nivelul memoriei si al functiilor mentale.

Modificari ale creierului afectat de Alzheimer

Afectiunea Alzheimer cauzeaza moartea celulelor nervoase, dar si pierderea tesuturilor de la nivelul creierului. Astfel, in timp, creierul isi reduce in mod considerabil dimensiunile contractandu-se. Totodata, cortexul se contracta si el, capatand un aspect stafidit si afectand zonele din creier responsabile cu gandirea, planificarea si memoria. Ventriculele (n.r. cavitatiile umplute cu lichid de la nivelul creierului) isi maresc volumul. Spre deosebire de tesutul unui creier sanatos, tesutul creierului afectat de Alzheimer contine mult mai putine celule nervoase si sinapse.

Care sunt simptomele bolii Alzheimer

Simptomele afectiunii Alzheimer apar treptat si rareori sunt observate de la inceput. Pe masura ce timpul trece, acestea se agraveaza, iar atunci cand afectiunea ajunge intr-un stadiu avansat, pacientii ajung sa nu mai fie capabili sa traiasca singuri, reprezentand un pericol atat pentru propriile vieti, cat si pentru cele ale celor din jur.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Simptome Alzheimer:

· Pierderea energiei si a entuziasmului

· Pierderea interesului pentru activitatile ce tin de munca ori cele sociale

· Pierderea memoriei pe termen scurt, apoi si pe cea pe termen lung

· Probleme de vorbire (dificultatea de a purta o conversatie ori repetarea unor cuvinte/ idei)

· Probleme de coordonare

· Stari depresive

· Probleme de orientare

· Incapacitatea de a planui sau organiza, dar si de a lua o decizie Problemele de memorie nu sunt egale cu Alzheimerul.

O serie de probleme de sanatate pot cauza probleme de memorie si de perceptie: afectiuni tiroide, depresie, deficit de vitamine.

Boli inrudite cu Alzheimer

Dementa este un termen folosit pentru a descrie un set de simptome care indica declinul mental. Alzheimer este cel mai comun tip de dementa, insa exista si alte tipuri de dementa: dementa vasculara, dementa mixta, dementa frontotemporara, dementa cu corpi Lewy.

Diagnosticarea bolii Alzheimer

Nu exista o singura analiza care sa duca la diagnosticarea afectiunii Alzheimer. Cu toate ca dementa este destul de usor de diagnosticat, in cazul bolii Alzheimer medicul trebuie sa faca o serie de teste care sa il ajute sa puna diagnosticul corect.

Printre acestea se afla:

· Istoricul medical al pacientului

· Examen fizic si neurologic

· Testarea statusului mental

· Analize de sange si RMN care pot exclude alte cauze ale simptomelor specifice dementei

Anamneza detaliata si teste neuro-psihologice pentru diagnosticarea bolii Alzheimer

Anamneza are un rol extrem de important in stabilirea diagnosticului, medicul avand astfel ocazia sa cunoasca istoricul pacientului si sa descopere indicii care pot ajuta. Testele neuropsihologice au rolul de a testa memoria si functiile cognitive ale pacientului.

Teste de laborator pentru depistarea bolii Alzheimer

In stabilirea diagnosticului de Alzheimer, testele de laborator au rolul de a ajuta medicul sa excluda alta probleme de sanatate care ar putea avea simptome ce pot fi confundate cu usurinta cu cele ale Alzheimerului. Tulburarile glandei tiroide ori deficitul de vitamine pot sta la baza tulburarilor de memorie si confuziei. Analizele de sange vor scoate la iveala daca este vorba despre asemenea probleme sau nu.

Teste radiologice pentru diagnosticarea bolii Alzeimer

Testele radiologice ajuta medicul sa depisteze anormalitatile ce apar la nivelul creierului, fie ele legate de Alzheimer, fie care au alta cauza precum un atac cerebral ori o tumoare si care pot cauza simptome precum tulburarile de memorie si confuzia, adesea asociate cu Alzheimerul. Printre aceste teste se numara:

· RMN – imagistica prin rezonanta magnetica foloseste undele radio si campul magnetic pentru a obtine imagini detaliate ale creierului. O asemenea analiza ajuta medicul sa descopere daca a aparut contractarea si scaderea in volum a zonelor creierului care au de suferit din cauza Alzheimerului precum cortexul.

· CT – computerul tomograf ofera imagini cu sectiuni ale creierului si este folosit pentru a descoperi, daca este cazul, tumori, atac vascular cerebral ori traume la nivelul creierului.

· Tomografia cu emisie de pozitroni – un test de ultima generatie care presupune injectarea intravenoasa cu o substanta care arata apoi ce one ale creierului functioneaza bine si ce zone ale creierului intampina dificultati. In cazul afectiunii Alzheimer aceasta tomografie est folosita in studiile clinice.

Cum debuteaza boala Alzheimer

Afectiunea Alzheimer debuteaza cu simptome blande. Pierderile de memorie apar in primul stadiul al bolii, asta datorita faptului ca la inceput aceasta afectiune ataca hipocampul, partea din creier responsabila cu memoria de zi cu zi, pe termen scurt. In prima faza, pacientul se va lovi de situatii precum:

· Pierderea obiectelor personale prin casa (chei, ochelari, telecomanda)

· Dificultatea de a gasi un cuvant in timp ce poarta o conversatie

· Uitarea discutiilor purtate recent ori a evenimentelor ce abia s-au petrecut

· Ratacirea in locuri cunoscute, familiare

· Uitarea unor date importante, aniversari sau intalniri

Cand poate debuta boala Alzheimer

Boala Alzheimer apare, in general, dupa implinirea varstei de 65 de ani, insa exista si cazuri in care aceasta are debutul timpuriu, adica la 40-50 de ani.

Cum evolueaza boala Alzheimer

Boala Alzheimer este de tip progresiv asa ca avanseaza pe masura ce trec anii, avand 3 stadii de evolutie.

Stadiul 1: Alzheimer usor In acest stadiu apar pierderile minore de memorie. Acest stadiu poate sa apara cu mult timp inainte ca boala sa creeze probleme serioase si sa fie diagnosticata.

Stadiul 2: Declinul cognitiv moderat Stadiul al doilea al Alzheimerului este caracteriat de tulburari de memorie notabile si de probleme de concentrare. Simptomele sunt: dificultatea pacientului de de a isi gasi cuvintele, de a isi aminti un nume, dificultatea de a face lucruri obisnuite, pierderea unor obiecte, dificultatea de a lua o decizia, de a organiza sau de a planifica ceva, tulburari de personalitate.

Stadiul 3: Declinul cognitiv sever In acest stadiu pacientul nu mai este capabil sa isi poarte sigur de grija. Creierul nu mai controleaza corpul si pacientul devine dependent de ajutorul celor din jur. Este posibil sa uite numele si chipurile persoanelor dragi, dar si sa sufere tulburari de personalitate si comportamentale serioase. Simptomele sunt: incoerenta discursului, incapacitatea de a isi controla nevoile fiziologice, ratacirea, murmur, prelungirea programului de somn, probleme la inghitire, scadere in greutate.

Posibilele cauze ale bolii Alzheimer

Alzheimerul apare in urma deteriorarii creierului, care afectteaza structura si functiile anumitor zone din creier. Oamenii de stiinta nu au descoperit cauzele care determina procesul de deteriorare cerebrala. Cert este ca in creierul pacientilor bolnavi de cancer s-au descoperit depozite anormale de proteine, incalcituri neurofibrilare si dezechilibre la nivelul de acetilcolina, important neurotransmitator al sistemului nervos central, dar si al sistemului periferic. Neuronii sanatos sunt afectati si ucisi treptat de aceste probleme ce apar la nivelul creierului.

Factorii de risc ai bolii Alzheimer

Cu toate ca nu se stiu exact cauzele pentru care afectiunea Alzheimer apare, s-au descoperit o serie de factori care cresc riscul de aparitie a acesteia:

Varsta – dupa implinirea varstei de 65 de ani, riscul de a face Alzheimer se dubleaza la fiecare 5 ani.

Istoricul in familie – mostenirea genetica joaca un rol important in dezvoltarea afectiunii Alzheimer. Cu cat ai avut mai multe rude care au suferit de pe urma acestei afectiuni, cu atat mai mari sunt sansele ca si tu sa fii diagnosticat cu Alzheimer.

Sindromul Down – persoanele care sufera de sindromul Down prezinta risc crescut de Alzheimer pentru ca acest sindrom determina formarea de depozite de proteine pe creier, adica de placi amiloide, care contribuie la aparitia Alzheimerului.

Lovituri puternice la cap – persoanele care au suferit traume majore la nivelul capului sunt mai predispuse sa dezvolte aceasta afectiune. Oamenii de stiinta au confirmat, in urma unor studii, faptul ca boxeorii sunt mai predispusi Alzheimerului in urma loviturilor repetate primite la nivelul capului.

Afectiuni cardiace – studiile facute in ultimii ani au scos la iveala faptul ca o serie de factori ce tin de stilul de viata si sunt asociati si cu afectiunile cardiace, pot creste riscul de Alzheimer. Este vorba despre: fumat, obezitate, diabet, hipertensiune, colesterol marit. 

Tratarea bolii Alzheimer

Tratament medicamentos pentru boala Alzheimer

Tratamentul medicametos prescris pentru boala Alzheimer are rolul de a ameliora simptomele, dar si de a incetini evolutia afectiunii. Unele medicamente, spre exemplu, echilibreza nivelul de acetilcolina, netrotransmitator important pentru memorie si invatare. Din pacate, efectele acestora dureaza pe o perioada limitata, de 6-12 luni. Printre efectele secundare ale acestor tratamente se afla: diareea, varsaturile, greata, oboseala, insomnia, pierderea apetitului si scaderea in greutate.

Exista 3 tipuri de medicamente care actioneaza astfel:

Donapezil – acesta este singurul tratament pentru Alzheimer recomandat si in stadiul usor, dar si in cel moderat sau sever. Acesta se regaseste fie sub forma de tableta care sa inghite, fie sub forma de tableta efervescenta.

Galantamina – este folosit pentru formele usoare sau moderate de Alzheimer si se regaseste sub forma de tableta sau sub forma lichida.

Rivastigamina – folosita pentru tratarea formelor usoare sau moderate de Alzheimer, rivastigamina se regaseste sub forma de capsule, in stare lichida sau sub forma de plasture.

O alta categorie de medicamente este cea alcatuita din medicamentele care echilibreaza productia glutamatului, substanta neurotransmitatoare din creier care joaca un rol important in mentinerea memoriei si in stimularea capacitatii de invatare. Celulele din creierul persoanelor cu Alzheimer secreta prea mult glutamat, iar medicamentele precum memantina mentine nivelul de glutaman echilibrat.

Asadar, aceste medicamente imbunatatesc modul in care creierul functioneaza, avand un impact pozitiv asupra calitatii vietii pacientului bolnav. Aceste medicamente au rezultate si mai bune daca sunt luate in combinatie cu cele enumerate mai sus. Printre reactiile adverse ale acestui tip de medicament se afla: oboseala, ameteli, confuzie, constipatie si dureri de cap.

Pe langa medicamentele pentru tratarea Alzheimer, medicul poate prescrie si tratament medicamentos pentru tratarea problemelor de sanatate ce apar odata cu aceasta afectiune: depresia, insomnia, problemele comportamentale, agitatia si agresivitatea.

Tratamente alternative experimentale pentru bonavii de Alzheimeralzheimer simptome si tratament

O serie de remedii pe baza de plante si suplimente dietetice sunt recomandate pentru prevenirea, dar si pentru incetinirea evolutiei bolii Alzheimer. Din pacate, studiile de specialitate facute in domeniu nu ofera prea multe informatii despre eficacitatea acestora. Printre tratamentele alternative se numara:

· Coenzima Q10

· Ginkgo biloba

· Acizii grasi Omega-3

· Calciul coral

Cu toate ca unele dintre aceste remedii pot fi eficiente, medicii isi fac griji cu privire la efectele secundare pe care le pot avea acestea atunci cand sunt folosite pentru tratarea Alzheimerului, dar si cand sunt folosite in paralel cu tratamentul conventional.

Schimbari in stilul de viata al unui bolnav diagnosticat cu boala Alzheimer

Studiile facute in ultimii ani au scos la iveala faptul ca o dieta sanatoasa, sportul si alegerile sanatoase in general pot prevenit declinul cognitiv cauzat de Alzheimer. Iata ce schimbari poti face pentru a incetini evolutia bolii degenerative:

· Practica sport zilnic pentru imbunatatirea starii de spirit, dar si pentru a preveni declinul cognitiv

· Adopta o dieta saraca in grasimi, dar bogata in fructe si legume

· Implica-te in activitati sociale si stimuleaza-ti creierul in permanenta din punct de vedere intelectual

Ingrijirea unui bolnav cu Alzheimer

Persoanele diagnosticate cu Alzheimer pot fi destul de greu de ingrijit intrucat experimenteaza un mix de emotii alcatuit din: confuzie, frustrare, furie, teama, intristare si depresie. Ingrijitorii pacientilor cu Alzheimer trebuie sa fie foate calmi, rabdatori si dispusi sa asculte povestea acestora iar si iar. Un mediu linistit, dominat de armonie si calm, pot estompa simptomele specifice Alzheimer. Daca ai grija de o persoana care sufera de Alzheimer trebuie sa:

· Te informezi cu privire la aceasta afectiune

· Sa apelezi la ajutorul unui medic daca te simti depasit de situatie

· Sa ceri ajutorul celor din jur daca simti ca nu mai faci fata

· Sa iti iei cel putin o pauza pe zi

Asigurarea unei alimentatii, somn si igiena corespunzatoare

Nu exista o dieta speciala pentru pacientii cu boala Alzheimer, insa o dieta sanatoasa si hranitoare poate ameliora anumite simptome si poate face pacientul sa se simta mai bine. Planul alimentar pentru o persoana diagnosticata cu Alzheimer ar trebui sa tina cont de urmatoarele reguli:

· Dieta sa se bazele pe fructe, legume, cereale integrale, proteine sanatoase si produse lactate sarace in grasimi

· Portiile trebuie sa fie reduse intrucat e important sa se mentina greutatea

· Consumul de alimente bogate in grasimi saturate ar trebui sa fie limitat

· Consumul de zahar si sare trebuie limitate

· Hidratarea este extrem de importanta

Odihna este, de asemenea, importanta pentru bunastarea pacientilor cu Alzheimer intrucat prevenine si estompeaza starile de agitatie, confuzie si nervozitate. Din pacate insa, pe masura ce afectiunea evolueaza, somnul devine din ce in ce mai problematic. Pacientii in stadiu avansat de Alzheimer vor dormi mai mult ziua, iar somnul din timpul noptii va fi mai agitat si intrerupt. Asadar, pacientul trebuie sa beneficieze de liniste in timpul zilei pentru a se odihni in voie.

Odata cu evolutia bolii, pacientul nu se va mai ingriji de igiena persoanala, nu se va imbaia si nu isi va schimba hainele asa ca e nevoie sa fie ajutat de cineva in acest sens. Pentru a nu isca conflicte cu bolnavul, cel care are grija de acesta trebuie sa creeze o rutina de imbaiere pe care sa o respecte zilnic. Astfel, pacientului ii va fi mai usor sa nu isi iasa din ritm.

Masuri pentru mentinerea securitatii fizice a unui bolnav de Alzheimer in stadii avansate

Pe masura ce boala avanseaza si ajunge in stadiu sever, pacientul poate reprezenta in pericol pentru sanatatea sa. Pacientii diagnosticati cu forma severa de Alzheimer nu ar trebui sa fie lasati singuri intrucat isi pot face rau. Acestia pot uita sa inchida gazele, pot iesi din casa si se pot rataci, dar se pot si urca la volan si pot cauza un accident. Pentru a il proteja pe bolnavul de Alzheimer, ingrijitorul trebuie sa fie atent la tot ce face acesta, pentru a elimina pericolele.

Abordarea problemelor comportamentale ale unui bolnav de Alzheimer in stadii avansate

In primele stadii ale Azlheimerului pot aparea probleme comportamentale precum: iritabilitatea, depresia sau depresia. Odata cu evolutia bolii apar si alte probleme precum: agitatie, iesiri violente atat verbal cat si fizic, tipete, distrugerea obiectelor, halucinatii. Problemele comportamentale ale pacientilor diagnosticati cu Alzheimer sunt, pentru cei apropiati acestuia, cel mai greu de suportat. Acestea sunt, de regula, responsabile pentru luarea deciziei de a interna bolnavul intr-un camin pentru batrani. 

Prevenirea bolii Alzheimer, recomandari experimentale

Intrucat nu se stiu cauzele exacte care declanseaza Alzheimerul, este dificil de stabilit cum poate fi prevenita aceasta afectiune degenerativa a creierului. Totusi, medicii fac o serie de recomandari care asigura mentinerea sanatatii creierului, contribuind astfel la reducerea riscului de Alzheimer.

Mentinerea unei vieti active

Potrivit specialistilor, exercitiile fizice facute in mod regulat ar putea reduce riscul de Alzheimer cu pana la 50%. Mai mult decat atat, sportul ar putea reduce deteriorarea creierului in cazul celor care au inceput deja sa manifeste probleme de natura cognitiva. Sportul functioneaza pentru ca stimuleaza abilitatea creierului de a intari conexiunile neuronale deja formate, dar si de a crea alte conexiuni noi. Exercitiile care pun accentul pe coordonare si gasirea echilibrului sunt in mod deosebit recomandate. Asemenea exercitii se practica in activitati sportive precum yoga sau tai chi.

Adoptarea jocurilor pentru creier

Stimularea mentala joaca un rol important in mentinerea sanatatii creierului iar aceasta se poate face prin jocurile pentru creier precum: puzzle, integrame, sudoku sau sah. De asemenea, si invatarea unor lucruri noi poate stimula creierului asa ca nu ar strica sa inveti o limba noua, sa o iei pe un drum necunoscut pentru a ajunge la destinatie sau sa inveti un joc nou.

Somnul corespunzator

Studiile facute recent in domeniu au scos la iveala faptul ca lipsa somnului este un factor de risc pentru dezvoltarea Alzheimerului. Odihna insuficienta se afla in stransa legatura cu nivelul ridicat de beta-amiloid, care interfereaza cu somnul adanc, necesar pentru stabilizarea amintirilor. Asta inseamna ca se creeaza un cerc vicios si ca lipsa somnului afecteaza, pe termen lung, calitatea somnului profund. Asadar, pentru a reduce riscul de a face Alzheimer este recomandat sa dormi 8 ore pe noapte.

Schimbari in dieta

O dieta sanatoasa contribuie, de asemenea, la mentinerea sanatatii creierului pentru o perioada cat mai indelungata. Alimentele bogate in zahar, carbohidratii rafinati si grasimile nesanatoase cresc drastic nivelul de zahar din sange, fapt care determina inflamarea creierului. Pentru a reduce riscul de Alzheimer adopta o dieta sanatoasa, evita grasimile trans, consuma acizi grasi Omega-3, fructe si legume din belsug si preparate gatite acasa, de tine.

Aportul de vitamine sau minerale

Deficitul de vitamine si minerale poate contribui la degradarea sanatatii mentale. Asigura-te ca ai o dieta bogata in acid folic, vitamina B12, vitamina D, magneziu si vitamina E.

Introducerea acizilor grasi in dieta

Acizii grasi sunt extrem de benefici pentru mentinerea sanatatii creierului. Acizii grasi Omega-3 sunt, in mod deosebit, benefici pentru creier intrucat sunt responsabili cu constructia membranei celulare, reduc inflamatia de la nivelul creierului si stimuleaza formarea unor noi celule. O dieta bogata in acizi grasi poate preveni, pe termen lung, degradarea creierului. Alimentele bogate in acizi grasi sunt: somonul, uleiul de peste, nucile, macroul, scoicile, uleiul de masline.

Dieta mediteraneana

Dieta mediterana este, potrivit medicilor, extrem de sanatoasa pentru creier, fiind bogata in legume, cereale integrale, peste si ulei de masline si saraca in alimente procesate.

Suplimente care ar putea ajuta la buna functionare a creierului

Tratamentele alternative pentru maladia Alzheimer nu sunt in totalitate sustinute de comunitatea medicala. Unele dintre acestea s-au dovedit a fi benefice, pe cand altele au fost considerate nefolositoare in cadrul studiilor. Daca, insa, esti interesat de tratamente alternative pentru o persoana apropiata tie, care sufera de boala Alzheimer, este important sa discuti cu medicul care se ocupa de cazul ei.

alzheimerAcizii grasi Omega 3 - Aceste grasimi bune pot fi benefice in tratamentul bolii Alzheimer. In cadrul unui studiu1, cercetatorii au descoperit ca un consum regulat de acizi grasi Omega 3 a redus afectarea cognitiva, insa este bine sa retinem ca aceasta cercetare a fost efectuata pe animale, nu pe oameni.

In studiile experimentale pe animale, suplimentele cu acizi grasi Omega 3 au ameliorat functia cognitiva. Mai mult, suplimentarea alimentatiei cu acizi grasi Omega 3 a diminuat pierderea de neuroni, mai ales la animalele care erau femele.

Poti sa iti imbogatesti dieta cu acizi grasi Omega 3 daca vei include mai des in meniu pestele gras, nucile (fructele cu coaja lemnoasa) si anumite uleiuri sau poti lua anumite suplimente cu Omega 3.

Vitamina D3 - Unul dintre rolurile vitaminei D este si faptul ca ajuta la functionarea creierului. Pe langa faptul ca ne putem lua vitamina D necesara de pe urma expunerii moderate la soare, gasim acest aliat si sub forma de supliment alimentar. Expertii4 spun ca exista o asociere intre vitamina D si boala Alzheimer. Mai multe studii au aratat ca persoanele care sufera de maladia Alzheimer au concentratii mici de vitamina D in corp.

Un studiu a descoperit si ca persoanele cu un nivel foarte mic de vitamina D in corp aveau un risc de doua ori mai mare de a dezvolta Alzheimer. Insa sunt necesare mai multe cercetari pentru a se descoperi care este intr-adevar legatura dintre vitamina D3 si boala Alzheimer, mai ales ca oamenii de stiinta nu stiu precis daca un nivel scazut al acestei vitamine cauzeaza instalarea maladiei. De asemenea, nu se stie in prezent daca administrarea vitaminei D poate trata sau preveni boala Alzheimer.

Coenzima Q10 - Unii experti pretind ca anumite vitamine si minerale pot preveni sau stopa boala Alzheimer, insa este nevoie de numeroase cercetari care sa confirme aceasta idee. Un astfel de antioxidant util este coenzima Q10, care se gaseste sub forma de suplimente. Aceasta enzima este importanta pentru a mentine numeroase functii ale organismului si a fost indelung studiata2 ca un posibil tratament pentru maladia Alzheimer.

Luteina si zeaxantina - Concentratiile mari ale unor substante precum luteina si zeaxantina in sistemul nervos central au fost corelate cu imbunatatirea functiei cognitive la adultii varstnici. Asa ca oamenii de stiinta5 si-au propus sa testeze care sunt efectele unor suplimente cu luteina si zeaxantina asupra barbatilor si femeilor cu varste inaintate.

Datele obtinute de la 51 de participanti, cu varsta medie de 73,7 ani, au fost analizate de cercetatori. Cu ajutorul unor instrumente speciale, oamenii de stiinta au masurat nivelurile de luteina si de zeaxantina la nivelul retinei (s-a masurat, astfel, densitatea optica a pigmentului macular), un biomarker pentru cantitatile de luteina si de zeaxantina de la nivelul cortexului.

Rezultatele au fost urmatoarele: participantii care au primit suplimente cu luteina si zeaxantina au avut cresteri semnificative din punct de vedere statistic ale densitatii optice a pigmentului macular, au avut ameliorari si in ceea ce priveste atentia si flexibilitatea cognitiva.

Ginkgo biloba - Ai auzit, probabil, ca suplimentele cu Ginkgo biloba sunt un aliat de pret pentru memorie, iar oamenii de stiinta au studiat3 acest supliment de-a lungul anilor. Studiile au aratat ca daca se administreaza o doza mai mare de extract de Ginkgo biloba (240 mg pe zi), acest lucru ar putea imbunatati memoria participantilor.

Exista, totodata, si o imbunatatire in ce priveste capacitatea de a indeplini activitati din viata de zi cu zi, cum ar fi treburile casnice. Insa cu toate acestea, efectele Ginkgo biloba au variat de la un studiu la altul, asa ca oamenii de stiinta nu au putut sa traga niste concluzii clare. Dozele mai mici de extract de Ginkgo biloba (120 mg pe zi) cu certitudine nu au influentat simptomele maladiei Alzheimer3.

Mentinerea unei vieti sociale active

Oamenii sunt fiinte sociale asa ca avem nevoie de o viata sociala activa pentru a ne proteja de Alzheimer si alte afectiuni de aceasta natura. Nu trebuie sa fii sufletul petrecerii, insa trebuie sa mentii contactul direct cu cat mai multe persoane. Relatiile de prietenie sunt importante pentru sanatatea creierului. Pentru a iti face mereu prieteni tine cont de urmatoarele sfaturi: · Fa voluntariat · Inscrie-te intr-un grup care are aceleasi interese ca si tine · Fa cunostinta cu toti vecinii · Fa-ti timp sa te vezi cel putin o data pe saptamana cu prieteni · Iesi in oras (la film, la muzeu, in parc sau alte locuri publice)

Invatarea unei limbi straine

Invatarea unei limbi straine stimuleaza activitatea cerebrala, mentinand creierul activ si sanatos. Profita de acest lucru si invata o limba pe care ti-ai dorit intotdeauna sa o cunosti. Poti apela la ajutorul unui profesor, poti folosi cursuri online, dar poti sa fii si autodidact.

Cercetari privind vaccinul contra bolii Alzheimer

Cercetatorii americani si australieni sustin ca in cel mult 3-5 ani vor incepe testele facute pe oameni ale vaccinului anti-Alzheimer. Vaccinul impotriva Alzheimerului este conceput astfel incat sa actioneze asupra proteinelor din creier care joaca un rol esential in dezvoltarea si evolutia afectiunii. Mai exact, vaccinul va genera anticorpi care vor viza beta-amiloidele si proteinele tau, ambele asociate cu afectiunea Alzheimer.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

  • 1"The effects of long-term omega-3 fatty acid supplementation on cognition and Alzheimer's pathology in animal models of Alzheimer's disease: a systematic review and meta-analysis.", 2012, in Journal of Alzheimer's Disease: JAD; Hooijmans CR, Pasker-de Jong PC, de Vries RB, Ritskes-Hoitinga M.
  • 2"Neuroprotection of Coenzyme Q10 in Neurodegenerative Diseases.", 2016, in Current Topics in Medicinal Chemistry; autori: Yang X, Zhang Y, Xu H, Luo X, Yu J, Liu J, Chang RC.
  • 3" Alzheimer's disease: Do Ginkgo products help?", martie 2009, in InformedHealth.org; Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG).
  • 4 WebMD - https://www.webmd.com/alzheimers/guide/do-vitamins-and-supplements-help-with-alzheimers#1
  • 5"Effects of Lutein/Zeaxanthin Supplementation on the Cognitive Function of Community Dwelling Older Adults: A Randomized, Double-Masked, Placebo-Controlled Trial", 2017, in Frontiers in aging neuroscience; Billy R. Hammond, Jr., L. Stephen Miller, Medina O. Bello, Cutter A. Lindbergh, Catherine Mewborn, Lisa M. Renzi-Hammond.

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0