Anxietatea: ce este, cauze, simptome și tratament

1. Despre anxietate
     a. Ce este anxietatea?
     b. Cauzele anxietății
     c. Tipuri de anxietate
     d. Simptomele anxietății
     e. Anxietatea normală vs anxietatea patologică
     f. Diagnosticarea anxietății
     g. Cum influețează anxietatea viața socială, profesională și personală?
2. Cum se tratează anxietatea?
     a. Tratamentul medicamentos pentru anxietate
     b. Consilierea psihologică
     c. Tehnici de relaxare pentru reducerea stărilor de anxietate
     d. Remedii naturiste pentru stările de anxietate
3. Sfaturi pentru prevenirea stărilor de anxietate
     a. Sportul și activitățile în aer liber
     b. Integrarea într-un mediu social confortabil
     c. Importanța unei alimentații echilibrate
     d. Rutina zilnică
     e. Managementul stresului
     f. Evitarea alcoolului și a substanțelor halucinogene
     g. Evitarea produselor excitante
     h. Odihna
     i. Analiza obiectivă a surselor media și a altor surse de știri negative

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Despre anxietate

Anxietatea experimentată ocazional este normală, aceasta ajutându-ne să supraviețuim în situațiile dificile. Însă atunci când anxietatea se resimte extrem de intens și este persistentă, neavând un fond real și afectând calitatea vieții, avem de-a face cu o tulburare psihică.

Ce este anxietatea?

Anxietatea este tulburarea de natură psihică ce cauzează griji și teamă persistentă, fără un motiv real. Gândurile anxioase ale individului nu dispar, chiar dacă anxiosul este conștient că totul este în capul lui și că viața nu îi este pusă în pericol în mod real. Anxietatea, sub orice formă ar apărea, afectează în mod considerabil calitatea vieții.

Cauzele anxietății

Oamenii de știință nu au descoperit care sunt cauzele care declanșează tulburările anxioase. La fel ca alte afecțiuni mintale, anxietatea pare provocată de o combinație de factori precum modificările în chimia creierului, stresul și moștenirea genetică. Ar putea avea legătură cu anumite circuite defecte din creier, care sunt responsabile cu controlul fricii și al emoțiilor.

Există și situații în care anxietatea este o consecință a unei afecțiuni medicale precum: hipotiroidismul, diabetul, o boală cardiacă, abuzul de substanțe interzise, afecțiuni respiratorii precum astmul, sindromul de colon iritabil, durerea cronică, sevrajul cauzat de renunțarea la alcool sau la medicamente anxiolitice (cum ar fi benzodiazepinele).

Tipuri de anxietate

Un pacient poate suferi de unul sau mai multe tipuri de anxietate. De pildă, există persoane care suferă de anxietate generalizată, dar totodată și de fobie socială sau tulburări de panică.

Anxietatea generalizată

Anxietatea generalizată este caracterizată de grijile excesive, nefondate și necontrolate, cu privire la evenimentele și activitățile viitoare, fie ele chiar și activități de rutină. Grijile persistente iau proporții mari și pot provoca atât stare de rău la nivel psihic, cât și stare de rău fizică. Adesea, anxietatea generalizată este acompaniată de una sau mai multe afecțiuni anxioase sau chiar de depresie.

Fobia socială

Fobia socială este o tulburare anxioasă caracterizată de teama care apare cu privire la interacțiunile sociale. Îngrijorarea excesivă cu privire la viața socială cauzează un stres permanent individului care suferă de această fobie, acesta adoptând adesea un comportament evitant. Teama de a fi judecat, pus în situații jenante sau ridiculizat îl urmărește pe anxiosul care suferă de fobia socială.

Sindromul post-traumatic

Tulburarea de stres post-traumatic apare un urma unei traume majore precum moartea cuiva drag, un accident grav de mașină, un incident violent. Orice persoană care trece printr-o traumă experimentează trăiri și gânduri negative, însă dacă acestea persistă mai mult de o lună și afectează calitatea vieții, este vorba despre sindrom post-traumatic. Această tulburare se manifestă în mod diferit de la caz la caz: un individ poate deveni extrem de iritat și chiar și violent, altul poate să devină apatic și detașat.

Tulburări de panică sau tulburarea de feedback

Tulburarea de panică implică experimentarea unor simptome subite de panică, care se ivesc aparent fără să fie declanșate de un anumit factor și care generează o frică paralizantă. În timpul unui atac de panică individul poate avea impresia că suferă un atac de cord din cauza palpitațiilor, a durerii în piept și a senzației de sufocare. După ce un atac de panică se încheie, rămâne teama permanentă că acesta va reveni. De multe ori, individul care suferă de atacuri de panică va evita situațiile despre care crede că îi declanșează atacul.

Agorafobia

Agorafobia este teama excesivă care apare în locurile sau situațiile din care individul consideră că poate evada cu greutate dacă apar simptomele unui atac de panică sau alte simptome specifice anxietății. Și anticiparea evadării din asemenea locuri este un semn al agorafobiei. Agorafobia poate fi declanșată de locurile mari și aglomerate precum piețele sau mall-urile, dar și de spațiile închise precum mijloacele de transport în comun. Și așteptatul la coadă sau statul pe scaunul dentistului pot declanșa simptome specifice agorafobiei.

Fobii specifice

Fobia specifică este cea care generează teamă intensă și irațională cu privire la un obiect sau o situație. Fobiile specifice pot face individul să evite situațiile obișnuite precum mersul cu avionul sau statul pe balcon la un etaj superior din cauza fricii de înălțime.

Tulburarea obsesiv-compulsivă

Tulburarea obsesiv-compulsivă este caracterizată de gândurile obsesive, care declanșează comportament compulsiv. Mai exact, individul experimentează gânduri persistente cu privire la un lucru, pe care încearcă să le înlăture prin adoptarea unui comportament compulsiv. Un exemplu comun de tulburare obsesiv-compulsivă este cel al persoanelor obsedate de gândul că intră în contact cu microbi și ajung să se spele pe mâini în mod compulsiv, până când își fac răni.

Simptomele anxietății

Simptomele anxietății diferă în funcție de tipul de anxietate de care pacientul suferă. Există însă simptome pe care toate tulburările anxioase le au în comun:

  • Panică, teamă și neliniște
  • Tulburări ale somnului
  • Incapacitatea de a sta locului
  • Mâini și picioare transpirate, reci
  • Tremuratul mâinilor sau al picioarelor
  • Palpitații
  • Uscăciunea gurii
  • Greață
  • Musculatură încordată
  • Vertij

Anxietatea normală vs anxietatea patologică

Anxietatea este o emoție normală, care apare ca o reacție la o amenințare venită din exterior sau la un conflict interior. Anxietatea ar trebui să aibă efecte benefice, salvându-i viața individului în situațiile limită și sporindu-i performanțele prin declanșarea mecanismului „luptă sau fugi”.

Însă atunci când anxietatea apare din senin, fără să fie declanșată de un factor, iar individul nu are nevoie de ea, este considerată anxietate patologică și devine o problemă. Spre deosebire de anxietatea normală, cea patologică provoacă o senzație de teamă mult prea mare comparativ cu dimensiunile pericolului real, cauzează schimbări în comportamentul individului și continuă după ce „pericolul” dispare.

Diagnosticarea anxietății

În primă fază, pacientul care experimentează simptomele anxietății trebuie să meargă la medicul generalist, care va constata dacă există o cauză medicală ascunsă care declanșează simptomele specifice tulburărilor anxioase. Apoi, pacientul va fi trimis la un medic psihiatru, care este în măsură să pună diagnosticul, dar și să trateze anxietatea. Și un psiholog poate pune diagnosticul și poate trata totodată anxietatea și alte tulburări similare.

Medicul psihiatru (sau psihologul) va discuta cu pacientul, cerând detalii cu privire la simptome, la istoricul medical și la evenimentele care s-au petrecut recent în viața pacientului. De asemenea, specialistul va pune întrebări cu privire la rudele apropiate și tulburările psihice de care acestea suferă. Apoi, pentru a stabili tipul sau tipurile de anxietate de care pacientul suferă, medicul poate folosi o serie de sisteme de diagnosticare, cum ar fi Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale DSM-IV-TR sau Clasificarea Internațională a Bolilor ICD-10.

De asemenea, medicul poate supune pacientul unor interviuri pentru confirmarea diagnosticului de anxietate. De pildă, un interviu din DSM-IV folosit adesea pentru diagnosticarea anxietății generalizate conține următoarele întrebări:

  • Obișnuiești să îți faci griji?
  • Cu privire la ce îți faci griji?
  • Îți faci griji cu privire la lucruri minore, care nu ar trebui să te îngrijoreze?
  • Îmi poți spune gândurile cele mai dese?
  • De cât timp ai aceste gânduri/griji? (trebuie să persiste cel puțin 6 luni pentru stabilirea diagnosticului de anxietate generalizată)
  • În ultimele luni, din cauza grijilor pe care le ai, ai observat schimbări comportamentale la ține? Ești mai agitat, irascibil?
  • Ai dureri de cap, resimți tensiune la nivelul capului sau în zona cefei?
  • Ai tulburări de somn?
  • Ai probleme de concentrare?

Pentru diagnosticarea anxietății se pot folosi o serie de teste specifice. Există teste concepute pentru diagnosticarea anxietății generalizate, pentru atacurile de panică, pentru fobia socială, dar și pentru tulburarea obsesiv-compusivă. În baza rezultatelor pacientului la aceste teste, medicul va stabili diagnosticul corect.

Cum influențează anxietatea viața socială, profesională și personală?

Anxietatea afectează atât viața socială, cât și cariera și viața personală a pacientului. În primul rând, individul anxios va adopta un comportament evitant, refuzând astfel interacțiunile sociale și activități care presupun ieșirea din zona de confort. Cu cât anxiosul refuză mai mult interacțiunile sociale, cu cât mai mare va fi anxietatea resimțită.

Pe plan profesional pot apărea, de asemenea, probleme din cauza anxietății. Pacientul va înregistra performanțe scăzute la locul de muncă din cauza simptomelor anxioase, va refuza activități care îl scot din zona de confort precum teambuilding-uri, promovări sau schimbarea locului de muncă - într-un final, acesta se va plafona refuzând schimbarea care vine la pachet cu evoluția.

Din punct de vedere al relațiilor personale, persoana anxioasă va avea, de asemenea, de suferit. Asta pentru că se va simți neînțeleasă, judecată și marginalizată din cauza tulburării sale și va prefera să se izoleze treptat. Întrucât anxietatea poate afecta în mod considerabil calitatea vieții, este esențial ca persoana care suferă de una sau mai multe tulburări anxioase să apeleze la ajutor de specialitate pentru a depăși problema.

Cum se tratează anxietatea?

Cele două tipuri de tratament folosite în tratarea anxietății sunt psihoterapia și tratamentul medicamentos. În unele cazuri, pacienții folosesc aceste două metode de tratament în paralel pentru a le spori eficiența.

Tratamentul medicamentos pentru anxietate

Tratamentul medicamentos pentru anxietate este ales de medic în funcție de starea pacientului, dar și de alte afecțiuni de care acesta suferă. Medicamentele folosite pentru tratarea acestei afecțiuni pot avea atât avantaje, cât și dezavantaje precum inducerea dependenței. De regulă, următoarele categorii de medicamente sunt folosite în tratarea anxietății:

  • Antidepresivele. Acestea sunt concepute pentru tratarea simptomelor depresiei, însă pot fi la fel de bine folosite și pentru anxietate. De regulă sunt recomandați inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei și inhibitorii selectivi ai recaptarii noradrenalinei.
  • Busiprona. Acest medicament este anxiolitic, adică tratează simptomele anxietății.
  • Benzodiazepinele. În unele cazuri, medicul psihiatru poate considera benzodiazepinele potrivite pentru atenuarea anxietății. Aceste sedative sunt folosite pentru o perioadă limitată de timp, în special pentru ușurarea simptomelor acute ale anxietății. Benzodiazepinele pot cauza dependență și nu sunt recomandate persoanelor care suferă de alcoolism sau care iau droguri.

Consilierea psihologică

Consilierea psihologică, adică psihoterapia, constă în folosirea terapiei pentru reducerea simptomelor anxietății. Terapia cognitiv-comportamentală este cea mai eficientă formă de psihoterapie pentru anxietatea generalizată. Această metodă terapeutică implică educarea pacientului, care învață cum să își controleze corpul pentru a elimina simptomele anxietății, apoi cum să își controleze gândurile și să oprească îngrijorarea astfel încât să poată să revină la stilul de viață pe care îl avea înainte de declanșarea anxietății.

Prin consilierea psihologică se dorește schimbarea tiparelor gândirii astfel încât anxietatea să nu mai reprezinte un pericol. Psihoterapia presupune și terapie prin expunere, adică încurajarea pacientului să se expună la factorii declanșatori ai anxietății, astfel încât să se obișnuiască cu ei și să își recapete încrederea în forțele proprii.

Tehnici de relaxare pentru reducerea stărilor de anxietate

Exercițiile de respirație sunt extrem de eficiente în reducerea stărilor de anxietate și mulți terapeuți de recomandă. Asta pentru că în momentele în care anxietatea atacă, respirația devine prea rapidă și așa apare hiperventilația, care vine la pachet cu amețeli și senzație de sufocare, simptome care nu fac alteceva decât să întărească cercul vicios al anxietății. Exercițiile de respirație combat hiperventilația și liniștesc totodată mintea, slăbind treptat intensitatea anxietății.

Meditația este o altă tehnică de relaxare eficientă în combaterea anxietății, studiile făcute în ultimii ani în domeniu confirmând efectele liniștitoare ale acestei practici străvechi. Meditația practicată zilnic poate elimina definitiv anxietatea.

Yoga este o practică ce îmbină posturile fizice cu exercițiile de respirație și meditația, ceea ce înseamnă că are toate calitățile pentru a fi o practică eficientă în combaterea tulburărilor anxioase.

Remedii naturiste pentru stările de anxietate

Există o serie de remedii naturiste pentru ameliorarea stărilor anxioase, cunoscute în popor pentru proprietățile lor calmante. Ceaiul de mușețel, de pildă, conține substanțe active care acționează la nivelul creierului precum un sedativ. Mușețelul poate fi consumat și sub formă de extract pentru tratarea anxietății. Valeriana este, de asemenea, o plantă cu puternice efecte sedative. Aceasta poate fi consumată sub formă de ceai, extract sau tinctură și este recomandată și pentru tratarea insomniilor.

Lavanda are efecte puternice asupra sistemului nervos. Un studiu a dovedit faptul că persoanele care miros uleiul esențial de lavandă sunt mai calme decât cele care nu miros acest ulei. Așadar, aromaterapia cu ulei esențial de lavandă poate fi folosită în tratarea tulburărilor anxioase. Și uleiul esențial de grepfrut are efecte benefice pentru persoanele anxioase.

Sfaturi pentru prevenirea stărilor de anxietate

Stările de anxietate pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos, cu obiceiuri care asigură echilibrul minții și organismului și prin limitarea lucrurilor care ne afectează sănătatea, fie ea fizică sau emoțională.

Sportul și activitățile în aer liber

Practicarea exercițiilor fizice declanșează eliberarea de endorfine la nivelul creierului, care nu numai că reduce durerile fizice, însă joacă și un rol extrem de important în obținerea unei stări de bine. Așadar, endorfinele au un efect similar anxioliticelor. Mai mult decât atât, sportul epuizează cortizolul eliberat de glandele suprarenale. Cortizolul este cunoscut sub denumirea de „hormonul stresului”, fiind responsabil pentru apariția stărilor anxioase.

Integrarea într-un mediu social confortabil

Un mediu social nefavorabil declanșează și alimentează simptomele specifice anxietății. Așadar, ideal ar fi ca pacientul anxios să se integreze într-un mediu social confortabil, care să nu îi genereze stări de stres.

Importanța unei alimentații echilibrate

Nivelul scăzut de zahăr din sânge, deshidratarea sau unele chimicale din alimentele procesate (coloranți artificiali, arome artificiale) pot declanșa schimbări de dispoziție în cazul unor persoane. Și o dietă prea bogată în zaharuri poate avea un efect negativ, declanșând stări anxioase.

O alimentație echilibrată, bogată în nutrienți (legume, fructe, cereale integrale) care menține nivelul de zahăr din sânge echilibrat pe parcursul zilei și hidratarea adecvată sunt de ajutor în combaterea anxietății. La fel, evitarea alcoolului, țigărilor și cofeinei, care nu fac altceva decât să accentueze stările anxioase.

Rutina zilnică

Rutina zilnică a unei persoane anxioase trebuie să fie clară și bine stabilită pentru a nu declanșa simptomele pe parcursul zilei. Ideal ar fi că dimineața să înceapă cu o sesiune meditație, urmată de sport (de preferat în aer liber), un mic dejun hrănitor și un ceai calmant.
Persoana anxioasă nu trebuie să își aglomereze prea tare programul cu multe activități întrucât lipsa timpului îi va declanșa stările anxioase. Este recomandat că îndatoririle de la locul de muncă să fie executate în liniște, cu calm și niciodată amânate pe mai târziu. Prânzul, cina, dar și gustările din timpul zilei trebuie să fie respectate cu strictețe. Seara se poate încheia cu o activitate relaxantă, cu un masaj sau cu o sesiune de aromaterapie.

Managementul stresului

Persoanele afectate de stres pentru perioade îndelungate pot dezvolta o serie de afecțiuni începând de la tulburările anxioase, până la depresie sau afecțiuni digestive ori dureri de cap. Stresul poate fi gestionat cu ajutorul unor trucuri la îndemână:

  • Ține un jurnal. Scrie în ele problemele pentru care nu ai soluții, lasă apoi jurnalul și uită-te peste ce ai scris după o oră. Soluțiile îți vor veni în minte mai ușor după ce vei da voie creierului să iasă din blocaj.
  • Meditează. Meditația te ajută să îți regăseșți liniștea și pacea interioară chiar și în cele mai tensionate momente.
  • Discută cu cineva. Fie că este vorba despre o rudă, un prieten, un coleg sau chiar un terapeut, descărcându-te în fața cuiva drag vei face mai ușor față stresului la care ești expus.
  • Fă sport. Practicarea unui sport te ajută să faci față mai bine stresului.

Evitarea alcoolului și a substanțelor halucinegene

În perioadele mai tensionate, în care anxietatea atacă, e posibil să fii tentat să consumi alcool. Pe termen scurt, efectul poate părea să fie în favoarea ta, însă, pe termen lung, alcoolul se dovedește chiar un factor declanșator al anxietății. După ce este ingerat, alcoolul reduce stresul, acționând precum un sedativ asupra sistemului nervos central. 

Imediat ce alcoolul iese însă din sânge, anxietatea devine și mai accentuată din cauza că alcoolul modifică nivelul serotiniei, dar și al altor neurotransmițători din creier. Anxietatea indusă de consumul de alcool poate dura câteva ore sau chiar o zi întreagă. Consumul de substanțe halucinogene poate, de asemenea, să cauzeze stări anxioase.

Evitarea produselor excitante

Produsele excitante pentru creier precum cofeina, nicotina, alcoolul sau ginsengul accentuează simptomele specifice anxietății, așa că e recomandat să fie evitate.

Odihna

Lipsa somnului reduce abilitatea organismului de a face față stresului, ceea ce înseamnă că mărește predispoziția pentru anxietate. Lipsa somnului poate cauza stări anxioase chiar și persoanelor care nu suferă de o tulburare anxioasă.

Analiza obiectivă a surselor media și a altor surse de știri negative

Sursele de media și nu numai ne expun în permanență la știri negative, situații catastrofale și incidente tragice. Acestea nu fac altceva decât să alimenteze anxietatea și să agraveze simptomele acesteia. Așadar, evită expunerea continuă la surse de știri negative, care îți declanșează stări nedorite.
 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH - Anxiety Disorders
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders/
Mayo Clinic - Anxiety Disorders
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anxiety/symptoms-causes/syc-20350961


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0