Depresia și anxietatea în tinerețe cresc riscul de deces prematur [studiu]

Depresia provoacă sentimente de tristețe și/sau pierderea interesului pentru activitățile de care te-ai bucurat cândva. Poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice și îți poate reduce capacitatea de a funcționa la locul de muncă și acasă.

Depresia (tulburare depresivă majoră) este o boală medicală frecventă și gravă care afectează negativ modul în care te simți, modul în care gândești și cum acționezi. Din fericire, este și tratabilă. Depresia provoacă sentimente de tristețe și/sau pierderea interesului pentru activitățile de care te-ai bucurat cândva. Poate duce la o varietate de probleme emoționale și fizice și îți poate reduce capacitatea de a funcționa la locul de muncă și acasă.

Tulburările depresive sunt boli psihiatrice frecvente și adesea recurente, cu o prevalență pe durata vieții de aproximativ 16% și o gamă largă de vârste în ceea ce privește debutul. La tineri, prevalența este mai mică de 1% pentru cei cu vârsta de 8 ani și mai mici, 2,8% pentru copiii cu vârsta mai mică de 13 ani și 5,6% pentru adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani. 

Simptomele depresiei pot varia de la ușoare, până la severe și pot include:
•    tristețea sau starea depresivă;
•    pierderea interesului sau a plăcerii în activități odată plăcute;
•    modificările apetitului;
•    pierderea sau creșterea în greutate, fără legătură cu dieta;
•    probleme legate de somn; 
•    pierderea energiei sau oboseala crescută;
•    creșterea activității fizice fără scop, de exemplu, incapacitatea de a sta liniștit, rotirea mâinilor; mișcări sau vorbire încetinite, adică acțiuni care trebuie să fie suficient de severe pentru a fi observate de alții;
•    sentimentul că ești lipsit de valoare (devalorizare) sau vinovat (culpabilizare);
•    dificultățile de gândire, concentrare sau luare a deciziilor;
•    gândurile despre moarte (ideație suicidară) sau tentative de sinucidere. 

În cazul unei tulburări depresive, pe lângă tratamentul recomandat de specialist și la recomandarea sa, poți opta pentru un supliment natural pe bază de valeriană, care să contribui la susținerea unui psihic sănătos, să-ți îmbunătățească calitatea și durata somnului, prin inducerea unui somn liniștit și odihnitor, fără ca la trezire să ai stări de amețeală, somnolență, oboseală. Valeriana îți va conferi organismului o stare de bine, linișite, relaxare și calm, având o influență pozitivă în tulburări afective și contribuind la reducerea stărilor de nervozitate, iritabilitate, teamă și neliniște. 

Pentru un diagnostic de depresie simptomele menționate trebuie să dureze cel puțin două săptămâni și trebuie să prezinți o schimbare în privința modului anterior de funcționare. De asemenea, afecțiunile medicale, precum problemele tiroidiene, o tumoare cerebrală sau deficitul de vitamine, pot imita simptomele depresiei, deci este important să excluzi cauzele medicale generale. 
Una din șase persoane (16,6%) se va confrunta cu depresie la un moment dat în viață. Femeile sunt mai predispuse decât bărbații să dezvolte depresie, iar unele studii arată că o treime dintre femei vor experimenta un episod depresiv major în viața lor. 

Factori de risc depresie

Depresia poate afecta pe oricine, chiar și o persoană care pare să trăiască în circumstanțe relativ ideale. Câțiva factori pot juca un rol esențial, în dezvoltarea depresie, precum:
•    biochimia – diferențele în anumite substanțe chimice din creier pot contribui la simptomele depresiei;
•    genetica – depresia poate apărea între membrii familiei; dacă ai rudele de gradul I (părinți / copii / frați) care au avut sau au depresie, ai un risc mai mare de a dezvolta și tu depresie la rândul tău; 
•    personalitatea – persoanele cu o stimă de sine scăzută, care sunt ușor copleșite de factorii de stres sau care sunt, în general, pesimiste par să fie mai susceptibile de a experimenta depresie;
•    factorii de mediu – expunerea continuă la violență, neglijare, abuz sau sărăcie poate face unii oameni mai vulnerabili la depresie.

Depresia tinerilor predispune la boli și deces prematur?

Copiii și adolescenții deprimați au un risc crescut de a suferi de moarte prematură și o gamă largă de 66 de boli, mai târziu în viață, conform unui studiu1 observațional amplu realizat de cercetători de la Institutul Karolinska din Suedia. Descoperirile evidențiază necesitatea de a anticipa alte boli potențiale după dezvoltarea depresiei din copilărie sau adolescență. Alte afecțiuni psihiatrice, cum ar fi anxietatea și abuzul de substanțe, pot explica o parte a acestei asocieri menționate în cadrul acestei cercetări publicate în revista JAMA Psychiatry.

„Studiul nostru arată că în cazul copiilor și adolescenților diagnosticați cu depresie există un risc semnificativ mai mare de moarte prematură, autovătămare și apariția altor boli, mai târziu în viață. De asemenea, cercetarea noastră subliniază cât de important este ca acești copii și adolescenți să primească ajutorul de care au nevoie și că personalul medical monitorizează bolile psihiatrice și somatice ulterioare”, spune Sarah E. Bergen, cercetător la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică, Karolinska Institutet și unul dintre autorii studiului.

Depresia este rareori diagnosticată la copiii mici, dar crește prevalența până în adolescență. Studiile anterioare au legat depresia la adolescenți cu un risc crescut de a dezvolta mai multe afecțiuni, inclusiv ateroscleroză, boli cardiovasculare și chiar moarte prematură. Alte afecțiuni psihiatrice, cum ar fi tulburarea de anxietate și consumul de substanțe sunt, de asemenea, frecvent legate. În acest studiu1, cercetătorii au dorit să examineze dacă depresia la o vârstă fragedă ar putea fi asociată cu un spectru larg de boli diagnosticate ulterior, în viață. De asemenea, au examinat modul în care alte afecțiuni psihiatrice au influențat această asociere și dacă depresia tinerilor a crescut riscul de deces prematur.

Cercetătorii au urmărit aproape 1,5 milioane de fete și băieți suedezi, dintre care peste 37.000 au fost diagnosticați cu depresie cel puțin o dată, în intervlul de vârstă cuprins între 5 și 19 ani. Când cercetarea s-a încheiat, participanții aveau între 17 și 31 de ani.

Studiul1 a constatat că în cazul copiilor și adolescenților cu depresie a existat un risc mai mare de a fi diagnosticați cu 66 dintre cele 69 de afecțiuni examinate, inclusiv tulburări de somn, diabet de tip 2, hepatită virală și afecțiuni ale rinichilor și ale ficatului. În comparație cu participanții la studiu nediagnosticați cu depresie, aceștia au avut, de asemenea, un risc semnificativ mai mare de a avea leziuni, în special leziuni provocate de autovătămare și un risc de aproape șase ori mai mare de deces prematur.

Descoperirile au ilustrat, de asemenea, diferențele de sex. De exemplu, femeile cu depresie cu debut precoce au fost mai predispuse să sufere leziuni, precum și infecții urinare, respiratorii și gastrointestinale. Bărbații, pe de altă parte, erau mai predispuși să aibă obezitate, probleme cu glanda tiroidă, boala celiacă (intoleranța la gluten), tulburări ale țesutului conjunctiv și eczeme.

O parte a acestei asocieri poate fi explicată de alte condiții psihiatrice coexistente, în special tulburarea consumului de substanțe și anxietatea, care au fost anterior legate de creșterea riscului pentru anumite afecțiuni medicale. Aceste condiții psihiatrice apar adesea, la același pacient și, prin urmare, sunt necesare mai multe studii pentru a examina efectul specific al fiecărei afecțiuni, potrivit cercetătorilor.

Cu toate acestea, „Avem nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege cauzalitatea dintre depresie și alte boli”, întocmai cum a spus și Marica Leone, doctorandă la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică de la Institutul Karolinska și autor al studiului. Mai mult decât atât, „În prezent, nu putem spune dacă depresia duce la un risc crescut de efecte negative asupra sănătății sau dacă există și alți factori care stau la baza riscurilor crescute atât pentru depresie, cât și pentru bolile examinate în acest studiu. Prin urmare, este important să investigăm modul în care aceste procese se influențează reciproc și dacă noi, prin descoperirea acestor mecanisme ale bolii, putem găsi ținte pentru intervenție și tratament, pentru a îmbunătăți starea generală de sănătate”, a adăugat Marica Leone.

Așadar, depresia tinerilor a fost asociată cu riscuri crescute de efecte adverse asupra sănătății, cum ar fi utilizarea abuzivă a substanțelor, ateroscleroza și bolile cardiovasculare precoce și moartea prematură. Aceste descoperiri sugerează necesitatea unei cercetări suplimentare cu privire la alte afecțiuni somatice după diagnosticarea depresiei la o vârstă fragedă, precum și riscurile de mortalitate la pacienții tineri.

Cum poți, ca părinte, să previi depresia adolescentului?

Părinții pot avea un cuvânt greu de spus în ceea ce privește starea psihică și atitudinea copiilor și felul în care aceștia învață să își gestioneze emoțiile și stările. Iată câteva recomandări despre cum poți contribui la prevenirea depresiei adolescentului dacă ești părinte:

Oferă sprijin și empatie

Când interacționezi cu copilul, arată-i empatie, pune-i întrebări deschise, cu calm, caută mai degrabă să înțelegi decât să corectezi, fii blând atunci când cuvintele și acțiunile adolescentului tău nu se potrivesc unele cu altele și sprijină-i autonomia pe măsură ce crește. Printr-o combinație de căldură sufletească și limite adecvate, precum și prin sublinierea trăsăturilor pozitive ale adolescentului îl poți ajuta să evite depresia.

Modelează-i abilitățile sociale și emoționale

Cercetările arată că modul în care părinții reacționează la suferința adolescentului când acesta se confruntă cu o sarcină stresantă sau cu o perioadă dificilă influențează modul în care acesta reușește să facă față anxietății. Părintele trebuie să accepte sentimentele copilului, să îi pună întrebări cu blândețe, să îl asculte fără să îl judece și să îi propună soluții realiste.

Încurajează-i relațiile pozitive cu cei din jur

Relațiile de prietenie, relațiile romantice armonioase și sentimentul de a face parte dintr-un colectiv sau un grup au efect protector împotriva dezvoltării anxietății sociale și depresiei. Negativismul, victimizarea și abuzul în prietenii și în relații romantice sunt predictori ai anxietății sociale și ai depresiei. Părinții trebuie, în primul rând, să fie un model pentru adolescent, adică să arate că au ei înșiși o relație bună unul cu altul. În al doilea rând, trebuie să își găsească timp să discute cu adolescentul despre ce înseamnă să fii un prieten grijuliu și un partener romantic atent și despre cum să te protejezi de relațiile care îți dăunează.

Încurajează-l să aibă scopuri

Întrucât adolescenții depun mult efort în activitățile școlare, este important ca acele activități să aibă o anumită semnificație personală pentru ei. Cercetările arată că o persoană care are diverse scopuri pe care vrea să le atingă are o mai mare satisfacție a vieții. Părinții trebuie să-l întrebe pe tânăr ce este important pentru el, ce discipline și activități îi plac, să observe la ce anume este priceput, să-l ajute să-și stabilească scopuri și să își facă planuri pentru atingerea acestora.

Dacă părinții simt că nu reușesc să își creeze o relație de apropiere și de încredere cu adolescentul sau dacă acesta pare în pericol de a deveni depresiv, e indicat să ceară ajutorul dirigintelui pentru îndrumări sau al unui psihoterapeut.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JAMA Psychiatry - Association of Youth Depression With Subsequent Somatic Diseases and Premature Death
https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/article-abstract/2773999
1. Studiul „Association of youth depression with subsequent somatic diseases and premature death”, apărut în JAMA Psychiatry, 2020 DOI: 10.1001/jamapsychiatry.2020.3786, autori: Marica Leone et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0