Depresia și anxietatea în tinerețe cresc riscul de deces prematur [studiu]

Copiii și adolescenții deprimați au un risc crescut de a suferi de moarte prematură și o gamă largă de boli mai târziu în viață, sugerează cercetări recente.

Un amplu studiu¹ observațional realizat de cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia evidențiază necesitatea de a evalua tinerii care au suferit de depresie în copilărie și adolescență pentru a depista alte potențiale boli.

Atât copiii, cât și adolescenții diagnosticați cu depresie par să aibă un risc semnificativ mai mare de moarte prematură, de auto-vătămare și de a suferi de alte boli mai târziu în viață, afirmă autorii studiului de față. Ei subliniază că este extrem de important ca acești copii și adolescenți să primească ajutorul de care au nevoie și să fie monitorizați și ulterior.

Depresia în copilărie și adolescență se poate corela cu boli grave la maturitate

Depresia este rareori diagnosticată la copiii mici, dar crește în prevalență în anii adolescenței. Unele cercetări anterioare au asociat depresia la adolescenți cu un risc crescut de afecțiuni precum ateroscleroza, bolile cardiovasculare și moarte prematură. Alte afecțiuni mentale, cum ar fi tulburarea de anxietate și consumul de substanțe, sunt, de asemenea, frecvent corelate cu depresia în adolescență.

Acum, cercetătorii au dorit să afle dacă depresia la o vârstă fragedă ar putea fi asociată cu un spectru larg de boli diagnosticate mai târziu în viață. De asemenea, au examinat modul în care alte afecțiuni psihice au influențat asocierea și dacă depresia tinerilor le-a crescut riscul de deces prematur.

Cercetătorii au urmărit aproape 1,5 milioane de fete și băieți din Suedia, dintre care peste 37.000 au fost diagnosticați cu depresie cel puțin o dată la vârste cuprinse între 5 și 19 ani. Când cercetarea s-a încheiat, ei aveau între 17 și 31 de ani.

Studiul a constatat că acei copii și adolescenți cu depresie aveau un risc mai mare de a fi diagnosticați cu 66 din 69 de afecțiuni incluse în studiu, inclusiv tulburări de somn, diabet de tip 2, hepatită virală și boli de rinichi și de ficat. În comparație cu cei fără depresie, aceștia au avut, de asemenea, un risc semnificativ mai mare de leziuni, în special leziuni provocate de auto-vătămare și un risc de aproape șase ori mai mare de deces prematur.

Descoperirile au relevat, de asemenea, diferențele pe bază de sex. De exemplu, femeile cu depresie cu debut precoce au fost mai susceptibile de a suferi leziuni, precum și infecții urinare, respiratorii și gastro-intestinale. Bărbații, pe de altă parte, erau mai predispuși să sufere de obezitate, probleme cu glanda tiroidă, boală celiacă, tulburări ale țesutului conjunctiv și eczeme.

O parte a acestei situații poate fi explicată prin alte probleme psihice coexistente, în special tulburarea legată de consumul de substanțe și anxietatea, care anterior au fost corelate cu creșterea riscului pentru anumite probleme de sănătate. Aceste afecțiuni psihice  apar adesea la același pacient și, prin urmare, sunt necesare mai multe studii pentru a examina efectul specific al fiecărei afecțiuni, afirmă cercetătorii.

Oamenii de știință consideră că e nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege cauzalitatea dintre depresie și alte boli. În prezent, nu se poate spune cu certitudine dacă depresia duce la un risc crescut de efecte negative asupra sănătății sau dacă există și alți factori care stau la baza riscurilor crescute atât pentru depresie, cât și pentru bolile examinate în acest studiu. 

Prin urmare, concluzionează savanții, este important să se investigheze modul în care aceste procese se influențează reciproc și dacă se pot stabili ținte pentru intervenție și tratament, pentru a îmbunătăți starea generală de sănătate a acestor persoane.

Cum poți, ca părinte, să previi depresia adolescentului?

Părinții pot avea un cuvânt greu de spus în ceea ce privește starea psihică și atitudinea copiilor și felul în care aceștia învață să își gestioneze emoțiile și stările. Iată câteva recomandări despre cum poți contribui la prevenirea depresiei adolescentului dacă ești părinte:

Oferă sprijin și empatie

Când interacționezi cu copilul, arată-i empatie, pune-i întrebări deschise, cu calm, caută mai degrabă să înțelegi decât să corectezi, fii blând atunci când cuvintele și acțiunile adolescentului tău nu se potrivesc unele cu altele și sprijină-i autonomia pe măsură ce crește. Printr-o combinație de căldură sufletească și limite adecvate, precum și prin sublinierea trăsăturilor pozitive ale adolescentului îl poți ajuta să evite depresia.

Modelează-i abilitățile sociale și emoționale

Cercetările arată că modul în care părinții reacționează la suferința adolescentului când acesta se confruntă cu o sarcină stresantă sau cu o perioadă dificilă influențează modul în care acesta reușește să facă față anxietății. Părintele trebuie să accepte sentimentele copilului, să îi pună întrebări cu blândețe, să îl asculte fără să îl judece și să îi propună soluții realiste.

Încurajează-i relațiile pozitive cu cei din jur

Relațiile de prietenie, relațiile romantice armonioase și sentimentul de a face parte dintr-un colectiv sau un grup au efect protector împotriva dezvoltării anxietății sociale și depresiei. Negativismul, victimizarea și abuzul în prietenii și în relații romantice sunt predictori ai anxietății sociale și ai depresiei. Părinții trebuie, în primul rând, să fie un model pentru adolescent, adică să arate că au ei înșiși o relație bună unul cu altul. În al doilea rând, trebuie să își găsească timp să discute cu adolescentul despre ce înseamnă să fii un prieten grijuliu și un partener romantic atent și despre cum să te protejezi de relațiile care îți dăunează.

Încurajează-l să aibă scopuri

Întrucât adolescenții depun mult efort în activitățile școlare, este important ca acele activități să aibă o anumită semnificație personală pentru ei. Cercetările arată că o persoană care are diverse scopuri pe care vrea să le atingă are o mai mare satisfacție a vieții. Părinții trebuie să-l întrebe pe tânăr ce este important pentru el, ce discipline și activități îi plac, să observe la ce anume este priceput, să-l ajute să-și stabilească scopuri și să își facă planuri pentru atingerea acestora.

Dacă părinții simt că nu reușesc să își creeze o relație de apropiere și de încredere cu adolescentul sau dacă acesta pare în pericol de a deveni depresiv, e indicat să ceară ajutorul dirigintelui pentru îndrumări sau al unui psihoterapeut.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JAMA Psychiatry - Association of Youth Depression With Subsequent Somatic Diseases and Premature Death
https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/article-abstract/2773999
1. Studiul „Association of youth depression with subsequent somatic diseases and premature death”, apărut în JAMA Psychiatry, 2020 DOI: 10.1001/jamapsychiatry.2020.3786, autori: Marica Leone et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0