Dieta mediteraneeană, asociată cu o memorie mai bună?

O dietă mediteraneeană ținută pe termen lung a fost asociată cu scoruri mai mari la o serie de teste de memorie și gândire în rândul adulților de peste 70 de ani.

Dieta mediteraneeană are la bază câteva principii simple: grăsimile mai puțin sănătoase sau nocive (margarină, unt, untură) se înlocuiesc cu ulei de măsline (cam două linguri pe zi de persoană), se reduce consumul de carne roșie la cel mult două porții pe lună, zahărul și dulciurile se reduc, de asemenea, aproape de zero și nu se consumă deloc făină albă - pâine albă, paste albe, produse de patiserie etc.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Concret, persoanele care urmează o dietă mediteraneeană trebuie să-și bazeze meniul zilnic pe legume, leguminoase, fructe, cereale integrale, oleaginoase și lactate slabe și să consume de câte trei ori pe săptămână pește, carne de pui, ouă.

Multe cercetări au arătat că dieta mediteraneeană are multe beneficii, printre care acelea că menține sănătatea inimii, contribuie la tratarea ficatului gras și ajută persoanele supraponderale și obeze să piardă în greutate.

În acest context, un studiu¹ realizat la Universitatea Edinburgh și publicat 2020 sugerează că persoanele care urmează o dietă în stil mediteraneean - în special una bogată în legume frunzoase și săracă în carne - au mai multe șanse să își păstreze mintea ascuțită și la vârsta a treia. Aceste descoperiri sugerează că o dietă bazată preponderent pe vegetale poate avea beneficii pentru funcția cognitivă pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Memorie mai bună la vârsta a treia cu dieta mediteraneeană

Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au testat abilitățile de gândire a mai mult de 500 de persoane în vârstă de 79 de ani, fără demență. Adoptarea unei diete mediteraneene a fost asociată cu scoruri mai mari la o serie de teste de memorie și gândire în rândul acestor adulți, a constatat cercetarea. Participanții au finalizat teste de rezolvare a problemelor, viteză de gândire, memorie și cunoștințe de vocabular, precum și un chestionar despre obiceiurile lor alimentare în anul precedent.

Cu toate acestea, studiul nu a găsit nicio legătură între dieta în stil mediteraneean și o mai bună sănătate a creierului. Markerii îmbătrânirii sănătoase a creierului - cum ar fi un volum mai mare de substanță cenușie sau albă sau mai puține leziuni ale substanței albe - nu au diferit la participanții care urmau în mod regulat o dietă mediteraneană și la cei care aveau alte stiluri alimentare.

Mai mult de 350 de persoane dintre participanți au trecut printr-o scanare cerebrală prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a se obține informații despre structura creierului lor. Echipa de cercetare a folosit modele statistice pentru a căuta asocieri între dieta unei persoane și abilitățile sale de gândire și sănătatea creierului la vârsta a treia.

Descoperirile arată că, în general, persoanele care au aderat cel mai strâns la o dietă mediteraneană au avut cele mai mari scoruri ale funcției cognitive, chiar și atunci când s-au luat în calcul coeficientul de inteligență, fumatul, activitatea fizică și factori legați de sănătate. Diferențele au fost mici, dar semnificative statistic. 

Componentele individuale ale dietei care păreau a fi asociate cel mai puternic cu abilități de gândire mai bune au fost legumele verzi cu frunze și un aport mai mic de carne roșie. Cercetătorii consideră că aceste descoperiri se adaugă dovezilor că un stil de viață mai sănătos, în care dieta este un aspect important, este asociat cu abilități de gândire mai bune la bătrânețe.

Consumul de mai multe legume verzi cu frunze și reducerea cărnii roșii ar putea fi două elemente alimentare demne de luat în seamă care contribuie la beneficiile dietei în stil mediteranean. În eșantionul din acest studiu, relația pozitivă dintre o dietă mediteraneană și abilitățile de gândire nu este explicată prin faptul că ar fi existat o structură cerebrală mai sănătoasă la acei participanți, așa cum se așteptau savanții. 

Este posibil, totuși, să existe alte corelații structurale sau funcționale ale creierului cu acest gen de dietă sau unele asocieri în regiuni specifice ale creierului, mai degrabă decât în întregul creier, așa cum s-a măsurat în acest studiu. Experții spun că aceste rezultate reprezintă un pas important în a confirma dacă diverse stiluri alimentare pot avea în timp efecte protectoare asupra îmbătrânirii creierului.

Ce beneficii pentru sănătate au legumele verzi cu frunze?

Legumele verzi cu frunze sunt recomandate mai ales persoanelor care vor să slăbească, deoarece, consumate împreună cu o sursă de proteine, ajută la arderea mai rapidă a grăsimilor. Aceste legume sunt însă benefice în general pentru sănătate, apărând corpul de agresiunile unor agenți nocivi și având un rol în scăderea factorilor de risc pentru bolile de inimă.

Spanacul

Spanacul este foarte hrănitor: din 30 de grame de spanac crud se obțin 181% din doza zilnică recomandată de vitamina K, 56% din doza indicată de vitamina A și 13% din doza zilnică indicată de mangan. Spanacul susține sănătatea creierului, poate proteja sănătatea oculară și poate ajuta la reglarea tensiunii arteriale și la susținerea sănătății inimii². Această legumă frunzoasă poate fi introdusă în salate, supe și alte feluri de mâncare, cu mențiunea că pentru a-și păstra calitățile e bine să fie consumată crudă sau opărită, nu gătită extrem.

Varza

Varza este o altă legumă cu frunze cu multe beneficii: o ceașcă de varză conține 85% din doza zilnică de vitamina K, 54% din doza de vitamina C și 10% din doza recomandată de folat. Varza contribuie la reducerea inflamației, ajută digestia și poate fi utilă în reglarea colesterolului și a tensiunii arteriale. Se poate mânca proaspătă, în salate, sau gătită ori murată (varza murată contribuie la susținerea sistemului imunitar).

Varza creață (kale)

Varza creață este considerată una dintre cele mai dense legume din punct de vedere nutrițional datorită conținutului bogat de vitamine, minerale și antioxidanți. O ceașcă de kale crudă conține 684% din valoarea zilnică recomandată pentru vitamina K, 206% din doza zilnică indicată pentru vitamina A și 134% din doza recomandată de vitamina C. Consumul de varză creață ajută la scăderea colesterolului, are proprietăți anticancerose și contribuie la scăderea în greutate. De asemenea, conține antioxidanți precum luteina și zeaxantina, care ajută la protejarea vederii.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Dietary patterns, cognitive function, and structural neuroimaging measures of brain aging
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0531556520304654?via%3Dihub
1. Studiul „Dietary patterns, cognitive function, and structural neuroimaging measures of brain aging”, apărut în Experimental Gerontology (2020). DOI: 10.1016/j.exger.2020.111117, autori: Janie Corley et al.
Pub Med - Flavonoid-rich apples and nitrate-rich spinach augment nitric oxide status and improve endothelial function in healthy men and women: a randomized controlled trial
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22019438/
2. Studiul „Flavonoid-rich apples and nitrate-rich spinach augment nitric oxide status and improve endothelial function in healthy men and women: a randomized controlled trial”, apărut în Free Radic Biol Med. 2012 Jan 1;52(1):95-102. doi: 10.1016/j.freeradbiomed.2011.09.028. Epub 2011 Oct 1, autori: Catherine P Bondonno et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0