Dieta mediteraneeană verde, utilă în boala ficatului gras [studiu]

O dietă mediteraneeană verde reduce mai mult grăsimile hepatice decât alte diete sănătoase și îmbunătățește starea persoanelor cu ficat gras non-alcoolic, potrivit unui studiu pe termen lung condus de cercetătorii Universității Ben-Gurion din Israel.

Ce înseamnă ficat gras non-alcoolic?

Ficatul gras înseamnă o acumulare anormală a anumitor grăsimi (trigliceride) în interiorul celulelor hepatice. Persoanele cu ficat gras se pot simți obosite sau se pot confrunta cu un disconfort abdominal ușor, dar nu prezintă alte simptome. Uneori, ficatul gras provoacă boli hepatice avansate, cum ar fi ciroza. 

Ficatul gras non-alcoolic se dezvoltă cel mai adesea la persoanele care au greutatea corporală mai mare decât ar fi normal, niveluri ridicate de grăsimi în sânge (trigliceride și colesterol) sau rezistență la insulină. Tratamentul ficatului gras non-alcoolic se concentrează pe controlul sau eliminarea cauzei bolii, deci persoana afectată trebuie să slăbească și să-și reducă nivelul colesterolului și al trigliceridelor.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Echipa de cercetare a Universității Ben-Gurion și alte grupuri de cerectători au demonstrat în ultimii ani, prin studii riguroase, randomizate, pe termen lung, că dieta mediteraneană este mai sănătoasă decât alte programe alimentare. În studiul¹ de față, savanții au rafinat această dietă și au descoperit că anumite ingrediente pot aduce modificări semnificative în ceea ce privește grăsimile hepatice și alți factori cheie pentru sănătate.

Boala ficatului gras non-alcoolic afectează multe persoane la nivel mondial. Deși prezența unor grăsimi la nivelul ficatului este normală, grăsimea excesivă (5% sau mai mare) duce la rezistență la insulină, diabet de tip 2, risc cardiovascular, precum și la scăderea diversității microbiomului intestinal și la dezechilibru microbian. Deoarece în prezent nu este disponibil niciun medicament pentru tratarea ficatului gras, singura intervenție este pierderea în greutate.

Ce înseamnă dieta mediteraneeană verde?

Acest studiu clinic, realizat de o echipă internațională de cercetare, este primul care dezvoltă și testează o nouă dietă verde mediteraneană. Această dietă modificată este bogată în legume, include aportul zilnic de nuci (28 de grame) și este săracă în carne roșie și cărnuri procesate (mezeluri). Este îmbogățită cu ingrediente verzi, bogate în polifenoli, inclusiv trei până la patru căni de ceai verde / zi și 100 de grame de cuburi înghețate / zi dintr-un shake verde cu Mankai. Mankai, o plantă acvatică, cunoscută și sub denumirea de lintiță, are un conținut ridicat de proteine biodisponibile, fier, B12, vitamine, minerale și polifenoli.

Oamenii de știință afirmă că abordarea acestei boli hepatice frecvente prin intervenții țintite asupra stilului de viață ar putea constitui o strategie nutrițională mai eficientă. Autorii studiului consideră că acest tip de dietă reprezintă un instrument nutrițional eficient pentru a gestiona boala ficatului gras non-alcoolic dincolo de pierderea în greutate.

Dieta mediteraneeană verde a redus cel mai mult grăsimile hepatice

Acest studiu de 18 luni, numit DIRECT-PLUS, a început în 2017 la Centrul de Cercetări Nucleare Negev din Dimona, Israel. 294 de lucrători în vârstă de 50 de ani, cu obezitate abdominală, au fost împărțiți în mod aleatoriu în trei grupe cu diete diferite și anume: regim alimentar sănătos, regim mediteraneean și regim mediteraneean verde. Pe lângă dieta impusă dietă, tuturor participanților li s-a oferit un abonament gratuit pentru un program de exerciții fizice la o sală de sport. Participanții au fost supuși scanării RMN pentru a cuantifica proporția exactă a excesului de grăsime intrahepatică înainte și după proces.

Rezultatele au arătat că fiecare dietă a contribuit la reducerea grăsimilor din ficat. Cu toate acestea, dieta mediteraneeană verde a dus la cea mai mare reducere a grăsimilor hepatice (39%), în comparație cu dieta mediteraneeană tradițională (-20%) și cu o dietă bazată pe alimente sănătoase (-12%). Rezultatele au rămas semnificative după ajustarea pentru pierderea în greutate.

Prevalența bolii ficatului gras non-hepatic a scăzut de la 62% la momentul inițial la 31,5% în grupul cu dietă mediteraneeană verde, până la 47,9% în grupul cu dietă mediteraneeană clasică și cu 54,8% în grupul cu un regim alimentar sănătos.

Aceste rezultate arată că aportul mai mare de ceai verde, lintiță și nuci și aportul mai mic de carne roșie sau procesată au fost semnificativ asociate cu un  grad mai mare de scădere a grăsimilor hepatice. Ambele grupuri care au urmat dieta mediteraneeană, atât verde cât și clasică, au avut niveluri plasmatice totale mai mari de polifenoli. Polifenoli mai specifici, care se găseau în nuci și în lintiță, au fost detectați în grupul care urmase dieta mediteraneeană verde. 

Cercetătorii au concluzionat, astfel, că polifenolii din alimentație și reducerea cantității de carne roșie sau de cărnuri foarte procesate joacă un rol decisiv în reducerea grăsimilor hepatice.

Ce complicații poate avea ficatul gras non-alcoolic și cum se poate preveni boala?

Principala complicație a bolii ficatului gras non-alcoolic este ciroza, adică un stadiu avansat de cicatrizare la nivelul ficatului. Ciroza apare ca răspuns la leziuni hepatice, cum ar fi inflamația în steatoza hepatică non-alcoolică. În timp ce ficatul încearcă să oprească inflamația, produce zone de cicatrizare (fibroză). Odată cu inflamația continuă, fibroza se răspândește pentru a prelua din ce în ce mai mult țesut hepatic.

Dacă procesul nu este întrerupt, ciroza poate duce la acumulare de lichid în abdomen (ascită), umflarea venelor din esofag (varice esofagiene), confuzie, somnolență și vorbire neclară (encefalopatie hepatică), cancer de ficat, insuficiență hepatică în stadiu final, ceea ce înseamnă că ficatul a încetat să funcționeze.

Pentru a reduce riscul de boală a ficatului gras non-hepatic este importantă adoptarea unui program de alimentație sănătoasă, bazat pe consum mare de legume, fructe, leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte, soia), cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, avocado, diverse nuci și semințe).

De asemenea, se va tinde spre o greutate sănătoasă în raport cu înălțimea, vârsta și sexul. Pentru a preveni boala ficatului gras non-alcoolic, o persoană supraponderală sau obeză trebuie să reducă numărul de calorii pe care le consumă în fiecare zi și să facă mai multă mișcare. O persoană care are o greutate sănătoasă trebuie să o mențină prin dietă echilibrată și mișcare.

Exercițiul fizic în majoritatea zilelor săptămânii contează, de asemenea, în încercarea de a reduce riscul de ficat gras. Persoanele care au anumite probleme de sănătate trebuie să ceară sfatul medicului de familie înainte de a alege un program de exerciții fizice.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Gut - Effect of green-Mediterranean diet on intrahepatic fat: the DIRECT PLUS randomised controlled trial
https://gut.bmj.com/content/early/2021/01/04/gutjnl-2020-323106
1. Studiul „Effect of green-Mediterranean diet on intrahepatic fat: the DIRECT PLUS randomised controlled trial”, apărut în Gut (2021). DOI: 10.1136/gutjnl-2020-323106, autori: Anat Yaskolka Meir et al.
Merck Manual - Fatty Liver
https://www.merckmanuals.com/en-pr/home/liver-and-gallbladder-disorders/manifestations-of-liver-disease/fatty-liver
Mayo Clinic - Nonalcoholic fatty liver disease
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nonalcoholic-fatty-liver-disease/symptoms-causes/syc-20354567


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0