Ce efecte au mancarurile grase in organism?

Mâncărurile grase tind să fie bogate în calorii, sare și carbohidrați rafinați, dar sărace în fibre, vitamine și minerale.

Majoritatea alimentelor care sunt prăjite sau gătite cu grăsimi în exces sunt considerate grase. Acestea includ cărnurile prăjite, cartofii prăjiți clasici, chipsurile, pizza, rondelele de ceapă, burgerii și gogoșile. Deși te poți răsfăța cu ele la ocazii speciale, alimentele grase consumate regulat pot afecta negativ sănătatea atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Mâncărurile grase pot provoca balonare, dureri de stomac și diaree

Dintre macronutrienți (carbohidrați, grăsimi și proteine), grăsimile sunt cel mai lent digerate. Alimentele grase încetinesc golirea stomacului, iar faptul că petrec mai mult timp în stomac poate provoca balonare, greață și dureri gastrice. La persoanele cu probleme digestive, cum ar fi sindromul colonului iritabil sau pancreatită cronică, nivelurile ridicate de alimente grase pot declanșa dureri de stomac, crampe și diaree.

Alimentele grase pot afecta microbiomul intestinal

Se știe că alimentele grase dăunează bacteriilor sănătoase care trăiesc în intestin. Această colecție de microorganisme, numită și microbiom intestinal, influențează digestia fibrelor, răspunsul imunitar, greutatea, sănătatea intestinală și sănătatea inimii.

Bacteriile din intestin descompun fibrele pentru a produce acizi grași cu lanț scurt, care au efecte antiinflamatorii și pot proteja împotriva tulburărilor digestive. De asemenea, microbiomul intestinal comunică cu celulele imune pentru a ajuta la controlul răspunsului corpului la infecții. Un dezechilibru al bacteriilor intestinale poate contribui la creșterea în greutate și la dezvoltarea bolilor inflamatorii intestinale și dăunează arterelor, ceea ce contribuie la instalarea bolilor de inimă. 

O dietă bogată în alimente grase poate deteriora microbiomul intestinal prin creșterea numărului de bacterii intestinale nesănătoase și scăderea numărului celor sănătoase. Aceste modificări pot fi asociate cu obezitatea și alte boli cronice, cum ar fi cancerul, bolile de inimă, diabetul și boala Parkinson.

Mâncărurile grase pot duce la kilograme în plus

Alimentele gătite în cantități mari de grăsimi pot duce la creșterea în greutate din cauza numărului mare de calorii. De exemplu, un cartof mic copt (100 g) are 93 de calorii și 0,1 grame de grăsime, în timp ce aceeași cantitate de cartofi prăjiți conține 312 calorii și 15 grame de grăsime.

Studiile observaționale asociază un aport ridicat de alimente prăjite și produse de la fast-food cu rate crescute de supragreutate și obezitate. Obezitatea este asociată cu multe afecțiuni, inclusiv boli de inimă, diabet, accident vascular cerebral și anumite tipuri de cancer.
Grăsimile trans care se află în multe produse din comerț pot cauza creșterea în greutate. Aceste grăsimi se formează atunci când uleiurile vegetale sunt modificate chimic pentru a rămâne solide la temperatura camerei. În ciuda reglementărilor privind utilizarea lor, se găsesc încă în multe alimente grase din cauza utilizării uleiurilor vegetale parțial hidrogenate la prăjit și procesării alimentelor.

Un studiu¹ care a inclus 41.518 de femei a stabilit că participantele supraponderale au luat în greutate câte 1 kg pentru fiecare creștere cu 1% a aportului lor de grăsimi trans. Pentru a evita produsele cu grăsimi trans, citește eticheta: dacă vezi printre ingrediente grăsimi hidrogenate sau parțial hidrogenate, înseamnă că produsul are grăsimi trans.

Alimentele grase pot crește riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral

Unele cercetări au arătat că alimentele prăjite cresc tensiunea arterială, scad colesterolul bun (HDL) și duc la creșterea în greutate și la obezitate, toate acestea fiind asociate cu boli de inimă, iar altele au arătat că sporesc inflamația și pot contribui la boli de inimă.

Riscul de apariție a bolilor de inimă poate fi legat de frecvența cu care mănânci alimente prăjite. Un studiu² a constatat că femeile care au mâncat una sau mai multe porții de pește prăjit pe săptămână au avut un risc cu 48% mai mare de insuficiență cardiacă decât cele care au mâncat doar între una și trei porții pe lună.

Un studiu observațional amplu efectuat pe 6.000 de persoane din 22 de țări a asociat consumul de alimente prăjite, pizza și gustări sărate cu un risc crescut cu 16% de accident vascular cerebral.

Grăsimile nesănătoase și alimentele cu zahăr pot crește riscul de diabet

Consumul de produse de la fast-food, care include nu numai alimente grase, ci și băuturi dulci, duce la un aport ridicat de calorii, creștere în greutate, control slab al zahărului din sânge și creșterea inflamației. La rândul lor, acești factori cresc riscul de diabet de tip 2 și sindrom metabolic - un grup de afecțiuni care include obezitatea, hipertensiunea arterială și glicemia crescută.

Un studiu³ observațional amplu a constatat că aportul de alimente prăjite de 1-3 ori pe săptămână a crescut riscul de diabet de tip 2 cu 15%, iar consumul de alimente prăjite în toate cele șapte zile ale săptămânii au crescut riscul cu 55%. Un alt studiu a constatat că persoanele care au mâncat produse de la fast-food de mai mult de două ori pe săptămână au avut un risc de două ori mai mare de a dezvolta rezistență la insulină, care poate fi un precursor al diabetului, în comparație cu cele care le-au consumat mai puțin de o dată pe săptămână.

Trebuie să renunțăm complet la grăsimi pentru a fi sănătoși?

Răspunsul este „nu”. Grăsimea este o parte importantă a unei diete sănătoase. În loc să adopți o dietă cu conținut scăzut de grăsimi, este mai important să te concentrezi pe consumul de grăsimi bune, benefice și pe evitarea grăsimilor trans. 

  • Grăsimile nesaturate sau cele considerate bune sunt uleiul de măsline presat la rece, uleiul de floarea soarelui nerafinat, nucile de toate felurile, semințele și peștele.
  • Grăsimile saturate sunt cele din carnea roșie, unt, smântână, brânzeturi grase, ulei de cocos
  • Grăsimile trans sunt în margarină, produse de patiserie care conțin margarină și alte alimente din comerț (fursecuri, aluat de plăcintă, semipreparate etc.).

Astfel, pentru o viață sănătoasă, alege să consumi zilnic grăsimi nesaturate, bune, într-o cantitate moderată (de exemplu, o lingură de ulei de măsline în mâncarea gătită sau în salată și o mână de nuci pe zi), să limitezi alimentele bogate în grăsimi saturate (le consumi doar o dată, de două ori pe lună) și să eviți cât poți grăsimile trans.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Pub Med - Dietary fat and weight gain among women in the Nurses' Health Study
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17426332/
1. Studiul „Dietary fat and weight gain among women in the Nurses' Health Study”, apărut în Obesity (Silver Spring). 2007 Apr;15(4):967-76. doi: 10.1038/oby.2007.616, autori: Alison E. Field et al.
Pub Med - Fish intake and the risk of incident heart failure: the Women's Health Initiative
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21610249/
2. Studiul „Fish intake and the risk of incident heart failure: the Women's Health Initiative”, apărut în Circ Heart Fail. 2011 Jul;4(4):404-13. doi: 10.1161/CIRCHEARTFAILURE.110.960450, autori: Rashad J. Belin et al.
Pub Med - Fried-food consumption and risk of type 2 diabetes and coronary artery disease: a prospective study in 2 cohorts of US women and men
3. Studiul „Fried-food consumption and risk of type 2 diabetes and coronary artery disease: a prospective study in 2 cohorts of US women and men”, apărut în Am J. Clin Nutr. 2014 Aug;100(2):667-75. doi: 10.3945/ajcn.114.084129, autori: Leah E. Cahill et al.
Harvard T.H. Chan - Fats and Cholesterol 
https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/what-should-you-eat/fats-and-cholesterol/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0