Prăjelile cresc riscul de boli cardiovasculare [studiu]
Prăjelile cresc riscul de boli cardiovasculare [studiu]
Prăjelile cresc riscul de boli cardiovasculare [studiu]
Consumul de alimente prăjite este legat de un risc crescut de boli cardiace majore și accident vascular cerebral, constată o analiză combinată a datelor de cercetare disponibile, publicate în jurnalul medical Heart.
Dieta occidentală nu contribuie la o bună sănătate cardiovasculară, dar nu era foarte clar ce influență ar putea avea alimentele prăjite în ceea ce privește riscurile de boli cardiace grave și accident vascular cerebral, spun oamenii de știință. Pentru a face puțină lumină în acest subiect, s-au analizat baze de date de cercetare, în căutarea unor studii relevante publicate până în aprilie 2020 și s-au găsit 19 astfel de lucrări.
Consumul mare de prăjeli, corelat cu creșterea riscului de boli cardiace
Echipa de cercetare a reunit datele din 17 dintre aceste studii, implicând 562.445 de participanți și 36.727 de evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral, pentru a evalua riscul bolilor cardiovasculare. Datele extrase au fost suficiente pentru a evalua legătura potențială dintre consumul de alimente prăjite și decesele cauzate de bolile cardiovasculare și din orice cauză.
Analiza¹ a arătat că, atunci când s-au comparat cea mai mică dintre categoriile de consum săptămânal de alimente prăjite cu cea mai mare, persoanele care consumau prăjeli des aveau un risc de evenimente cardiovasculare majore mai crescut cu 28%, un risc de boli coronariene cu 22% mai mare și un risc de insuficiență cardiacă cu 37% mai mare.
Aceste corelații s-au păstrat adevărate atunci când au fost stratificate prin diferite caracteristici ale studiului și ale participanților. Mai mult, a apărut o asociere liniară între consumul de alimente prăjite și evenimentele cardiovasculare majore, bolile coronariene și insuficiența cardiacă. Aceste riscuri au crescut substanțial cu 3%, 2% și, respectiv, 12% pentru fiecare porție (114 g) suplimentară de prăjeli consumată săptămânal.
Mai multe studii au inclus doar un singur tip de prăjeli, cum ar fi pește prăjit sau cartofi prăjiți, mai degrabă decât consumul total de prăjeli. Modul în care alimentele prăjite ar putea influența dezvoltarea bolilor cardiovasculare nu este pe deplin clar, subliniază cercetătorii, dar există mai multe explicații posibile.
Alimentele prăjite măresc aportul de energie prin conținutul lor de grăsimi și generează acizi grași trans dăunători din uleiurile vegetale hidrogenate utilizate adesea pentru a le găti. Prăjirea crește, de asemenea, producția de subproduse chimice implicate în răspunsul inflamator al organismului, în timp ce alimentele cum ar fi puiul prăjit și cartofii prăjiți sunt de obicei bogate în sare adăugată și adesea însoțite de băuturi îndulcite cu zahăr, în special atunci când sunt servite în fast-food-uri, dar nu numai.
De ce prăjelile nu sunt recomandate pentru consum frecvent?
Motivele sunt numeroase:
Sunt extrem de bogate în calorii și contribuie la apariția obezității
Când alimentele sunt prăjite în ulei, acestea pierd apă și absorb grăsimi, ceea ce le crește foarte mult conținutul caloric. De exemplu, un cartof de 100 g fiert are cam 87 de calorii și 0 grame de grăsime, în timp ce aceeași cantitate de cartof prăjit conține 319 de calorii și 17 g de grăsimi. Grăsimile trans din alimentele prăjite pot juca un rol semnificativ în creșterea în greutate, deoarece pot afecta hormonii care reglează apetitul și depozitarea grăsimilor.
Formează grăsimi trans nocive pentru sănătate
Grăsimile trans² sunt asociate cu un risc crescut de boli de inimă, cancer, diabet și obezitate. Când uleiurile sunt încălzite la temperaturi ridicate, cum ar fi în timpul prăjirii, conținutul lor de grăsimi trans crește. În plus, de fiecare dată când un ulei este refolosit pentru prăjire, conținutul său de grăsimi trans crește.
Pot conține acrilamidă
Acrilamida este o substanță toxică și se poate forma în alimente în timpul gătitului la temperaturi ridicate, cum ar fi prăjirea. Alimentele cu amidon, cum ar fi cartofi prăjiți, au de obicei concentrații mai mari de acrilamidă, care ar putea crește riscul pentru anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel renal sau ovarian.
Cresc riscul de boală
Consumul de alimente prăjite poate contribui la hipertensiune arterială și obezitate, precum și scăderea colesterolului bun HDL, care sunt toți factori de risc pentru bolile de inimă. Ca exemplu, femeile care consumă una sau mai multe porții de pește prăjit pe săptămână au un risc cu 48% mai mare de insuficiență cardiacă, comparativ cu cele care au consumat 1-3 porții pe lună. De asemenea, o dietă bogată în alimente prăjite a fost asociată cu un risc semnificativ mai mare de atac de cord.
Consumul poate duce la diabet zaharat de tip 2
Unele studii au descoperit că aportul de alimente prăjite³ crește riscul de a dezvolta diabet de tip 2. Alte lucrări au arătat că persoanele care consumă 4-6 porții de alimente prăjite pe săptămână au fost cu 39% mai predispuse la apariția diabetului de tip 2, comparativ cu cele care consumă mai puțin de o porție pe săptămână.
Ce alternative mai sănătoase există pentru prăjirea în baie de ulei?
Iubitorii de prăjeli care nu doresc să apeleze la compromisuri în ceea ce privește gustul pot alege metode alternative de gătit. Pentru a nu dăuna sănătății, alimentele pot fi preparate prin metode cum ar fi coacerea la cuptor sau prăjirea în friteuza cu aer cald.
Coacerea alimentelor la cuptor, la o temperatură foarte ridicată, cum ar fi 230 ° C, permite alimentelor să devină crocante folosind foarte puțin ulei sau deloc: de exemplu, la o tavă de cartofi se poate pune numai o lingură de ulei, cu care se amestecă bine feliile de cartofi. În plus, ierburile aromatice și condimentele care se pot adăuga în tavă dau și mai multă savoare preparatelor.
De asemenea, se poate apela și la prăjirea cu aer, într-o friteuză cu aer cald. Acest aparat funcționează prin faptul că aerul extrem de cald circulă în jurul alimentelor. Astfel, acestea ajung crocante la exterior și moi la interior, asemănătoare cu alimentele prăjite în mod tradițional, dar folosind cu 70-80% mai puțin ulei. Alimentele prăjite la air fryer au un conținut scăzut de grăsimi, calorii și compuși potențial dăunători care se găsesc în alimentele prăjite în mod tradițional. Astfel, dacă o persoană dorește să reducă aportul de grăsimi fără a renunța complet la alimentele prăjite, trecerea la gătitul într-o friteuză cu aer cald poate fi o alegere bună.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
BMJ - Fried-food consumption and risk of cardiovascular disease and all-cause mortality: a meta-analysis of observational studies
https://heart.bmj.com/content/early/2021/01/07/heartjnl-2020-317883
1. Studiul „Fried-food consumption and risk of cardiovascular disease and all-cause mortality: a meta-analysis of observational studies”, apărut în Heart (2021). DOI: 10.1136/heartjnl-2020-317883, autori: Pei Qin et al.
Pub Med - Health effects of trans fatty acids
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9322581/
2. Studiul „Health effects of trans fatty acids”, apărut în Am J Clin Nutr. 1997 Oct;66(4 Suppl):1006S-1010S. doi: 10.1093/ajcn/66.4.1006S, autori: A. Ascherio, W. C. Willett
Pub Med - Western-style fast food intake and cardiometabolic risk in an Eastern country
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22753304/
3. Studiul „Western-style fast food intake and cardiometabolic risk in an Eastern country”, apărut în Circulation. 2012 Jul 10;126(2):182-8. doi: 10.1161/CIRCULATIONAHA.111.084004. Epub 2012 Jul 2, autori: Andrew O Odegaard et al.
Te-ar mai putea interesa și...
