Mâncatul compulsiv - o tulburare de alimentație tot mai întâlnită în rândul tinerilor

Mâncatul compulsiv (cunoscut și sub denumirea de „Binge Eating Disorder”) este o boală gravă care poate avea un impact negativ semnificativ asupra persoanelor care au această tulburare.

Mâncatul compulsiv este cel mai întâlnit tip de tulburare de alimentație și afectează aproape 2% din populația întregii lumi, mai ales tinerii, deși rămâne o boală prea puțin recunoscută.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce simptome are mâncatul compulsiv?

Tulburarea care presupune mâncatul compulsiv este caracterizată de episoade repetate în care o persoană mănâncă necontrolat și compulsiv, urmate și de sentimente de rușine extremă și de anxietate. Un episod de mâncat compulsiv este caracterizat de faptul că persoana mănâncă niște cantități de alimente mai mari decât cele considerate normale, într-o perioadă relativ scurtă de timp. În tulburarea „binge eating”, acest comportament este acompaniat de sentimente de nefericire, suferință și de o lipsă a controlului.

De obicei, tulburarea începe spre sfârșitul adolescenței și începutul deceniului al doilea de viață, deși poate să apară la orice vârstă. Este o boală cronică și se poate întinde pe foarte mulți ani dacă nu este adresată.

La fel ca alte tulburări de alimentație, mâncatul compulsiv este mai întâlnit în cazul femeilor decât al bărbaților. Chiar și așa, este cel mai întâlnit tip de tulburare de alimentație în rândul sexului masculin.

Cum se diagnostichează mâncatul compulsiv?

Pentru ca un medic să poată diagnostica tulburarea de binge eating, trei sau mai multe dintre următoarele criterii trebuie să fie prezente:

  • Pacientul mănâncă mult mai rapid decât în mod normal.
  • Pacientul mănâncă până când se simte inconfortabil de sătul.
  • Pacientul mănâncă mari cantități de alimente, fără să simtă senzația de foame.
  • Pacientul mănâncă singur, din cauza sentimentelor de jenă și de rușine.
  • Pacientul are sentimente de vină și de dezgust față de propria persoană.

Oamenii care au această tulburare, care mănâncă pe fond nervos, se confruntă adeseori cu sentimente de nefericire extremă și de anxietate în legătură cu faptul că mănâncă în exces, în legătură cu forma corpului lor și cu greutatea pe care o au.

Deși unele persoane, ocazional, mănâncă în exces, cum ar fi la masa de Paște sau la cea de Crăciun ori la o petrecere, asta nu înseamnă că suferă de tulburarea de mâncat compulsiv, în ciuda faptului că se confruntă cu unele dintre simptomele enumerate mai sus. Pentru a fi diagnosticată, o persoană trebuie să fi avut cel puțin un episod de mâncat compulsiv pe săptămână, vreme de cel puțin 3 luni.

Altă caracteristică importantă a acestei tulburări este absența comportamentelor compensatorii nepotrivite. Asta înseamnă că, spre deosebire de pacienții cu bulimie, care adoptă mâncatul compulsiv nu are parte de vărsături, nu ia laxative și nici nu face exerciții fizice mai mult decât ar fi normal pentru a încerca să compenseze astfel un episod în care a mâncat pe fond emoțional.

Din ce cauze apare mâncatul compulsiv?

Cauzele mâncatului compulsiv nu sunt pe deplin înțelese, dar tulburarea este foarte probabilă din cauza unor factori de risc variați:

Factorii genetici

Există dovezi solide care arată că tulburarea este moștenită în familie.

Sexul

Mâncatul compulsiv este mai frecvent întâlnit la femei decât la bărbați.

Modificările apărute în creier

Persoanele care suferă de binge eating ar putea avea anumite modificări în structura creierului, care rezultă într-un grad redus de autocontrol.

Dimensiunea corpului

Aproape 50% dintre persoanele cu această tulburare sunt obeze, iar 25-50% dintre pacienții care optează pentru chirurgie pentru a slăbi întrunesc criteriile pentru mâncatul compulsiv.

Imaginea față de propriul corp

Persoanele care mănâncă compulsiv au imagine negativă legată de corpul lor.

Un istoric personal de mâncat compulsiv

Cei afectați de această tulburare adeseori spun că au un istoric personal de mâncat compulsiv, ca prim simptom al aceste boli. De pildă, mâncau pe fond emoțional în copilărie și în perioada adolescenței.

Traume emoționale

S-a descoperit că evenimentele stresante din viață precum abuzul, decesul, separarea de un membru al familiei sau un accident rutier ar fi factori de risc pentru mâncatul compulsiv.

Alte afecțiuni psihologice

Aproape 80% dintre persoanele cu această tulburare au cel puțin o altă afecțiune psihologică, precum o fobie sau mai multe, depresie, sindrom de stres posttraumtatic, tulburare bipolară, anxietate sau se confruntă cu abuzul de substanțe.

Un episod de mâncat compulsiv poate fi declanșat de stres, de faptul că ții dietă, de sentimentele negative în privința greutății sau formei corpului, de faptul că alimentele sunt pur și simplu disponibile sau de plictiseală.

Cum se tratează mâncatul compulsiv?

Prima parte a tratamentului este o evaluare cât mai precisă din partea unui profesionist care înțelege tulburările alimentare. O istorie completă a alimentației pacientului îi va permite terapeutului să identifice evenimentele și provocările din trecut care l-au predispus pe acesta la a dezvolta problema cu care se confrunta. Evaluarea va identifica, de asemenea, ce probleme îl țin blocat în prezent. 

Tratamentul supraalimentării compulsive este unul holistic. Pierderea în greutate nu este neapărat primul rezultat al terapiei, însă, dacă o persoană adoptă o dietă echilibrată, cu mai puține grăsimi și zahăr, este posibil să observe o scădere în greutate destul de repede. 

Tratamentul abordează și simptomele de la suprafață, cum ar fi impulsurile și poftele și se adresează, de asemenea, oricăror factori care stau la baza problemei, cum ar fi dificultatea în a gestiona emoțiile, obiceiurile nocive, mentalitatea alimentară și efectele fizice ale haosului alimentar. De asemenea, terapeutul lucrează cu pacientul pentru a se asigura că simptomele nu revin în momentele de stres. 

Reabilitarea nutrițională

Pentru că haosul alimentar afectează funcția metabolică și starea de spirit, este nevoie și de reabilitare nutrițională. Acest model de tratament include o serie de instrumente pentru a restabili pofta de mâncare normală, pentru a ajuta o persoană să distingă foamea de poftele emoționale și să ajusteze experiențele alimentare care contribuie la supraalimentare. Reabilitarea nutrițională este, de asemenea, concepută pentru a stabiliza zahărul din sânge.

Terapia cognitiv-comportamentală

Terapia cognitiv-comportamentală adaptată pentru tulburările de alimentație este metoda care se folosește de obicei, dar nu este suficientă singură. Prin această terapie se acordă atenție comportamentului inutil și gândirii care ajută la propulsarea acestuia. De asemenea, acest tip de terapie include lucrul asupra imaginii corporale și a stimei de sine, care este invariabil scăzută în rândul pacienților care mănâncă excesiv.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Centre for Eating Disorders - Compulsive Eating & Binge Eating Disorder
https://eating-disorders.org.uk/information/compulsive-overeating-binge-eating-disorder/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0