Dislipidemia: semne, diagnostic, tratament | Ce substante active ajuta

Dislipidemia este una dintre afecțiunile care contribuie semnificativ la apariția sau agravarea bolilor cardiovasculare, în special a aterosclerozei. Dislipidemia este caracterizată de creșterea colesterolului din sânge și/ sau a valorii trigliceridelor. De asemenea, ea poate fi caracterizată și de nivelul de colesterol HDL prea scăzut, fapt ce contribuie la declanșarea și evoluția aterosclerozei. 

Cum se manifestă dislipidemia  - simptome dislipidemie

Un pacient care suferă de dislipidemie are un nivel ridicat de lipide în sânge: fie colesterolul crescut sau un nivel mare al trigliceridelor ori ambele. 

Dislipidemia poate să se manifeste fie prin hiperlipidemie – niveluri ridicate ale colesterolului total și ale lipoproteinelor cu densitate joasă (colesterolul "rău" sau LDL) – sau nivel scăzut de lipoproteine cu densitate mare (colesterolul "bun" sau HDL).

Dislipidemia nu provoacă, de regulă, niciun simptom evident. Multe persoane se alarmează abia în momentul în care ajung la medic pentru investigații de rutină și se observă, prin analize specifice, un nivel crescut al colesterolului. În cazurile foarte avansate, însă, cantitatea mare de lipide (grăsimi) și valorile mari ale trigliceridelor din sânge pot provoca depuneri de grăsime la nivelul pielii, precum în xantomatozele hiperlipidemice, mărirea ficatului sau a splinei, diverse tulburări neurologice (manifestate prin furnicături în mâini și picioare, de exemplu) și chiar pancreatită.

Exista, însă, și situații în care dislipidemia declanșează simptome precum:
•    Amețeli,
•    Probleme de echilibru,
•    Dureri de gambă în timpul mersului,
•    Dureri în zona pieptului, din cauza vascularizării insuficiente a inimii,
•    Dureri abdominale – cauzate de hipertrigliceridemie.

Dislipidemie mixtă

Dislipidemia mixtă este caracterizată de un nivel ridicat al colesterolului („rău”) LDL, dar și al trigliceridelor și, totodată, de un nivel scăzut al colesterolului („bun”) HDL. Pacienții care suferă de dislipidemie mixtă prezintă risc crescut de afecțiune coronariană.

Cauze dislipidemie

Principalele cauze ale dislipidemiei sunt cele primare (genetice) și cele secundare (stilul de viață). Cauzele genetice implică o predispoziție a organismului să producă prea mult colesterol "rău" și prea puțin colesterol "bun".

Stilul de viață poate conduce la o astfel de afecțiune dacă este caracterizat de un consum foarte mare de grăsimi saturate, prăjeli și alcool, dar și de sedentarism, anumite vicii, precum fumatul ori administrarea pe perioade lungi a anumitor medicamente (estrogeni, corticosteroizi, contraceptive orale, medicamente antivirale pentru HIV etc.).

Cauzele dislipidemiei sunt împărțite, așa cum am precizat mai sus, în două categorii: cauze primare și cauze secundare.

Cauzele primare ale dislipidemiei:

Producerea excesivă și eliminarea defectuoasă a colesterolului LDL și a trigliceridelor, ca urmare a unor mutații genetice. În general, la copii apare dislipidemia cauzată de acești factori. 

Cauzele secundare ale dislipidemiei:

•    Stilul de viață sedentar, dieta bogată în colesterol, grăsimi saturate și grăsimi trans,
•    Consumul excesiv de alcool,
•    Diabetul zaharat,
•    Hipotiroidismul,
•    Afecțiunile renale cronice,
•    Afecțiuni ale ficatului,
•    Medicamentele pe bază de estrogen, tiazide sau retinoizi,
•    Fumatul.

Analize pentru depistarea dislipidemiei

Nivelurile de lipoproteine și, prin urmare, de lipide, în special ale colesterolului LDL cresc ușor odată cu vârsta. În plus, nivelurile colesterolului sunt, în mod normal, puțin mai mari la bărbați decât la femei, dar în cazul acestora din urmă cresc după menopauză.

Un nivel limită al colesterolului total este considerat de medici 200 de miligrame (mg) pe decilitru (dl) de sânge. Dacă pacienții se situează constant sub aceasta valoare, nu sunt motive de îngrijorare, decât dacă valoarea colesterolului bun (HDL) se situează sub 70 mg/dl; atunci riscul de a dezvolta o boală de inimă este foarte ridicat.

Dacă valoarea de 200 mg/dl a colesterolului total este depășită, se realizează investigații suplimentare și se administrează un tratament adecvat. 

Cât despre trigliceride, valoarea maximă este considerată 150 mg/dl. Persoanele cu valori mai mari, care au asociate și alte afecțiuni (diabet, boli renale, antecedente genetice de ateroscleroză) au un risc crescut de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Tratament dislipidemie

În primă instanță, terapia presupune reducerea greutății (masei corporale), o dietă săracă în grăsimi saturate și exerciții fizice. Dacă astfel de schimbări nu dau rezultate, se recurge și la medicamente de reducere a nivelului lipidelor din sânge.

Diagnosticul de dislipidemie este dat de medic în urma unui set de analize de sânge. Testul de sânge care poartă denumirea de profil lipidic este cel care ajută medicul să pună diagnosticul corect. Profilul lipidic include colesterolul total, trigliceridele, colesterolul HDL și colesterolul LDL, deci conține toate informațiile de care medicul are nevoie. 

Dislipidemie: Tratament naturist

Tratamentele naturiste pentru dislipidemie a căror eficiență a fost dovedită prin studii sunt:

Drojdia de orez roșu 

Drojdia de orez roșu este obținută prin fermentarea unui tip de drojdie, numită Monascus purpureus, împreună cu boabele de orez. Extractul obținut din drojdia de orez roșu este folosit pentru a se obține un supliment alimentar. Ce este interesant de știut despre aceste suplimente cu drojdie de orez roșu japonez este faptul că extractul acesta conține în mod natural substanțe chimice numite monacoline, care blochează producția de colesterol. Una dintre aceste monacoline care se găsește în suplimente, numita monacolina K, are efecte asemănătoare cu cele ale statinelor (medicamente prescrise pentru scăderea colesterolului).

Uleiul de pește 

O doză zilnică de 2-8 g de ulei de pește are capacitatea de a reduce trigliceridele din sânge. Totodată, acesta îmbunătățește vâscozitatea sângelui și reduce riscul de infarct miocardic.

Ceaiul verde 

Consumul de ceai verde crește nivelul de colesterol "bun", adică HDL, dar reduce totodată nivelul de colesterol LDL, adică colesterol "rău".

Bergamota 

Polifenolii din fructele de bergamota modifică lipidele din sânge. De asemenea, naringina, un alt ingredient activ care se regăsește în fructele de bergamotă, s-a dovedit a fi eficientă în reducerea riscului de ateroscleroză. Un studiu recent 3 arată că polifenolii de bergamot pot reduce trigliceridele și pot crește HDL, adică colesterolul „bun”. 

Dislipidemie: Tratament medicamentos

Pentru tratarea dislipidemiei exista patru grupe de medicamente pe piață:
•    Statinele, precum acestea  – scad nivelul de colesterol LDL,
•    Fibrații, precum acestea  -  scad nivelul trigliceridelor din sânge,
•    Niacina – cunoscută și sub numele de acidul nicotinic ori vitamina B3, niacina reduce colesterolul total, dar și trigliceridele din sânge, însă crește și nivelul de colesterol HDL. Aceasta nu este recomandată pentru diabetici, întrucât mărește și nivelul de glucoză și de acid uric din sânge.
•    Sechestranții acizilor biliari – aceștia determina transformarea colesterolului în acid biliar, reducând, astfel, nivelul de colesterol din sânge. 

Opțiuni de tratament în dislipidemie

Cel mai frecvent folosit medicament pentru a trata dislipidemia este din clasa statinelor. Statinele ajută la reducerea valorilor colesterolului LDL, prin intervenția pe care o au asupra producției de colesterol din ficat. Există mai multe tipuri de statine și trebuie să reții că toate funcționează puțin diferit, unele fiind mai puternice decât altele. Medicul tău îți poate prescrie și alte medicamente care reduc colesterolul.  

Dieta în dislipidemie

Întrucât, de multe ori, dislipidemia apare ori este favorizată de dieta nesănătoasă, bogată în grăsimi saturate și grăsimi trans, este esențial ca pacientul care suferă de dislipidemie să facă o serie de schimbări la capitolul alimentație. 

Dislipidemia poate duce la apariția depozitelor de grăsimi pe artere, ceea ce poate cauza probleme serioase, precum infarctul miocardic ori accidentul vascular cerebral, așa că pacienții care suferă de aceasta afecțiune trebuie să facă tot posibilul pentru a reduce colesterolul și trigliceridele din sânge. 

Alimentația pentru pacienții cu dislipidemie trebuie să fie bazată pe:

  • Fibre solubile – alimentele bogate în fibre solubile precum grepfrutul sau tărâțele de ovăz trebuie neapărat să facă parte din dieta celor cu dislipidemie.
  • Grăsimi sănătoase – renunță la grăsimile nesănătoase și asigură-te că ai în alimentație suficiente grăsimi de origine sănătoasă, precum: somon, ton, ulei de măsline sau avocado.
  • Fructe crude și legume sărace în carbohidrați – spanacul, broccoli, ceapa și toate legumele cu frunze verzi sunt recomandate pacienților cu dislipidemie, întrucât reduc colesterolul "rău". Fructele crude, nu cele deshidratate ori din compoturi, pot și ele să fie consumate de acești pacienți.
  • Acizi grași Omega-3 – o doză de 6-12 g de acizi grași Omega-3, pe zi, poate reduce trigliceridele din sânge cu până la 40%. Acești acizi grași se regăsesc în alimentele precum somonul. 

Pacientul care suferă de dislipidemie trebuie să limiteze consumul de:
•    Alimente bogate în colesterol, precum carnea sau produsele lactate.
•    Grăsimile saturate care se regăsesc în alimentele precum: unt, înghețată, produse lactate bogate în grăsimi, cârnați, carne grasă, produse de cofetărie și de patiserie.
•    Caloriile trebuie, de asemenea, reduse în caz de dislipidemie, mai ales dacă este vorba despre o persoană supraponderală. În perioada de slăbire, pacientul trebuie să reducă aportul caloric cu 500 de calorii pe zi, pentru a reuși să scape de kilogramele în plus.
•    Alcoolul este cunoscut pentru efectul negativ asupra trigliceridelor, așa că este esențial că pacienții care sunt diagnosticați cu dislipidemie să limiteze consumul de alcool.

Îngrijirea pacientului cu dislipidemie

Pacientul cu dislipidemie trebuie să își facă în mod regulat analizele pentru a-și monitoriza colesterolul și trigliceridele din sânge. De asemenea, trebuie să urmeze tratamentul recomandat de medic.
Adoptarea unei diete sănătoase și a unui stil de viață activ, din care sportul să facă parte, sunt esențiale pentru reducerea nivelului de colesterol. 

Suplimente alimentare și substanțe active din suplimente care ajută pacientul cu dislipidemie

În cazul în care la analizele de sânge recomandate de medic s-au evidențiat valori prea mari ale lipidelor din sânge (nivelul colesterolului LDL și valorile trigliceridelor) și valori prea mici ale lipoproteinelor cu densitate mare (colesterolul HDL are un nivel prea mic), medicul îți poate recomanda atât schimbarea stilului de viață, cât și unele substanțe active, sub forma unor suplimente, care ar putea să scadă nivelul grăsimilor "rele" din sânge - aici ne referim la trigliceride și la colesterolul LDL (lipoproteinele cu densitate mica).

În anumite cazuri, dacă medicul știe că prin schimbarea stilului de viață, schimbarea alimentației și prin suplimentarea dietei cu anumite substanțe benefice, el îți poate recomanda să iei unele suplimente care pot să scadă colesterolul ori trigliceridele.

Iată câteva exemple de suplimente despre care îl poți întrebă pe medicul tău: acizii grași esențiali Omega 3 (unul dintre ei fiind EPA, acidul eicosapentaenoic) și monacolina K. Pe lângă acestea, există și alte suplimente care pot fi de folos în cazul pacienților cu colesterolul mare.

Monacolina K din drojdia de orez roșu

Suplimentele pe baza de drojdie de orez roșu sunt administrate pentru a reduce în mod natural hiperlipidemia (sau valoarea mare a colesterolului). S-a arătat că drojdia roșie Monascus purpureus, folosită în obținerea acestui tip de orez, stopează acțiunea unei enzime din corpul uman care ajută la formarea colesterolului, iar numeroase studii au arătat efectele pozitive pe care le are extractul de drojdie de orez roșu în ceea ce privește valorile colesterolului.

Un studiu1 din 2007 a evaluat efectele pe care le are drojdia de orez roșu în cazul a 79 de pacienți cu hipercolesterolemie, cu vârste între 23 și 65 de ani. Pacienții au luat fie 600 miligrame de drojdie de orez roșu, fie o capsulă placebo, de două ori pe zi, pe o perioadă de 8 săptămâni. Rezultatele cercetării au scos la iveala că participanții care au luat extract de drojdie de orez roșu, bogat în monacolina K, au avut o scădere semnificativ mai mare a nivelului de colesterol LDL (colesterolul "rău"), precum și o scădere a colesterolului total.

Un studiu recent 2 arată că consumul zilnic de monacolină K reduce nivelul plasmatic al colesterolului lipoproteinelor cu densitate joasă (LDL) între 15% și 25% în decurs de 6 până la 8 săptămâni. Scăderea LDL-colesterolului este însoțită de o reducere similară a colesterolului total, a colesterolului cu lipoproteine ​​cu densitate mare, a apolipoproteinei B plasmatice, a metaloproteinazelor matriceale 2 și 9 și a proteinei C reactive cu sensibilitate ridicată.  

Beneficiile Omega-3 în forma EPA (acidului eicosapentaenoic)

Medicul îți va spune că este important să faci unele schimbări în dieta ta, pentru a reuși să scazi valorile colesterolului "rău" LDL și pentru a crește valoarea colesterolului "bun" HDL. Așa că nu este deloc surprinzător că îți va recomanda, de exemplu, să mănânci mai multe surse de acizi grași esențiali Omega-3. Acești acizi grași au multe beneficii pentru inima. Se găsesc în anumite tipuri de pește, cum ar fi somonul, macroul și heringul, în unele nuci și semințe, precum nucile românești și semințele de în, însă și sub forma de suplimente alimentare.

Acizii grași Omega 3 nu scad neapărat colesterolul, însă ei scad valoarea trigliceridelor, iar studiile au confirmat acest efect în cazul pacienților cu hipertrigliceridemie. Un studiu4 a arătat că dozele mari (de 4 grame pe zi) de acid gras Omega-3 sub forma EPA au un mare beneficiu asupra evenimentelor cardiovasculare. Studiul publicat în 2018 a implicat 8.179 de pacienți, din 11 țări, care aveau un risc cardiovascular mare (aceștia avuseseră în trecut un eveniment cardiovascular sau aveau diabet cu un factor de risc adițional) și, totodată, aveau trigliceridele crescute.

Toți participanții, care urmau deja un tratament cu o statină, au fost împărțiți în două grupuri: o parte dintre ei au luat un produs ce conținea o formă pura de EPA (acid eicosapentaenoic), iar ceilalți participanți au luat o substanță placebo. După o perioada medie de 4,9 ani, timp în care cercetătorii i-au urmărit îndeaproape, s-a observat o reducere relativă de 25% a riscului de evenimente cardiovasculare majore în cazul participanților care au luat EPA, un tip de acizi grași Omega-3.

Rezultatele acestui studiu sunt relevante mai ales pentru pacienții cu trigliceridele crescute, un tip de grăsimi din sânge care au fost asociate cu un risc mare de boală cardiovasculara. Studiul intitulat Reduce-IT a arătat că, la adulții tratați cu statine (adulți care aveau și valori mari ale trigliceridelor), cărora li s-au prescris doze mari de EPA într-o formă pură, s-a observat o scădere cu 25 % a riscului relativ de infarct miocardic, AVC și alte evenimente cardiace, în comparație cu grupul de control de pacienți (care au primit o substanță placebo).

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Efficacy of Monascus purpureus Went rice on lowering lipid ratios in hypercholesterolemic patients”, iunie 2007, European Journal of Cardiovascular Prevention and Rehabilitation, autori: Huang CF, Li TC, Lin CC, Liu CS, Shih HC, Lai MM.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17568245/
2 Studiul „Red Yeast Rice for Hypercholesterolemia”, publicat în Methodist Debakey Cardiovasc J. 2019 Jul-Sep; 15(3): 192–199, autori: Arrigo F.G.,Federica Fogacci și Maciej Banach
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6822657/
3 Studiul „Clinical application of bergamot (Citrus bergamia) for reducing high cholesterol and cardiovascular disease markers”, Integr Food Nutr Metab. 2019 Mar; 6(2): 10.15761/IFNM.1000249, autori: Mirielle C. Nauman și Jeremy J. Johnson
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6497409/
4 Studiul  „The Primary Results of the REDUCE-IT Trial”. American Heart Association annual scientific sessions, Chicago, November 10, 2018, autori: D.L. Bhatt et al.
ClinicalTrials.gov - https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT01492361

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0