Ateroscleroza: cauze, simptome, tratament

Despre ateroscleroza
- Ce este ateroscleroza
- Tipuri de ateroscleroze
      - Ateroscleroza coronariana
      - Ateroscleroza cerebrala
      - Ateroscleroza periferica
      - Ateroscleroza renala
      - Ateroscleroza autoimuna
- Care sunt simptomele aterosclerozei
- Care sunt cauzele aterosclerozei
- Care sunt factorii de risc ai aterosclerozei
- Analize si investigatii pentru diagnosticarea aterosclerozei
- Evolutia aterosclerozei
- Complicatii cauzate de ateroscleroza

Tratarea aterosclerozei
- Tratamentul medicamentos pentru reducerea progresului aterosclerozei
- Interventii invazive pentru inlaturarea blocajelor datorate aterosclerozei

Prevenirea aterosclerozei

Despre ateroscleroza

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Ateroscleroza este afectiunea care apare atunci cand arterele sunt ingustate, peretii acestora fiind ingrosati in urma depunerilor de lipide. Pe termen lung, ateroscleroza ingreuneaza, iar apoi blocheaza fluxul sanguin, cauzand astfel o serie de boli cardiovasculare.

Ce este ateroscleroza

Arterele sunt vasele de sange care transporta sangele de la inima in tot corpul. Arterele sunt captusite cu endoteliu, adica cu un strat subtire de tesut alcatuit din celule endoteliale. In prima faza, ateroscleroza afecteaza endoteliul. Cauzele pot fi tensiunea arteriala crescuta, fumatul ori colesterolul marit. Apoi, daunele produse endoteliului determina aparitia placii arteriale. Colesterolul LDL, adica colesterolul “rau”, poate patrunde prin endoteliul deteriorat, intrand prin peretii arterelor. In timp, colesterolul si celule albe din sange formeaza placa pe peretii arterelor. Pe masura de placa arteriala se ingroasa, exista riscul de aparitie a unui blocaj, deci apare riscul de accident vascular cerebral ori alte probleme cardiace.

Tipuri de ateroscleroze

Ateroscleroza apare atunci cand grasimile, colesterolul sau calciul se depun pe peretii arterelor. Orice parte a corpului poate fi afectata de ateroscleroza, incepand de la picioare si pana la inima sau rinichi. Exista mai multe tipuri de ateroscleroza, in functie de localizarea si cauzele acesteia.

Ateroscleroza coronariana

Ateroscleroza coronaniana se petrece atunci cand arterele coronare, adica principalele artere responsabile cu vascularizarea inimii, se ingroasa. Placa arteriala poate duce la blocarea sangelui care iriga inima si asa poate aparea un infarct.

Ateroscleroza cerebrala

Ateroscleroza cerebrala apare in urma ingrosarii peretilor arterelor de la nivel cerebral. Printre simptomele acestui tip de ateroscleroza se afla: durerile de cap, durerile faciale si problemele de vedere. Daca aceste artere sunt blocate de placa depusa pe pereti, fluxul sanguin catre creier este blocat si se pot produce accidente vasculare cerebrale.

Ateroscleroza periferica

Ateroscleroza periferica apare in urma aparitiei problemelor de circulatie la nivelul membrelor din cauza ingrosarii peretii arterelor. Sangele si oxigenul nu mai vascularizeaza asa cum trebuie bratele, picioarele ori toata partea de jos a corpului si asa pot aparea cangrenele (n.r. necrozele produse de lipsa oxigenului).

Ateroscleroza renala

Ateroscleroza renala poate cauza insuficienta renala, afectiune ce poate fi fatala. Arterele renale asigura fluxul sanguin la nivelul rinichilor, al caror rol este de a filtra si elimina apa in exces si substantele de care organismul nu mai are nevoie.

Ateroscleroza autoimuna

Primul stadiu al aterosclerozei este declansat de o reactie autoimuna impotriva celulelor endoteliale. Nu exista insa foarte multe informatii cu privire la aceasta situatie intrucat cercetarile oamenilor de stiinta sunt in plina desfasurare.

Ateroscleroza versus arteroscleroza

Arteroscleroza este procesul care descrie pierderea flexibilitatii arterelor, pierdere care apare din cauze diverse. Ateroscleroza face parte din categoria arterosclerozei, fiind cea mai comuna forma de ingrosare a peretilor arterelor si a pierderii flexibilitatii acestora. Spre deosebire de alte forme de arteroscleroze, ateroscleroza apare din cauza depunerii de grasimi pe peretii arterelor.

Ateroscleroza versus arterioscreloza

Ateroscleroza este diferita de arterioscleroza, cu toate ca adesea aceste afectiuni sunt confundate. Ateroscleroza este un tip de arterioscleroza, insa cei doi termeni nu sunt sinonimi. Arterioscleroza este afectiunea care apare in momentul in care arterele se ingroasa si isi pierd flexibilitatea, restrictionand astfel fluxul sanguin. Pe de alta parte, ateroscleroza apare in momentul in care acumularea de placa de aterom este cea care restrictioneaza fluxul sanguin. In cazul aterosclerozei exista si riscul formarii unui cheag de sange care poate bloca circulatia sanguina de-a lungul unei artere.

Care sunt simptomele aterosclerozei

Ateroscleroza este o boala “tacuta”, iar simptomele sale devin sesizabile atunci cand aceasta se afla deja in stadiu avansat. Simptomele sunt diferite, in functie de localizarea aterosclerozei:

Simptome ateroscleroza coronaniana: angina pectorala, oboseala, respiratie greoaie

Simptome ateroscleroza cerebrala: amorteala sau slabiciune la nivelul mainilor si picioarelor, probleme de vorbire, tulburari de vedere, blocarea muschilor la nivel facial.

Simptome ateroscleroza periferica: dureri de picioare la mers, in special in zona gambelor.

Simptome ateroscleroza renala: hipertensiune arteriala, insuficienta renala.

Care sunt cauzele aterosclerozei

Ateroscleroza este o afectiune progresiva care poate debuta inca din copilarie, insa evolutia sa este extrem de lenta.

Cu toate ca nu se cunoaste inca cu exactitate cauza care declanseaza ateroscleroza, este cert ca aceasta afectiune debuteaza in urma daunelor produse peretilor arterelor. De exemplu, diabetul zaharat poate favoriza afectiunile cardiovasculare, printre care si ateroscleroza. Aceste daune pot fi provocate de:

· Hipertensiune

· Colesterol marit

· Trigliceride mari

· Fumat

· Rezistenta la insulina, obezitate sau diabet

· Inflamatie cauzata de afectiuni precum artrita, anumite tipuri de sindrom autoimun, lupus sau infectii

Odata ce peretele interior al arterelor este afectat, celulele din sange si alte substante se depoziteaza in voie pe suprafata acestuia.

Care sunt factorii de risc ai aterosclerozei

Factori de risc pe care nu ii putem influenta

Factorii de risc in ceea ce priveste ateroscleroza, pe care nu ii putem controla sunt:

· Inaintarea in varsta – riscul de ateroscleroza creste pe masura ce inaintam in varsta. Barbatii de peste 45 de ani si femeile de peste 55 de ani prezinta risc crescut de ateroscleroza. Medicii sunt de parere ca hormonii feminini protejeaza femeile de ateroscleroza, insa dupa menopauza acestea au aceleasi sanse ca si barbatii sa dezvolte aceasta afectiune.

· Istoric in familie – daca o ruda de gradul 1 a suferit un infarct inainte de a implinii 55 de ani in cazul barbatilor, respectiv 65 de ani in cazul femeilor, atunci esti predispus sa suferi de arteroscleroza.

Factori de risc aflati sub controlul nostru

Exista si factori de risc pe care ii poti elimina complet daca iti doresti, unii fara legaturi obligatorii cu aspecte medicale, ci mai degraba cu stilul de viata. Iata care sunt acestia:

· Stilul de viata sedentar – 30 – 60 de minute de activitate fizica de intensitate moderata pe zi reduc semnificativ riscul de ateroscleroza.

· Fumatul – fumatorii prezinta cel mai mare risc de ateroscleroza. Si fumatul pasiv te expune riscului de ateroscleroza. Renuntarea la fumat scade considerabil riscul de ateroscleroza.

· Obezitatea – grasimea corporala creste, de asemenea, riscul de ateroscleroza. Grasimea din jurul taliei este, in mod deosebit, periculoasa si creste riscul in ceea ce priveste aceasta afectiune a arterelor.

· Hipertensiunea arteriala – persoanele care au tensiunea mai mare de 140/90 mmHg sunt in pericol sa fie diagnosticati cu ateroscleroza.

· Colesterol mare – persoanele care au colesterolul total de 200 mg/dL sau chiar mai mare au sanse mari sa faca ateroscleroza. De asemenea, persoanele care sufera de diabet sau afectiuni cardiace si au colesterolul LDL mai mare de 100 mg/dL prezinta, de asemenea, risc crescut de ateroscleroza. Si persoanele cu colesterol HDL mai mic de 40 mg/dL sunt in pericol de ateroscleroza.

Analize si investigatii pentru diagnosticarea aterosclerozei

In prima faza, medicul generalist iti va face un control fizic si va purta o discutie cu tine pentru identificarea semnelor care ar putea indica ateroscleroza. Anamneza joaca un rol important in stabilirea diagnosticului intrucat in urma acestei etape medicul decide daca sunt necesare investigatii suplimentare. Medicul va verifica apoi daca pulsul este slab, va cauta un anevrism ori o rana care se vindeca greu. Daca medicul generalist are suspiciuni, te va trimite la medicul cardiolog.

Medicul cardiolog poate recomanda o serie de analize pentru confirmarea diagnosticului de ateroscleroza:

· Analize de sange pentru verificarea nivelului de colesterol (profilul lipidic este cel care determina colesterolul HDL, colestrolul LDL, colesterolul total si trigliceridele)

· Ecografie Doppler pentru a identifica un potential blocaj la nivelul arterelor (se realizeaza cu ajutorul ultrasunetelor si furnizeaza medicului imagini exacte ale arterelor; face masuratori ale fluxului de sange)

· Angiografie prin rezonanta magnetica/ MRA (prin rezonanta magnetica se examineaza vasele de sange si se obtin atat imagini bidimensionale, cat si imagini tridimensionale. Cu cel putin 4 ore inainte de procedura, pacientul nu are voie sa consuma alimente sau lichide, iar cu putin timp inainte de procedura, pacientului i se administreaza un sedativ)

· Angiografie computer tomograf (aceasta procedura este una noninvaziva prin intermediul careria se observa cu usurinta depozitele de calciu de pe artere si este recomandata pacientilor cu risc cardiovascular)

· Angiografie coronaniana (aceasta procedura se realizeaza cu ajutorul razelor X si a substantei de contrast, astfel incat sa se poata observa anatomia arterelor coronare, in special a peretilor acestora)

· Electrocardiograma/ EKG (acest test monitorizeza impulsurile electrice ale inimii in vederea depistarii unor aritmii ori ale unor dereglari)

· Testul de toleranta la efort (la fel ca si EKG-ul, testul de efort monitorizeaza impulsurile electrice ale inimii, insa de aceasta data in timpul unor activitati solicitante precum alergartul, urcatul scarilor ori mersul pe bicicleta. Comparand activitatea inimii din timpul repausului cu cea din timpul efortului, medicul poate descoperi o afectiune cardiaca)

Evolutia aterosclerozei

Ateroscleroza debuteaza prin atacarea endoteliului, adica a stratului subtire care captuseste arterele. Apoi, prin depozitele care se formeaza pe peretii interiori ai arterelor, se produce ingrosarea acestora, precum si pierderea elasticitatii peretilor vaselor de sange. In timp, acest lucru duce la limitarea si restrictionarea fluxului sanguin catre tesuturi si organe. In ultima faza, ateroscleroza poate determina chiar blocarea arterei, oprind complet sangele care vascularizeaza zona respectiva. Astfel, apar complicatiile.

Complicatii cauzate de ateroscleroza

Cele mai comune, dar si cele mai periculoase complicatii ale aterosclerozei sunt infarctul si accidentul vascular cerebral, ambele avand potential letal. In cazul infarctului, ateroscleroza determina blocarea arterelor care asigura fluxul sanguin la nivelul inimii, in timp ce in cazul accidentului cerebral vascular, se blocheaza artera care asigura transportul de sange catre creier. Exista insa si alte complicatii ale aterosclerozei precum: boala renala cronica, insuficienta renala, pierderea vederii la un ochi, disfunctii erectile, ischemie mezenterica, anevrism aortic ori boala arteriala periferica. 

Tratarea aterosclerozei

Pentru prevenirea complicatiilor ce pot aparea din cauza aterosclerozei exista o serie de variante de tratament. Scopul tratamentului este de a:

· Reduce riscul formarii cheagurilor de sange care pot bloca arterele

· Prevenirea complicatiilor ce pot aparea din cauza aterosclerozei · Reducerea factorilor de rtisc care favorizeaza depozitele de pe peretii arterelor

· Ameliorarea simptomelor

· Dilatarea arterelor

Medicii pot alege, in functie de nevoile pacientului, varianta de tratament cea mai potrivita. Iata ce medicamente sunt folosite in tratarea aterosclerozei:

· Medicamente pentru colesterol – statinele sunt medicamentele care reduc lipidele din sange, adica scad colesterolul LDL. Tratamentul pentru reducerea colesterolului nu numai ca opreste depunerea grasimilor pe artere, insa poate chiar sa determine eliminarea depositelor deja formate pe peretii interiori ai arterelor.

· Medicamente antitrombotice – medicamentele antitrombotice, precum aspirina, reduc riscul de formare a chegurilor de sange ce pot bloca arterele.

· Medicamente beta-blocante – aceste medicamente sunt adesea folosite in tratarea afectiunior cardiace intrucat reduc riscul de infarct miocardic. Ele reduc tensiunea arteriala si regleaza ritmul cardiac.

· Inhibitori ACE – inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ajuta la incetinirea evolutiei aterosclerozei reducand tensiunea arteriala si protejand arterele. Medicmentele din aceasta clasa reduc riscul de infarct recurent.

· Blocante ale canalelor de calciu – medicamentele din aceasta categorie reduc tensiunea arteriala si sunt folosite adesea pentru tratarea anginei pectorale.

· Diuretice – diureticele reduc tensiunea arteriala, desre care se stie ca reprezinta unul dintre factorii de risc majori in ateroscleroza. In cazurile mai severe, medicamentele nu mai sunt de folos si pacientul poate avea nevoie de o interventie chirurgicala pentru reducerea riscurilor. Daca simptomele aterosclerozei sunt severe ori un posibil blocaj iti pune viata in pericol, medicul iti poate recomanda una dintre urmatoarele interventii:

· Angioplastie si implantare de stent – aceasta procedura minim invaziva presupune curatarea depozitelor de pe artera blocata ori ingustata si implantarea unui stent, adica a unui dispozitiv care ajuta la vindecarea arterei dupa interventia suferita.

· Endarterectomie – aceasta procedura chrurgicala presupune indepartarea depozitelor de grasime de pe peretii arterelor afectate de ateroscleroza.

· Terapia fibrinolitica – procedura aceasta presupune folosirea unei substante medicamentoase care dizvolva cheagurile de sange formate pe artere.

· Operatia de bypass coronanian – aceasta procedura presupune folosirea unei artere sanatoase din alta parte a corpului pentru grefarea ei pe artera bolnava. Astfel, se creeaza un pasaj care ocoleste portiunea bolcata a arterei.

Schimbarea stilului de viata al unui bolnav de ateroscleroza

Schimbarea stilului de viata este esentiala in cazul unui bolnav de ateroscleroza. Reducerea factorilor de risc joaca un rol important in incetinirea evolutiei afectiunii si in aparitia complicatiilor. Iata ce schimbari ar trebui sa faca un pacient dupa ce primeste diagnosticul de ateroscleroza:

· Sa renunte la fumat – tigarile dauneaza sanatatii arterelor tale

· Practicarea exercitiilor fizice – stilul de viata sedentar trebuie inlocuit cu unul activ, din care sportul sa faca parte. Exercitiile fizice ajuta muschulatura sa foloseasca oxigenul mai eficient, imbunatatesc circulatia snaguina si totodata stimuleaza dezvoltarea formarii naturale a unor vase de sange sanatoase, Sportul reduce, de asemenea, si tensiunea arteriala. O jumatate de ora de sport pe zi este suficienta pentru ca efectele sa se vada.

· Adoptarea unei diete sanatoase – o dieta sanatoasa pentru inima este una bazata pe fructe, legume si cereale integrale, dar saraca in carbohidrati rafinati, in zaharuri, grasimi saturate si sodiu.

· Atingerea si mentinerea greutatii ideale – kilogramele in plus favorizeaza problemele cardiovasculare asa ca trebuie neaparat sa scapi de ele, mai ales daca suferi de ateroscleroza.

· Estomparea stresului – stilul de viata agitat si stresul contribuie la evolutia rapida a aterosclerozei. Practicarea exercitiilor de respiratie si a tehnicilor de relaxare poate fi de ajutor.

Schimbari in dieta pentru combaterea aterosclerozei

Dieta pacientului cu ateroscleroza ar trebui sa fie conceputa astfel incat sa reduca ori sa mentina nivelul de colesterol din sange in parametri normali, sa reduca tensiunea arteriala daca este cazul si sa mentina greutatea optima. Recomandari dietetice pentru pacientii cu ateroscleroza:

· Consumul de calorii trebuie sa fie in acord cu stilul de viata al individului

· Dieta trebuie sa fie alcatuita in mare parte din legume, fructe si cereale integrale

· Pacientul trebuie sa consume peste de cel putin 2 ori pe saptamana. Pestele gras precum somonul, macroul si sardinele este in mod deosebit recomandat acestor intrucat consumul acstui tip de peste reduce riscul de afectiuni cardiovasculare.

· Pacientul trebuie sa limiteze consumul de grasimi saturate, care se regasesc in mod special in produsele de origine animala, si sa aleaga carnea slaba precum carnea de pui fara piele ori carnea de curcan, gatite la abur, la gratar sau la cuptor.

· Trebuie sa se renunte la consumul de bauturi si alimente care contin zaharuri

· Consumul de alcool trebuie limitat

· Sarea ar trebui evitata

Renuntarea la fumat, importanta pentru combaterea aterosclerozei

Fumul de tigara poate declansa si accelera evolutia aterosclerozei asa ca pacientul care primeste diagnosticul acesta trebuie sa renunte la fumat pentru a stagna evolutia bolii, dar si pentru a reduce riscul aparitiei complicatiilor. Fumatul dubleaza riscul de infarct, fara a mai fi asociat cu alti factori de risc.

O viata cat mai activa, pentru reducerea aterosclerozei

Lipsa activitatii fizice este un alt factor de risc care predispune la ateroscleroza si la afectiuni cardiace. Studiile facute in domeniu au dovedit ca persoanele care au un stil de viata activ prezinta risc de afectiuni cardiace cu 45% mai mic decat persoanele sedentare. Arderea a cel putin 250 de calorii pe zi prin efort fizic protejeaza inima de afectiunile cardiace. Aerobicul dilata vasele de sange si, in combinatie cu o dieta sanatoasa, scade riscul de formare a cheagurilor de sange pe artere.

Remedii naturiste pentru ateroscleroza

Remediile naturiste pentru ateroscleroza imbunatatesc conditia pacientului, insa nu exista dovezi clare care sa confirme eficacitatea acestora, fiindca medicina nu le atribuie suficient credit. Asadar, folosirea remediilor naturiste trebuie facuta in paralel cu tratamentul conventional, recomandat de medic, si cu schimbari la nivelul stilului de viata, incepand cu renuntarea la fumat si pana la adoptarea unei diete sanatoase.

Iata cateva remedii folosite pentru ameliorarea situatiei pacientilor cu atereoscleroza:

Usturoiul – un studiu facut in anul 2013 sugereaza faptul ca usturoiul poate reduce riscul de afectiune cardiaca. De asemenea, un studiu publicat in 2012 a dovedit ca extractul de usturoi combinat cu coenzima Q10 incetineste evolutia aterosclerozei. Poti consuma usturoiul crud sau gatit, dar si sub forma de capsule. Informeaza-ti medicul daca alegi extractul de usturoi.

Niacina – cunoscuta si sub denumirea de vitamina B3, niacina se regaseste in alimnte preucm ficatul, puiul, tonul sau somonul, dar si sub forma de supliment alimentar. Niacina creste valorile colesterolului bun si scade trigliceridele din sange, reducand astfel riscul de afectiune cardiovasculara.

Piperul cayenne – consumul de piper cayenne stimuleaza circulatia sanguina prin artere, reduce nivelul de colesterol LDL si scade riscul de afectiune cardiaca. De asemenea, piperul cayenne stimuleaza si circulatia periferica scazand riscul de ateroscleroza periferica.

Ananasul - acest fruct contine o enzima denumita bromelaina, enzima care impiedica formarea cheagurilor de sange.

Turmericul –curcumina, antioxidantul care se regaseste in cantitati amri in turmeric, fortifica vasele de sange si imbunatateste circulatia sanguina la nivelul arterelor. Totodata, acesta reduce colestrolul “rau” si impiedica formarea cheagurilor de sange.

Tratamentul medicamentos pentru reducerea progresului aterosclerozei

Pentru stagnarea aterosclerozei se foloseste tratament medicamentos simptomatic. Printre cele mai folosite grupe de medicamente in tratarea aterosclerozei sunt:

· Medicamentele pentru reducerea colesterolului: statine si fibrati

· Medicamentele antitrombotice

· Medicamentele beta-blocante

· Medicamentele diuretice

· Inhibitorii ACE

· Medicamentele blocante ale canalelor de calciu

Interventii invazive pentru inlaturarea blocajelor datorate aterosclerozei

Interventiile invazive folosite de medici pentru inlaturarea blocajelor cauzate de ateroscleroza sunt:

· angioplastie si implantare de stent

· Endarterectomie

· Terapia fibrinolitica

· Operatia de bypass coronanian

Prevenirea aterosclerozei

Debutul aterosclerozei este in copilarie, atunci cand apare placa de aterom. Asadar, prevenirea aterosclerozei trebuie sa inceapa de la o varsta cat mai mica, pentru a reduce cat mai mult riscurile. In perioada adolescentei, ateroscleroza evolueaza in continuare iar abia la maturitate sau chiar la batraneste este depistata, diagnosticata si tratata. Pentru a preveni ateroscleroza nu trebuie sa faci altceva decat sa adopti un stil de viata cat mai sanatos.

Asadar, este important ca inca din copilarie si adolescenta individul sa tina cont de urmatoarele aspecte:

· Adoptarea unor obiceiuri alimentare sanatoase – o alimentatie sanatoasa este cel mai de pret aliat al inimii tale. Fructele, legumele, cerealele integrale, carnea slaba, pestele, fructele de mare si produsele lactate sarace in grasimi trebuie sa faca parte din alimentatia ta zilnica. Sarea, zaharul adaugat, grasimile solide, dar si cerealele rafinate trebuie evitate pentru prevenirea aterosclerozei.

· Adoptarea unui stil de viata activ – activitatea fizica iti imbunatateste aspectul, dar te mentine si sanatos. Practica sport, mergi pe jos, foloseste scarile si nu sta o zi fara sa faci cel putin 30 de minute de miscare.

· Nu fuma/ renunta la fumat – fumatul creste riscul de ateroscleroza, fumul de tigara afectand direct vasele de sange.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

· Mentine greutatea optima – obezitatea creste riscul de ateroscleroza, la fel ca fiecare kilogram in plus, asa ca mentine-ti greutatea ideala.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0