Cele mai importante complicatii ale aterosclerozei

Ateroscleroza este principala cauză de deces în rândul adulților, în țările dezvoltate, iar această afecțiune mai este cunoscută și sub numele de „întărirea arterelor“. De obicei, ea nu prezintă niciun simptom și, fiind o boală atât de perfidă, poate duce la foarte multe complicații, care pot pune viața pacientului în pericol.

Ce este ateroscleroza?

Ateroscleroza are loc atunci când vasele de sânge se îngroașă sau se întăresc și ea reprezintă, de fapt, o formă gravă a unei boli de inimă. Astfel, ateroscleroza se referă la o afecțiune în care depozitele de colesterol, grăsime, calciu și elementele sângelui (denumite în mod colectiv „plăci" sau „placă") se acumulează în artere, cauzând astfel îngustarea lor.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Atunci când arterele care alimentează mușchiul inimii sunt afectate, afecțiunea se numește „boala arteriala coronariană”. De obicei, ateroscleroza nu este însoțită de simptome și tocmai de aceea este dificil de diagnosticat până când nu apar unele consecințe care să pună în pericol viața pacientului.

Ce crește riscul de ateroscleroză?

Factorii de risc pentru acumularea plăcii sunt adesea legați. De exemplu, fumatul și lipsa activității fizice regulate cresc riscul de apariție a unor niveluri nesănătoase de colesterol, ceea ce poate duce la acumularea plăcii.

Iar statisticile arată că aproape jumătate dintre americani au hipertensiune arterială sau niveluri nesănătoase de colesterol ori fumează. Aceștia sunt factori de risc-cheie care pot declanșa începerea formării plăcii, atrag atenția specialiștii.

Pe scurt, nivelurile crescute de colesterol și de substanțe grase, hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul zaharat, sedentarismul și consumul de grăsimi saturate sunt toți factori de risc pentru ateroscleroză.

Citeste si Ateroscleroza coronariană, principala cauză de deces în lumea dezvoltată

Alți factori de risc pe care este bine să-i cunoști sunt:

Hipertensiune arterială: În timp, hipertensiunea arterială poate deteriora pereții arterelor, permițând acumularea plăcii.
Diabetul zaharat: glicemia ridicată poate deteriora straturile interioare ale arterelor, provocând acumularea plăcii de aterom.
Sindromul metabolic: Nivelurile ridicate de colesterol și trigliceride din sânge cresc riscul de a fi diagnosticat cu ateroscleroză.
Dieta nesănătoasă: dacă obișnuiești să consumi multe alimente bogate în grăsimi saturate este posibil să te confrunți cu un nivelul mare de colesterol.
Istoric familial: genele pot fi responsabile de riscul pe care îl ai de a dezvolta ateroscleroză, cu precădere dacă ai fost diagnosticat cu o tulburare de colesterol moștenită comună numită hipercolesterolemie familială.
Boli inflamatorii: Când suferi și de alte afecțiuni precum artrita reumatoidă și psoriazisul, nivelurile ridicate de inflamație pot ajunge să îți irite vasele de sânge, ceea ce poate duce la acumularea plăcii.

Complicații asociate cu ateroscleroza

Complicațiile majore ale aterosclerozei sunt asociate cu ocluzia (blocarea) sau fluxul sanguin inadecvat către organele perfuzate de artera afectată. Aorta și arterele iliace devin uneori instabile mecanic și se dilată, formând anevrisme (lărgirea unei artere din cauza distrugerii peretelui arterial).

Aceste anevrisme pot favoriza formarea de cheaguri de sânge care se desprind, afectând vasele din aval sau care pot produce hemoragie, putând fi fatale. De asemenea, aorta își pierde elasticitatea și se poate calcifica (întări). Sângele ejectat într-o aortă rigidă întâmpină o rezistență crescută la flux, care se manifestă prin creșterea activității cardiace și creșterea tensiunii arteriale sistolice. Acești factori pot fi importanți în dezvoltarea insuficienței cardiace, hipertensiunii arteriale și accidentului vascular cerebral la pacienții vârstnici.

Complicațiile asociate cu ateroscleroza apar în funcție de arterele care sunt blocate de aceste depuneri.

1. Boala arterială coronariană

De exemplu, atunci când ateroscleroza cauzează îngustarea arterelor care sunt foarte aproape de inimă, persoana se poate confrunta cu boala arterială coronariană, iar aceasta poate cauza dureri în piept (angină), un atac de cord sau insuficiență cardiacă.

* Din cauza bolii arteriale coronariene, apare o obstrucție care face ca volumul de sânge care alimentează inima să fie insuficient. Drept rezultat, apare angina (durere în piept, disconfort resimțit în piept), iar această angină poate fi stabilă, ceea ce înseamnă că simptomele progresează foarte lent sau nu progresează deloc.

* Atacul de cord sau infarctul miocardic apare atunci când mușchiul inimii, după ce a fost privat de sângele vital și a fost lezat din cauza volumului insuficient de sânge, moare. În 50% dintre cazuri (pacienți bărbați), simptomul inițial al unui atac de cord este moartea subită.

* Insuficiența cardiacă, numită adeseori și insuficiență cardiacă congestivă, este o boală gravă, în care inima nu pompează în mod eficient o cantitate suficientă de sânge în tot corpul.

2. Boala obstructivă carotidiană

Când ateroscleroza îngustează arterele din apropierea creierului, pacientul poate dezvolta boala obstructivă carotidiană (adică arterele carotide se îngustează până la ocluzia completă). Această boală poate provoca un atac sau accident ischemic tranzitor ori un accident cerebral vascular.

Accidentul cerebral vascular (AVC) reprezintă pierderea rapidă a funcției creierului, din cauza dezechilibrului în ceea ce privește alimentarea cu sânge a acestui organ important. Accidentul cerebral poate fi ischemic, când e provocat de lipsa fluxului de sânge, cauzată la rândul ei de un blocaj (tromboză, embolism arterial. Însă accidentul cerebral vascular poate fi provocat și de o hemoragie (există la nivelul vasului de sânge afectat o hemoragie internă). Statisticile arată că jumătate dintre toate accidentele cerebrale vasculare sunt cauzate de ateroscleroză.

Atacul sau accidentul ischemic tranzitor este numit adeseori și un „accident vascular cerebral mai ușor" sau unul „de avertisment"; el este cauzat de blocaje care, într-un fel, se remediază spontan și este un semnal de alarmă care anunță că un accident vascular cerebral real ar putea avea loc în orice moment.

3. Boala cronică de rinichi

Îngustarea arterelor renale (din zona rinichiului) poate provoca boală cronică de rinichi, iar funcționarea rinichilor este redusă.

4. Boala arterială periferică

Când ateroscleroza îngustează arterele din brațe sau din picioare, pacientul poate avea probleme legate de circulația sângelui în mâini și picioare, afecțiune numită boala arterială periferică.

5. Anevrismul

Nu în ultimul rand, ateroscleroza poate provoca un anevrism, o complicație gravă care poate apărea oriunde în corpul pacientului și care reprezintă un punct slab și bombat format într-o arteră. Cel mai frecvent, anevrismul poate să apară în vasele de sânge ale creierului sau în cea mai mare arteră a corpului, în aortă. Atunci când peretele unei artere sau al unui vas de sânge este slăbit din cauza aterosclerozei sau din cauza altor factori, se poate crea o zonă mai bombată, iar această zonă se numește anevrism. Deși cele mai multe persoane cu anevrisme nu prezintă simptome, dacă punctul slab cedează, iar sângele inundă zonele învecinate, acesta poate pune în pericol viața pacientului.

6. Boala ocluzivă cronică

Acesata se dezvoltă în timp pe măsură ce placa de aterom crește în dimensiune și tinde să ocludeze vasul. Deși acest lucru nu apare adesea în aortă, boala ocluzivă cronică poate modifica semnificativ fluxul în ramurile aortice foarte mari, cum ar fi arterele carotide și iliace. În timp, se pot dezvolta și ocluziile vaselor coronare.

În circumstanțele ocluziei cronice, există o varietate de mecanisme prin care vasul de sânge se poate adapta și menține fluxul sangvin. De exemplu, se pot forma noi vase (circulația colaterală). În plus, vasul de sânge în sine se poate dilata ca răspuns la obstrucția aterosclerotică crescută (remodelarea vaselor).

Ocluzia cronică nu va modifica fluxul sangvin în repaus până când ocluzia lumenului devine mai mare de 70%. Înainte de această etapă are loc reducerea fluxului sangvin într-un anumit pat vascular, simptomele fiind observate pentru început în condiții de stres. De exemplu, în boala coronariană, pacientul poate fi asimptomatic în repaus și poate avea dureri doar atunci când practică sport.

Testele de efort sunt adesea folosite pentru a diagnostica boala coronariană stabilă cronică. Pe măsură ce vasul se blochează și mai mult și fluxul sangvin în repaus este redus, pacientul devine mai susceptibil la complicații acute, cum ar fi infarctul miocardic (atac de cord).

Placa aterosclerotică este, de asemenea, susceptibilă la influențe perturbatoare care pot avea ca rezultat formarea unui cheag de sânge (tromb) la suprafața sa, favorizând o ocluzie trombotică acută în vas și complicații acute aterosclerotice.

Deoarece ocluzia se petrece într-un timp foarte scurt, organismul nu are posibilitatea de a compensa sau de a răspunde la această ocluzie și, dacă pacientul nu primește repede un tratament, țesuturile distale vor fi deteriorate ca urmare a fluxului sangvin inadecvat (ischemie).

Iar asta poate să ducă la infarct miocardic sau la declanșarea unui accident vascular cerebral. Trombozele acute cauzează leziuni ireversibile ale țesuturilor și sunt asociate cu pierderea funcției porțiunilor de organe, cum ar fi cea care apare în inimă după infarct miocardic sau în creier după un accident vascular cerebral.

7. Infecția arterei carotide

O altă complicație a aterosclerozei este infecția arterei carotide: atunci când ateroscleroza restricționează vasele de sânge din apropierea creierului, există riscul de a dezvolta o infecție a conductei carotidiene, care poate duce la un accident vascular cerebral.

Recomandările Experților DOC

8. Boala arterială periferică (PAD)

Dacă arterele din picioare sau brațe se îngustează sau se blochează, este posibil să dezvolți o boală arterială periferică (PAD), ceea ce duce la crampe musculare în timpul mersului sau în timpul exercițiilor fizice. Durerea la nivelul piciorului este de obicei primul semn care anunță boala arterială periferică, dar aceasta se poate dezvolta în orice parte a corpului. De asemenea, poate afecta arterele care furnizează sânge către rinichi sau stomac, crescând riscul de afectare a organelor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Heart, Lung, and Blood Institute - Causes and Risk Factors
https://www.nhlbi.nih.gov/health/atherosclerosis/causes
Johns Hopkins Medicine - Atherosclerosis
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/atherosclerosis

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...