Ateroscleroza, prevenită cu ajutorul unor peptide? [studiu]

O echipă de cercetare de la Universitatea Tehnică din München a dezvoltat peptide sintetice care au dovedit că pot ajuta la prevenirea aterosclerozei în studii in vitro și în cele efectuate pe animale.

Ateroscleroza, o boală inflamatorie cronică a arterelor declanșată de lipide, este principala cauză a accidentelor vasculare cerebrale și a atacurilor de cord. Cercetările din ultimii 20 de ani au arătat că ateroscleroza este o afecțiune inflamatorie cronică a peretelui vaselor de sânge arterial. Mediatorii solubili precum citokinele și chemokinele sunt actori esențiali în această boală, promovând inflamația vasculară. 

Cu toate acestea, dezvoltarea unor medicamente antiinflamatorii îndreptate împotriva unor astfel de mediatori care ar putea preveni ateroscleroza s-a dovedit dificilă, în ciuda unor studii clinice promițătoare din trecutul recent. Strategiile terapeutice antiinflamatorii anterioare pentru prevenirea aterosclerozei, a atacurilor de cord, a accidentelor vasculare cerebrale, a artritei reumatoide și a altor boli inflamatorii s-au bazat în principal pe anticorpi și medicamente cu molecule mici. 

O nouă clasă de peptide împotriva aterosclerozei

O echipă internațională de cercetători condusă de Universitatea Tehnică din München și Spitalul Universitar LMU a dezvoltat noi peptide sintetice care pot ajuta la prevenirea aterosclerozei in vitro (în eprubetă), precum și în modele animale. Savanții au proiectat și sintetizat chimic lanțuri scurte de aminoacizi - adică peptide - care funcționează ca un receptor solubil minimizat de chemokină. La modelele animale, aceste peptide pot bloca ateroscleroza.

Chemokinele orchestrează migrația celulelor imune din corp, fiind actori cheie în bolile inflamatorii, inclusiv ateroscleroza și de aceea sunt de mare interes pentru cercetători. Peptidele proiectate și sintetizate de oamenii de știință imită anumiți receptori de chemokine și sunt capabile să inhibe în mod specific mecanismele chemokinei care duc la ateroscleroză, în timp ce mecanismele chemokinei care controlează procesele fiziologice importante din organism nu sunt afectate.

Studii anterioare au arătat eficacitatea terapiei legate de citokine și chemokine, însă medicamentele nu numai că au interferat cu efectul acestor mediatori asupra aterosclerozei, ci le-au suprimat și efectele benefice, de exemplu pe cele legate de apărarea gazdei împotriva infecțiilor.

Componentele mini-CXCR4 dezvoltate de savanți reușesc să facă diferența selectivă între două chemokine diferite care vizează același receptor - în acest caz între chemokina MIF atipică și chemokina clasică CXCL12. Acest lucru le permite să blocheze în mod specific căile care stau la baza aterosclerozei.

Terapia cu peptide ar putea fi o opțiune adecvată și ieftină

Terapeutica pe bază de peptide este adesea considerată mai puțin stabilă, deoarece peptidele pot fi degradate rapid în organism de niște enzime numite proteaze. Cu toate acestea, afirmă autorii studiului¹ apărut în jurnalul științific Nature Communications, se pot aplica diverse abordări de ultimă generație ale chimiei peptidelor pentru a îmbunătăți stabilitatea acestora, de exemplu prin introducerea aminoacizilor nenaturali în secvența peptidică.

Până în prezent, această nouă abordare a fost validată doar într-un model animal de ateroscleroză, dar aplicațiile clinice viitoare par posibile, în special datorită faptului că terapeutica pe bază de peptide este substanțial mai puțin costisitoare decât cea cu anticorpi. Astfel, noul concept molecular ar putea avea potențial terapeutic pentru ateroscleroză și alte boli inflamatorii.

Cine este la risc de ateroscleroză?

Ateroscleroza sau rigidizarea arterelor este cauzată de o acumulare asemănătoare grăsimii, numită placă, în interiorul arterelor (vase care transportă sângele către organe). Acumularea plăcii blochează treptat fluxul de sânge prin artere, de aceea ateroscleroza este cea mai frecventă cauză de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.

Persoanele cu un risc crescut de ateroscleroză sunt cele cu hipertensiune arterială, diabet, colesterol ridicat, persoanele supraponderale, mai ales dacă au grăsime în zona taliei, care nu fac mișcare, consumă prea multe grăsimi animale precum și cele care fumează. Riscul este mai mare pentru bărbați pe măsură ce îmbătrânesc, în special dacă au și rude apropiate cu ateroscleroză.

Ateroscleroza se tratează prin modificări ale stilului de viață și prin administrarea unor medicamente care pot opri creșterea grăsimii sau formarea de noi blocaje. Factorii de risc se pot reduce prin renunțarea la fumat, o dietă sănătoasă, cu multe legume și fructe și limitarea grăsimilor animale, exercițiu fizic și administrarea medicamentelor pentru a reduce colesterolul și tensiunea arterială și pentru a controla diabetul, conform instrucțiunilor medicilor.

Dacă modificările stilului de viață și administrarea medicamentelor nu ajută, medicii pot recomanda o intervenție chirurgicală care să elimine blocajul sau să redirecționeze fluxul de sânge în jurul blocajului.

Aceleași modificări ale stilului de viață (dieta sănătoasă, eventual un supliment cu drojdie de orez roșu, exercițiul fizic, evitarea fimatului) care sunt recomandate pentru tratarea bolii ajută și la prevenirea aterosclerozei

Ce complicații poate avea ateroscleroza?

Complicațiile aterosclerozei depind de arterele blocate și includ:

Boala arterială coronariană

Când ateroscleroza îngustează arterele în apropierea inimii, persoana poate dezvolta boli coronariene, care pot provoca dureri în piept, un atac de cord sau insuficiență cardiacă.

Boala arterelor carotide

Când ateroscleroza îngustează arterele apropiate de creier, persoana afectată poate dezvolta o boală a arterei carotide, care poate să ducă la un atac ischemic tranzitor sau la un accident vascular cerebral.

Boala arterelor periferice

Când ateroscleroza îngustează arterele din brațe sau din picioare, persoana poate dezvolta probleme de circulație la nivelul membrelor, numite boli ale arterelor periferice. Pacientul va fi mai puțin sensibil la căldură și la frig, crescându-și astfel riscul de arsuri sau degerături. În cazuri rare, o circulație deficitară în brațe sau picioare poate provoca moartea țesuturilor.

Anevrismele

Ateroscleroza poate provoca, de asemenea, un anevrism (o umflătură în peretele arterei), adică o complicație gravă care poate apărea oriunde în corp. Majoritatea persoanelor cu anevrisme nu au simptome. E bine de reținut, însă, că dacă apar durere și senzație de palpitare în zona unui anevrism trebuie sunat la 112, deoarece e vorba de o urgență medicală.

Dacă un anevrism se rupe, este posibil ca pacientul să se confrunte cu sângerări interne care îi pun viața în pericol. Deși acesta este de obicei un eveniment brusc, catastrofal, este posibilă și o scurgere lentă. Dacă un cheag de sânge într-un anevrism se dislocă, acesta poate bloca o arteră într-un punct îndepărtat.

Boli renale cronice

Ateroscleroza poate provoca și îngustarea arterelor care duc la rinichi, împiedicând sângele oxigenat să ajungă la ele. În timp, acest lucru poate afecta funcția renală, împiedicând deșeurile să iasă din corp.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature Communications - Designed CXCR4 mimic acts as a soluble chemokine receptor that blocks atherogenic inflammation by agonist-specific targeting
https://www.stroke.org/en/about-stroke/stroke-risk-factors/atherosclerosis-and-stroke
1. Studiul „Designed CXCR4 mimic acts as a soluble chemokine receptor that blocks atherogenic inflammation by agonist-specific targeting”, apărut în Nature Communications (2020). DOI: 10.1038/s41467-020-19764-z, autori: Christos Kontos et al.
Merck Manual - Atherosclerosis
https://www.merckmanuals.com/home/quick-facts-heart-and-blood-vessel-disorders/atherosclerosis/atherosclerosis
Mayo Clinic - Arteriosclerosis / atherosclerosis 
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/arteriosclerosis-atherosclerosis/symptoms-causes/syc-20350569

 

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0