Ateroscleroza: cauze, simptome, tratament

1. Despre ateroscleroză
a. Ce este ateroscleroza?
b. Tipuri de ateroscleroză
i. Ateroscleroza coronariană
ii. Ateroscleroza cerebrală
iii. Ateroscleroza periferică
iv. Ateroscleroza renală
v. Ateroscleroza autoimună
c. Care sunt cauzele aterosclerozei?
d. Care sunt factorii de risc ai aterosclerozei?
e. Care sunt simptomele aterosclerozei?
f. Analize și investigații pentru diagnosticarea aterosclerozei
g. Evoluția aterosclerozei
2. Tratarea aterosclerozei
a. Tratamentul medicamentos pentru reducerea progresului aterosclerozei
b. Intervenții invazive pentru înlăturarea blocajelor datorate aterosclerozei
c. Schimbarea stilului de viață
d. Remedii naturiste pentru ateroscleroză
3. Complicații cauzate de ateroscleroză
4. Prevenire ateroscleroză

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Despre ateroscleroză

Ateroscleroza este afecțiunea care apare atunci când arterele sunt îngustate, pereții acestora fiind îngroșați în urma depunerilor de lipide. Pe termen lung, ateroscleroza îngreunează, iar apoi blochează fluxul sangvin, cauzând astfel o serie de boli cardiovasculare.

Ce este ateroscleroza?

Arterele sunt vasele de sânge care transportă sângele de la inimă în tot corpul. Arterele sunt căptușite cu endoteliu, adică cu un strat subțire de țesut alcătuit din celule endoteliale. În primă fază, ateroscleroza afectează endoteliul. Cauzele pot fi tensiunea arterială crescută, fumatul ori colesterolul mărit. Apoi, daunele produse endoteliului determină apariția plăcii arteriale. Colesterolul LDL, deci colesterolul rău, poate pătrunde prin endoteliul deteriorat, intrând prin pereții arterelor. În timp, colesterolul și celulele albe din sânge formează placa pe pereții arterelor. Pe măsură ce placa arterială se îngroașă, există riscul de apariție a unui blocaj, deci apare riscul de accident vascular cerebral ori alte probleme cardiace.

Tipuri de ateroscleroze

Ateroscleroza apare atunci când grăsimile, colesterolul sau calciul se depun pe pereții arterelor. Orice parte a corpului poate fi afectată de ateroscleroză, începând de la picioare și până la inimă sau rinichi. Există mai multe tipuri de ateroscleroză, în funcție de localizarea și cauzele acesteia.

Ateroscleroza coronariană

Ateroscleroza coronaniană se petrece atunci când arterele coronare, adică principalele artere responsabile cu vascularizarea inimii, se îngroașă. Placa arterială poate duce la blocarea sângelui care irigă inima și așa poate apărea un infarct.

Ateroscleroza cerebrală

Ateroscleroza cerebrală apare în urma îngroșării pereților arterelor de la nivel cerebral. Printre simptomele acestui tip de ateroscleroză se află: durerile de cap, durerile faciale și problemele de vedere. Dacă aceste artere sunt blocate de placă depusă pe pereți, fluxul sangvin către creier este blocat și se pot produce accidente vasculare cerebrale.

Ateroscleroza periferică

Ateroscleroza periferică se instalează în urma apariției problemelor de circulație la nivelul membrelor din cauza îngroșării perețiii arterelor. Sângele și oxigenul nu mai vascularizează așa cum trebuie brațele, picioarele ori toată partea de jos a corpului și așa pot apărea cangrenele (necrozele produse de lipsa oxigenului).

Ateroscleroza renală

Ateroscleroza renală poate cauza insuficiență renală, afecțiune care poate fi fatală. Arterele renale asigură fluxul sangvin la nivelul rinichilor, al căror rol este de a filtra și a elimina apă în exces și substanțele de care organismul nu mai are nevoie.

Ateroscleroza autoimună

Primul stadiu al aterosclerozei este declanșat de o reacție autoimună împotriva celulelor endoteliale. Nu există însă foarte multe informațIi cu privire la această situație întrucât cercetările oamenilor de știință sunt în plină desfășurare.

Care sunt cauzele aterosclerozei?

Ateroscleroza este o afecțiune progresivă care poate debuta încă din copilărie, însă evoluția sa este extrem de lentă. Cu toate că nu se cunoaște cu exactitate cauza care declanșează ateroscleroza, este cert că această afecțiune debutează în urma daunelor produse pereților arterelor. De exemplu, diabetul zaharat poate favoriza afecțiunile cardiovasculare, printre care și ateroscleroza. Aceste daune pot fi provocate de:

Hipertensiune
Colesterol mărit
Trigliceride mari
Fumat
Rezistență la insulină, obezitate sau diabet
Inflamație cauzată de afecțiuni precum artrită, anumite tipuri de sindrom autoimun, lupus sau infecții

Odată ce peretele interior al arterelor este afectat, celulele din sânge și alte substanțe se depozitează în voie pe suprafața acestuia.

Care sunt factorii de risc ai aterosclerozei?

Factorii de risc în ceea ce privește ateroscleroza, pe care nu îi putem controla sunt:

Înaintarea în vârstă – riscul de ateroscleroză crește pe măsură ce înaintăm în vârstă. Bărbații de peste 45 de ani și femeile de peste 55 de ani prezintă risc crescut de ateroscleroză. Medicii sunt de părere că hormonii feminini protejează femeile de ateroscleroză, însă după menopauză acestea au același risc ca bărbații să dezvolte această afecțiune.
Istoricul amilial - dacă o rudă de gradul 1 a suferit un infarct înainte de a implini 55 de ani în cazul bărbaților, respectiv 65 de ani în cazul femeilor, atunci ești predispus să suferi de ateroscleroză.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Există și factori de risc pe care îi poți elimina complet, unii fără legături obligatorii cu aspecte medicale, ci mai degrabă cu stilul de viață. Iată care sunt aceștia:

Stilul de viață sedentar – 30 până la 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe zi reduc semnificativ riscul de ateroscleroză.
Fumatul – fumătorii prezintă cel mai mare risc de ateroscleroză. Și fumatul pasiv te expune riscului de ateroscleroză. Renunțarea la fumat scade considerabil riscul de ateroscleroză.
Obezitatea – grăsimea corporală crește, de asemenea, riscul de ateroscleroză. Grăsimea din jurul taliei este, în mod deosebit, periculoasă și crește riscul în ceea ce privește această afecțiune a arterelor.
Hipertensiunea arterială – persoanele care au tensiunea mai mare de 140/90 mmHg sunt în pericol să fie diagnosticate cu ateroscleroză.
Colesterol mare – persoanele care au colesterolul total de 200 mg/dL sau chiar mai mare au un risc mare să facă ateroscleroză. De asemenea, persoanele care suferă de diabet sau de afecțiuni cardiace și au colesterolul LDL mai mare de 100 mg/dL prezintă, de asemenea, risc crescut de ateroscleroză. Și persoanele cu colesterol HDL mai mic de 40 mg/dL sunt în pericol de ateroscleroză.

Care sunt simptomele aterosclerozei?

Ateroscleroza este o boală „tăcută”, simptomele devenind sesizabile atunci când aceasta se află deja în stadiu avansat. Simptomele sunt diferite, în funcție de localizarea aterosclerozei:

Simptome ateroscleroză coronaniană: angină pectorală, oboseală, respirație greoaie
Simptome ateroscleroză cerebrală: amorțeală sau slăbiciune la nivelul mâinilor și picioarelor, probleme de vorbire, tulburări de vedere, blocarea mușchilor la nivel facial
Simptome ateroscleroză periferică: dureri de picioare la mers, în special în zona gambelor
Simptome ateroscleroză renală: hipertensiune arterială, insuficiență renală.

Analize și investigații pentru diagnosticarea aterosclerozei

În primă fază, medicul generalist va face un control fizic și va purta o discuție cu pacientul pentru identificarea semnelor care ar putea indica ateroscleroza. Anamneza joacă un rol important în stabilirea diagnosticului întrucât în urma acestei etape medicul decide dacă sunt necesare investigații suplimentare. Medicul va verifica apoi dacă pulsul este slab, va căuta un anevrism ori o rană care se vindecă greu. Dacă medicul generalist are suspiciuni, va da pacientului trimitere la medicul cardiolog.

Medicul cardiolog poate recomanda o serie de analize pentru confirmarea diagnosticului de ateroscleroză:

Analize de sânge pentru verificarea nivelului de colesterol (profilul lipidic este cel care determină colesterolul HDL, colestrolul LDL, colesterolul total și trigliceridele)
Ecografie Doppler pentru a identifica un potențial blocaj la nivelul arterelor (se realizează cu ajutorul ultrasunetelor și furnizează medicului imagini exacte ale arterelor; face măsurători ale fluxului de sânge)
Angiografie prin rezonanță magnetică/ MRA (prin rezonanță magnetică se examinează vasele de sânge și se obțin atât imagini bidimensionale, cât și imagini tridimensionale. Cu cel puțin 4 ore înainte de procedură, pacientul nu are voie să consume alimente sau lichide, iar cu puțin timp înainte de procedură, pacientului i se administrează un sedativ)
Angiografie computer tomograf (această procedură este una noninvazivă prin intermediul căreia se observă cu ușurință depozitele de calciu de pe artere și este recomandată pacienților cu risc cardiovascular)
Angiografie coronaniană (această procedură se realizează cu ajutorul razelor X și a substanței de contrast, astfel încât să se poată observă anatomia arterelor coronare, în special a pereților acestora)
Electrocardiogramă/ EKG (acest test monitorizeză impulsurile electrice ale inimii în vederea depistării unor aritmii ori ale unor dereglări)
Testul de toleranță la efort (la fel ca EKG-ul, testul de efort monitorizează impulsurile electrice ale inimii, însă de această dată în timpul unor activități solicitante precum alergatul, urcatul scărilor ori mersul pe bicicletă. Comparând activitatea inimii din timpul repausului cu cea din timpul efortului, medicul poate descoperi o afecțiune cardiacă)

Evoluția aterosclerozei

Ateroscleroza debutează prin atacarea endoteliului, adică a stratului subțire care căptușește arterele. Apoi, prin depozitele care se formează pe perețIi interiori ai arterelor, se produce îngroșarea acestora, precum și pierderea elasticității pereților vaselor de sânge. În timp, acest lucru duce la limitarea și restricționarea fluxului sangvin către țesuturi și organe. În ultima fază, ateroscleroza poate determina chiar blocarea arterei, oprind complet sângele care vascularizează zona respectivă. Astfel, apar complicațiile.

Tratarea aterosclerozei

Pentru prevenirea complicațiilor care pot apărea din cauza aterosclerozei există o serie de variante de tratament. Scopul tratamentului este de:

Reducere a riscului formării cheagurilor de sânge care pot bloca arterele
Prevenire a complicațiilor care pot apărea din cauza aterosclerozei
Reducere a factorilor de risc care favorizează depozitele de pe pereții arterelor
Ușurare a simptomelor
Dilatare a arterelor

Tratamentul medicamentos pentru reducerea progresului aterosclerozei

Medicii pot alege, în funcție de nevoile pacientului, varianta de tratament cea mai potrivită. Iată ce medicamente sunt folosite în tratarea aterosclerozei:

Medicamente pentru colesterol – statinele sunt medicamentele care reduc lipidele din sânge, adică scad colesterolul LDL. Tratamentul pentru reducerea colesterolului nu numai că oprește depunerea grăsimilor pe artere, însă poate chiar să determine eliminarea depozitelor deja formate pe pereții interiori ai arterelor.
Medicamente antitrombotice – medicamentele antitrombotice, precum aspirina, reduc riscul de formare a chegurilor de sânge ce pot bloca arterele.
Medicamente beta-blocante – aceste medicamente sunt adesea folosite în tratarea afectiunior cardiace întrucât reduc riscul de infarct miocardic. Acestea scad tensiunea arterială și reglează ritmul cardiac.
IECA – inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei ajută la încetinirea evoluției aterosclerozei reducând tensiunea arterială și protejând arterele. Medicamentele din această clasă reduc riscul de infarct recurent.
Blocante ale canalelor de calciu – medicamentele din această categorie reduc tensiunea arterială și sunt folosite adesea pentru tratarea anginei pectorale.
Diuretice – diureticele reduc tensiunea arterială, despre care se știe că reprezintă unul dintre factorii de risc majori în ateroscleroză.

Intervenții invazive pentru înlăturarea blocajelor datorate aterosclerozei

În cazurile mai severe, medicamentele nu mai sunt de folos și pacientul poate avea nevoie de o intervenție chirurgicală pentru reducerea riscurilor. Dacă simptomele aterosclerozei sunt severe ori un posibil blocaj pune viața în pericol, medicul poate recomanda una dintre următoarele intervenții:

Angioplastie și implantare de stent – această procedură minim invazivă presupune curățarea depozitelor de pe artera blocată ori îngustată și implantarea unui stent, adică a unui dispozitiv care ajută la vindecarea arterei după intervenția suferită.
Endarterectomie – această procedură chrurgicală presupune îndepărtarea depozitelor de grăsime de pe pereții arterelor afectate de ateroscleroză.
Terapia fibrinolitică – procedura presupune folosirea unei substanțe medicamentoase care dizvolvă cheagurile de sânge formate pe artere.
Operația de bypass coronanian – această procedură presupune folosirea unei artere sănătoase din altă parte a corpului pentru grefarea ei pe artera bolnavă. Astfel, se creează un pasaj care ocolește porțiunea blocată a arterei.

Schimbarea stilului de viață

Schimbarea stilului de viață este esențială în cazul unui bolnav de ateroscleroză. Reducerea factorilor de risc joacă un rol important în încetinirea evoluției afecțiunii și în apariția complicațiilor. Iată ce schimbări ar trebui să facă un pacient după ce primește diagnosticul de ateroscleroză:

Renunțarea la fumat – țigările dăunează sănătății arterelor
Exerciții fizice – stilul de viață sedentar trebuie înlocuit cu unul activ, din care să facă parte mișcarea regulată. Exercițiile fizice ajută musculatura să folosească oxigenul mai eficient, îmbunătățesc circulația sangvină și totodată stimulează dezvoltarea formării naturale a unor vase de sânge sănătoase. Sportul reduce, de asemenea, și tensiunea arterială. O jumătate de oră de sport pe zi este suficientă pentru ca efectele să se vadă.
Adoptarea unei diete sănătoase – o dietă sănătoasă pentru inimă este una bazată pe fructe, legume și cereale integrale, dar săracă în carbohidrați rafinați, în zaharuri, grăsimi saturate și sodiu. Pacientul trebuie să consume pește de cel puțin 2 ori pe săptămână. Peștele gras (somonul, macroul și sardinele) este în mod deosebit recomandat întrucât poate reduce riscul de afecțiuni cardiovasculare. Pacientul trebuie să limiteze consumul de grăsimi saturate, care se regăsesc în mod special în produsele de origine animală, și să aleagă carnea slabă precum carnea de pui fără piele ori carnea de curcan, gătite la abur, la grătar sau la cuptor. Alcoolul și produsele cu zahăr trebuie evitate.
Atingerea și menținerea greutății ideale – kilogramele în plus favorizează problemele cardiovasculare așa că trebuie neapărat combătute.
Gestionarea stresului – stilul de viață agitat și stresul contribuie la evoluția rapidă a aterosclerozei. Practicarea exercițiilor de respirație și a tehnicilor de relaxare poate fi de ajutor.

Remedii naturiste pentru ateroscleroză

Remediile naturiste pentru ateroscleroză îmbunătățesc condiția pacientului, însă nu există dovezi științifice clare care să confirme eficacitatea acestora. Așadar, folosirea remediilor naturiste trebuie făcută în paralel cu tratamentul convențional, recomandat de medic, și cu schimbări la nivelul stilului de viață, începând cu renunțarea la fumat și până la adoptarea unei diete sănătoase.

Iată câteva remedii și suplimente alimentare care pot fi folosite ca adjuvant de pacienții cu ateroscleroză:

Usturoiul – unele cercetări sugerează faptul că usturoiul poate reduce riscul de afecțiune cardiacă, iar dacă este combinat cu coenzima Q10 încetinește evoluția aterosclerozei. Usturoiul se poate consuma crud sau gătit, dar și sub formă de capsule, după ce se cere sfatul medicului.
Niacina – cunoscută și sub denumirea de vitamina B3, niacina se regăsește în alimente precum ficatul, puiul, tonul sau somonul, dar și sub formă de supliment alimentar. Niacina crește valorile colesterolului bun și scade trigliceridele din sânge, reducând astfel riscul de afecțiune cardiovasculară.
Piperul cayenne – consumul de piper cayenne stimulează circulația sangvină prin artere, reduce nivelul de colesterol LDL și scade riscul de afecțiune cardiacă. De asemenea, piperul cayenne stimulează și circulația periferică scăzând riscul de ateroscleroză periferică.
Ananasul - acest fruct conține o enzimă denumită bromelaină, enzimă care împiedică formarea cheagurilor de sânge.
Turmericul - curcumina, antioxidantul care se regăsește în cantități mari în turmeric, fortifică vasele de sânge și îmbunătățește circulația sangvină la nivelul arterelor. Totodată, reduce colestrolul rău și împiedică formarea cheagurilor de sânge.

Complicații cauzate de ateroscleroză

Cele mai comune, dar și cele mai periculoase complicații ale aterosclerozei sunt infarctul și accidentul vascular cerebral, ambele având potențial letal. În cazul infarctului, ateroscleroza determină blocarea arterelor care asigură fluxul sangvin la nivelul inimii, în timp ce în cazul accidentului cerebral vascular, se blochează artera care asigură transportul de sânge către creier. Există însă și alte complicații ale aterosclerozei precum: boala renală cronică, insuficiența renală, pierderea vederii la un ochi, disfuncții erectile, ischemie mezenterică, anevrism aortic ori boală arterială periferică.

Prevenirea aterosclerozei

Debutul aterosclerozei este în copilărie, atunci când apare placa de aterom. Așadar, prevenirea aterosclerozei trebuie să înceapă de la o vârstă cât mai mică, pentru a reduce cât mai mult riscurile. În perioada adolescenței, ateroscleroza evoluează în continuare iar abia la maturitate sau chiar la bătrânețe este depistată, diagnosticată și tratată. Pentru a preveni ateroscleroza nu trebuie să faci altceva decât să adopți un stil de viață cât mai sănătos.

Așadar, este important ca încă din copilărie și adolescență, tinerii să fie educați să țină cont de următoarele aspecte:

Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase – o alimentație sănătoasă este cel mai de preț aliat al inimii. Fructele, legumele, cerealele integrale, carnea slabă, peștele, fructele de mare și produsele lactate sărace în grăsimi trebuie să facă parte din alimentația zilnică. Sarea în exces, zahărul adăugat, grăsimile trans și cele saturate, dar și cerealele rafinate (pâinea albă, pastele albe) trebuie evitate pentru prevenirea aterosclerozei.
Adoptarea unui stil de viață activ – activitatea fizică îmbunătățește aspectul fizic și contribuie la menținerea sănătății fizice și psihice. Sunt indicate măcar 30 de minute de mișcare pe zi: mers pe jos, mers cu bicicleta, înot etc.
Evitarea fumatului – fumatul crește riscul de ateroscleroză, fumul de țigară afectând direct vasele de sânge.
Menținea greutății optime – obezitatea crește riscul de ateroscleroză, la fel ca fiecare kilogram în plus, așa că păstrarea unei greutăți normale, prin alimentație potrivită și sport, este de dorit.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHLBI - What Is Atherosclerosis?
https://www.nhlbi.nih.gov/health/atherosclerosis
Johns Hopkins Medicine - Atherosclerosis
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/atherosclerosis
Frontiers - Recent Progress in in vitro Models for Atherosclerosis Studies
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fcvm.2021.790529/full
Studiul „Recent Progress in in vitro Models for Atherosclerosis Studies”, apărut în Front. Cardiovasc. Med., 27 January 2022 https://doi.org/10.3389/fcvm.2021.790529, autori: Reid Millican et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...