Tuseul rectal: ce presupune aceasta investigatie si cum te pregatesti pentru ea
Tuseul rectal: ce presupune aceasta investigatie si cum te pregatesti pentru ea
Tuseul rectal: ce presupune aceasta investigatie si cum te pregatesti pentru ea
Tușeul rectal, cunoscut și sub denumirea de examinare rectală, este o metodă de examinare a rectului, dar și a formațiunilor din vecinătate, printre care se află și prostata. Iată ce implică tușeul rectal și cum trebuie să te pregătești pentru o asemenea procedură!
Cancerul de prostată este cel mai frecvent cancer în rândul bărbaților. A existat o dezbatere considerabilă cu privire la beneficiile și contraindicațiile diagnosticării precoce a cancerului de prostată, o mare parte a discuțiilor concentrându-se pe utilizarea antigenului specific prostatic (PSA).
Dovezile sugerează că supraviețuirea este strâns legată de stadiul diagnosticului, cu o supraviețuire de 100% la cinci ani la pacienții diagnosticați în stadiul incipient al bolii. Acest lucru sugerează că diagnosticarea precoce a cancerului de prostată este importată. Potrivit unui studiu recent, pacienții trebuie îndrumați de urgență către medicul specialist dacă prostata se simte malignă la examenul rectal digital și recomandă efectuarea examenului rectal digital (DRE) la pacienții care prezintă orice simptome ale tractului urinar inferior, inclusiv nicturie și frecvență urinară 1.
Afecțiunile prostatei
Glanda prostatică normală are cinci lobi: anterior, posterior, lateral (doi) și mediali. Lobii mediali și cei doi laterali sunt cei mai proeminenți. Cele trei afecțiuni majore care afectează glanda prostatică sunt hipertrofia benignă de prostată (prostata mărită), prostatita și cancerul de prostată.
Hipertrofia prostatei apare în principal în lobii medial și lateral. Acesta implică mușchiul neted, țesutul conjunctiv și elementele glandulare ale glandei normale. Adesea debutează în glandele periuretrale unde uretra traversează prostata. În consecință, simptomele obstrucției tractului urinar inferior pot apărea relativ devreme în cursul clinic al măririi prostatei.
Nodulii prostatici pot fi palpați în orice porțiune a prostatei. Nodulii adevărați trebuie să fie distinși de leziunile mucoasei rectale și pot apărea din cauza hipertrofiei benigne de prostată (prostatei mărite), calculilor prostatici palpabili sau adenocarcinomului de prostată. Cu câteva excepții, este obligatorie biopsia tuturor nodulilor prostatici deoarece etiologia unui nodul nu poate fi determinată altfel.
Prostatita poate fi acută sau cronică, bacteriană sau nebacteriană. Prostatita bacteriană este uneori denumită prostatoză. Prostatita bacteriană acută este însoțită de simptome urinare iritative, cum ar fi disuria, frecvența urinării și urgența de a urina. Febra poate fi semnificativă. Examenul prostatic ar trebui să se limiteze la stabilirea diagnosticului, deoarece, în acest cadru, masajul prostatic poate duce la morbiditate considerabilă, inclusiv septicemie.
Prostatita cronică poate fi asociată cu o uretrită ușoară care provoacă secreții dimineața devreme în uretră.
Adenocarcinomul de prostată debutează de regulă în lobul posterior. Prostata poate fi mare, asimetrică sau dură sau cancerul poate fi prea mic pentru a fi palpat. Ocazional, va exista indurarea unui lob lateral cu obliterarea sulcusului lateral. Localizarea majorității tumorilor maligne ale prostatei și simptomele obstrucției tractului inferior pot apărea relativ târziu în cursul clinic.
Simptomele obstructive, totuși, pot apărea într-un timp scurt, în timp ce simptomele prostatei mărite sunt de obicei observate a fi insidioase atunci când se face o anamneză atentă. Mai mult, fosfataza acidă serică rămâne de obicei în limite normale în absența extinderii sau a metastazării malignității. Examinarea rectală atentă a prostatei este obligatorie pentru depistarea precoce a cancerului de prostată.
De ce se efectuează tușeul rectal?
În timpul tușeului rectal, medicul va examina cu degetul rectul, prostata și chiar și o porțiune din vezica urinară. O asemenea metodă de examinare poate fi folosită în diagnosticarea afecțiunilor prostatei, printre care prostatita, prostata mărită și chiar și nodulii sau tumorile de la nivelul acestei glande.
Însă, investigația este recomandată și pentru:
- Diagnosticarea tumorilor rectale
- Evaluarea funcției sfincterului anal în cazurile de incontinență fecală
- Evaluarea extindererii hemoroizilor
- Verificarea cauzelor sângerării rectale
Pregătirea pacientului pentru tușeul rectal
Pacientul nu trebuie să se pregătească într-un anumit mod, ci trebuie să se relaxeze. Este normal ca o asemenea examinare să provoace disconfort bărbatului, însă trebuie privită ca pe o metodă neplăcută, însă rapidă de depistare a unor afecțiuni. Examinarea rectală nu este dureroasa, ci provoacă mai degrabă un disconfort emoțional.
Există și excepții, durerile apărând uneori la pacienții care suferă de hemoroizi sau de fisuri anale. Durerile la atingere pot apărea și în cazul prostatitei, mai ales dacă este vorba despre prostatita cronică.
Dacă pacientul are dureri în zona rectală înainte de această procedură, poate comunica acest lucru medicului. Acesta poate aplica în zona rectală un anestezic local sub formă de unguent pentru reducerea disconfortului.
Cum se realizează tușeul rectal, pas cu pas
Medicul sau asistenta vor ruga pacientul să se așeze pe un pat, cu fața în jos, și să își aducă genunchii la piept. Unii medici preferă ca pacientul să stea pe o parte, cu genunchii ridicați la piept, prinși cu brațele.
Apoi, medicul își va pune o mănușă și va aplica lubrifiant pe degetul arătător, pe care îl va introduce apoi în anus. După ce va atinge cu atenție zona rectală, medicul va palpa prostata. În timpul examinării rectale la bărbați, degetul arătător trebuie extins superior peste partea superioară a prostatei, insistând lateral pe fiecare lob pentru a verifica dacă există noduli palpabili. Veziculele seminale pot fi resimțite ca prelungiri în formă de V în zona superolaterală, dar de obicei sunt palpabile numai dacă sunt inflamate sau conțin un neoplasm.
Totodată, medicul poate ruga pacientul să încordeze musculatura din zona anusului, astfel încât să poată observa cât de bine funcționează mușchii. Examinarea rectală nu durează mai mult de câteva minute.
Ce poate observa medicul în timpul tușeului rectal
În urma examinării rectale, medicul poate observa următoarele lucruri despre prostată:
- Are dimensiuni normale pentru vârsta pacientului, dar și suprafață netedă – dimensiuni normale înseamnă că prostata are în jur de 3/3 cm, greutate de aproximativ 15 grame și suprafață uniformă.
- Glanda este mai mare decât ar trebui, având în vedere vârsta pacientului, iar acest lucru poate trata hiperplazia benignă de prostată (n.r. prostata mărită).
- Prostata are suprafață dură și noduroasă – consistență similară unei formațiuni alcătuită din pietre poate trăda cancerul prostatic.
Este important de menționat că tușeul rectal nu este o metodă de examinare extrem de relevantă – concret, este posibil ca pacientul să sufere de cancer prostatic, iar medicul să nu observe vreo anomalie la nivelul acestei glande.
Așadar, dacă tușeul rectal este normal, prostata nu prezintă anomalii. Însă e important de știut că tușeul rectal anormal indică dimensiuni atipice ale prostatei, consistență atipică ori excrescențe la nivelul acesteia.
Ce se petrece după tușeul rectal?
În funcție de rezultatele acestei examinări, medicul va discuta cu pacientul și îi va explica ce e indicat să facă în continuare. Dacă prostata nu este mărită și nivelul PSA este în limitele normale, medicul îți va sugera probabil să repeți această investigație la intervale regulate de 1-2 ani.
Dacă prostata prezintă semne de mărire sau neregularitate sau nivelul PSA este puțin ridicat, medicul poate recomanda să repeți testul după un interval de timp pentru a vedea dacă prostata s-a schimbat în continuare sau nivelul PSA este în creștere – o indicație a unei posibile probleme.
Există multe motive pentru care prostata unui bărbat poate fi mărită – prezența cancerului este doar unul dintre aceste motive.
În unele cazuri, după tușeul rectal, medicul poate recomanda alte teste și analize, pentru a investiga mai amănunțit activitatea prostatei. Dacă există suspiciune de cancer prostatic, medicul îți va recomanda o ecografie sau o biopsie. În cazul în care suspectează alte probleme, poate recomanda chiar și o colonoscopie.
Cancerul de prostată, o maladie frecventă în rândul bărbaților
Carcinomul de prostată reprezintă 10% din toate afecțiunile maligne necutanate la bărbați, apărând la 10% dintre cei peste 60 de ani. Carcinomul de prostată se întâlnește în până la 50% dintre bărbații cu vârsta peste 80 de ani care au decedat din alte cauze. 60 până la 70% din cazuri prezintă extensie locală sau metastaze distincte. Prin urmare, diagnosticul și tratamentul precoce sunt imperative și sunt cel mai bine facilitate prin obținerea unei biopsii precoce dacă în urma tușeului rectal medicul observă anomalii ale prostatei.
Majoritatea cancerelor de prostată precoce nu provoacă simptome și sunt identificate doar prin depistarea precoce printr-un examen rectal digital și un test de antigen specific prostatic (PSA). Studii mai vechi indică faptul că combinația dintre tușeul rectal și PSA este mai eficientă în depistarea precoce a cancerului de prostată decât oricare dintre procedurile în sine.
Societatea Americană de Cancer recomandă examinări rectale digitale și testarea PSA pentru:
- Bărbați de 50 de ani și peste, cu o speranță de viață de cel puțin 10 ani.
- Bărbații mai tineri cu risc crescut de cancer de prostată, inclusiv:
- Bărbații cu o rudă apropiată de sex masculin (tată, frate, unchi, bunic) cu cancer de prostată.
- Bărbații afro-americani.
Există și situații în care tușeul rectal nu scoate la iveală anomalii și, neexistand alți indicatori ai unei probleme la nivelul prostatei, medicul nu recomandă investigații suplimentare. Este foarte important ca pacientul să pună întrebări în legătură cu această procedură și cu rezultatele acesteia, astfel încât să înțeleagă despre ce este vorba și să nu rămână cu semne de întrebare după ce iese din cabinetul medicului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „The diagnostic test accuracy of rectal examination for prostate cancer diagnosis in symptomatic patients: a systematic review”, BMC Family Practice volume 19, 2018, Daniel Jones, Charlotte Friend, Andreas Dreher, Victoria Allgar & Una Macleod
https://bmcprimcare.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12875-018-0765-y
National Library of Medicine - Clinical Methods: The History, Physical, and Laboratory Examinations. 3rd edition.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK301/
Te-ar mai putea interesa și...
