Totul despre Alzheimer: cauze, simptome, tratament

1. Despre boala Alzheimer
   1.1. Ce este boala Alzheimer
   1.2. Modificări ale creierului afectat de Alzheimer
   1.3. Care sunt simptomele bolii Alzheimer
   1.4. Boli înrudite cu Alzheimer
   1.5. Diagnosticarea bolii Alzheimer
   1.6. Cum debutează boala Alzheimer
   1.7. Când poate debuta boala Alzheimer
   1.8. Cum evoluează boala Alzheimer
   1.9. Posibilele cauze ale bolii Alzheimer
   1.10. Factorii de risc ai bolii Alzheimer
2. Tratarea bolii Alzheimer
   2.1. Tratament medicamentos pentru boala Alzheimer
   2.2. Tratamente alternative experimentale pentru bonavii de Alzheimer
   2.3. Schimbări în stilul de viață al unui bolnav diagnosticat cu boala Alzheimer
   2.4. Îngrijirea unui bolnav cu Alzheimer
3. Prevenirea bolii Alzheimer, recomandări experimentale
   3.1. Menținerea unei vieți active
   3.2. Adoptarea jocurilor pentru creier
   3.3. Somnul corespunzător
   3.4. Schimbări în dietă
   3.5. Suplimente care ar putea ajuta la buna funcționare a creierului
   3.6. Menținerea unei vieți sociale active
   3.7. Învățarea unei limbi străine
   3.8. Cercetări privid vaccinul contra bolii Alzheimer

1. Despre boala Alzheimer

Alzheimer este o afecțiune neurologică care determină moartea unor celule de la nivelul creierului, care are ca și consecință pierderile de memorie și declinul cognitiv. Alzheimer este un tip de demență care debutează cu simptome blânde și evoluează treptat, fiind o afecțiune degenerativă. Numele acestei afecțiunii provine de la numele lui Alois Alzheimer, psihiatrul de origine germană care a descris pentru prima dată simptomele acestei boli. Emil Kraepelin, tot psihiatru german, a fost cel care a folosit pentru prima dată noțiunea de „boala Alzheimer“ în anul 1911.

1.1. Ce este boala Alzheimer

Alzheimer este o afecțiune progresivă, care distruge treptat memoria și alte funcții mentale importante. Este, totodată, cea mai des întâlnită formă de demență. La pacienții cu Alzheimer, celulele creierului se degradează și mor, cauzând un declin la nivelul memoriei și al funcțiilor mentale.

1.2. Modificări ale creierului afectat de Alzheimer

Afecțiunea Alzheimer cauzează moartea celulelor nervoase, dar și pierderea țesuturilor de la nivelul creierului. Astfel, în timp, creierul își reduce în mod considerabil dimensiunile contractându-se. Totodată, cortexul se contractă și el, căpătând un aspect stafidit și afectând zonele din creier responsabile cu gândire, planificare și memorie. Ventriculele (n.r. cavitățiile umplute cu lichid de la nivelul creierului) își măresc volumul. Spre deosebire de țesutul unui creier sănătos, țesutul creierului afectat de Alzheimer conține mult mai puține celule nervoase și sinapse.

1.3. Care sunt simptomele bolii Alzheimer

Simptomele afecțiunii Alzheimer apar treptat și rareori sunt observate de la început. Pe măsură ce timpul trece, acestea se agravează, iar atunci când afecțiunea ajunge într-un stadiu avansat, pacienții ajung să nu mai fie capabili să trăiască singuri, reprezentând un pericol atât pentru propriile vieți, cât și pentru cele ale celor din jur.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Simptome Alzheimer:

  • Pierderea energiei și a entuziasmului
  • Pierderea interesului pentru activitățile ce țin de muncă ori cele sociale
  • Pierderea memoriei pe termen scurt, apoi și pe cea pe termen lung
  • Probleme de vorbire (dificultatea de a purta o conversație ori repetarea unor cuvinte/ idei)
  • Probleme de coordonare
  • Stări depresive
  • Probleme de orientare
  • Incapacitatea de a planui sau organiza, dar și de a lua o decizie Problemele de memorie nu sunt egale cu Alzheimerul.

O serie de probleme de sănătate pot cauza probleme de memorie și de percepție: afecțiuni tiroide, depresie, deficit de vitamine.

1.4. Boli înrudite cu Alzheimer

Demența este un termen folosit pentru a descrie un set de simptome care indică declinul mental. Alzheimer este cel mai comun tip de demență, însă există și alte tipuri de demență: demența vasculară, demență mixtă, demență frontotemporară, demența cu corpi Lewy.

1.5. Diagnosticarea bolii Alzheimer

Nu există o singură analiză care să ducă la diagnosticarea afecțiunii Alzheimer. Cu toate că demența este destul de ușor de diagnosticat, în cazul bolii Alzheimer medicul trebuie să facă o serie de teste care să îl ajute să pună diagnosticul corect.

Printre acestea se află:

  • Istoricul medical al pacientului
  • Examen fizic și neurologic
  • Testarea statusului mental
  • Analize de sânge și RMN care pot exclude alte cauze ale simptomelor specifice demenței.

Anamneza detaliată și teste neuro-psihologice pentru diagnosticarea bolii Alzheimer

Anamneza are un rol extrem de important în stabilirea diagnosticului, medicul având astfel ocazia să cunoască istoricul pacientului și să descopere indicii care pot ajuta. Testele neuropsihologice au rolul de a testa memoria și funcțiile cognitive ale pacientului.

Teste de laborator pentru depistarea bolii Alzheimer

În stabilirea diagnosticului de Alzheimer, testele de laborator au rolul de a ajuta medicul să excludă alte probleme de sănătate care ar putea avea simptome ce pot fi confundate cu ușurință cu cele ale Alzheimerului. Tulburările glandei tiroide ori deficitul de vitamine pot sta la baza tulburărilor de memorie și confuziei. Analizele de sânge vor scoate la iveală dacă este vorba despre asemenea probleme sau nu.

Teste radiologice pentru diagnosticarea bolii Alzeimer

Testele radiologice ajută medicul să depisteze anormalitățile ce apar la nivelul creierului, fie ele legate de Alzheimer, fie care au altă cauză precum un atac cerebral ori o tumoare și care pot cauza simptome precum tulburările de memorie și confuzia, adesea asociate cu Alzheimerul. Printre aceste teste se numără:

  • RMN – imagistica prin rezonanță magnetică folosește undele radio și câmpul magnetic pentru a obține imagini detaliate ale creierului. O asemenea analiză ajută medicul să descopere dacă a apărut contractarea și scăderea în volum a zonelor creierului care au de suferit din cauza Alzheimerului precum cortexul.
  • CT – computerul tomograf oferă imagini cu secțiuni ale creierului și este folosit pentru a descoperi, dacă este cazul, tumori, atac vascular cerebral ori traume la nivelul creierului.
  • Tomografia cu emisie de pozitroni – un test de ultimă generație care presupune injectarea intravenoasă cu o substanță care arată apoi ce zone ale creierului funcționează bine și ce zone ale creierului întâmpină dificultăți. În cazul afecțiunii Alzheimer această tomografie este folosită în studiile clinice.

1.6. Cum debutează boala Alzheimer

Afecțiunea Alzheimer debutează cu simptome blânde. Pierderile de memorie apar în primul stadiu al bolii, asta datorită faptului că la început această afecțiune atacă hipocampul, partea din creier responsabilă cu memoria de zi cu zi, pe termen scurt. În prima fază, pacientul se va lovi de situații precum:

  • Pierderea obiectelor personale prin casă (chei, ochelari, telecomandă) precum și plasarea acestora în locuri nepotrivite (ochelarii în frigider, cheile în congelator etc)
  • Dificultatea de a găsi un cuvant în timp ce poartă o conversație
  • Uitarea discuțiilor purtate recent ori a evenimentelor ce abia s-au petrecut
  • Rătăcirea în locuri cunoscute, familiare
  • Uitarea unor date importante, aniversări sau întâlniri, în schimb evocarea cu putere a unor amintiri foarte îndepărtate
  • Inversarea emoțională și afectivă – pacienții încep să se comporte urât cu persoanele dragi, fac acuzații grave celor iubiți, nu mai recunosc persoanele foarte dragi și le confundă (fiica cu propria mamă, ginerele cu iubitul din tinerețe etc.) creând situații confuze, încărcate cu un soi de amuzament trist, care afectează mult familia.

1.7. Când poate debuta boala Alzheimer

Boala Alzheimer apare, în general, după împlinirea vârstei de 65 de ani, însă există și cazuri în care aceasta are debutul timpuriu, adică la 40-50 de ani.

1.8. Cum evoluează boala Alzheimer

Boala Alzheimer este de tip progresiv așa că avansează pe măsură ce trec anii, având 3 stadii de evoluție.

Stadiul 1: Alzheimer ușor - În acest stadiu apar pierderile minore de memorie. Acest stadiu poate să apară cu mult timp înainte ca boala să creeze probleme serioase și să fie diagnosticată.

Stadiul 2: Declinul cognitiv moderat - Stadiul al doilea al Alzheimerului este caracteriat de tulburări de memorie notabile și de probleme de concentrare. Simptomele sunt: dificultatea pacientului de a-și găsi cuvintele, de a-și aminti un nume, dificultatea de a face lucruri obișnuite, pierderea unor obiecte, dificultatea de a lua o decizie, de a organiza sau de a planifica ceva, tulburări de personalitate.

Stadiul 3: Declinul cognitiv sever - În acest stadiu pacientul nu mai este capabil să își poarte singur de grijă. Creierul nu mai controlează corpul și pacientul devine dependent de ajutorul celor din jur. Este posibil să uite numele și chipurile persoanelor dragi, dar și să sufere tulburări de personalitate și comportamentale serioase. Simptomele sunt: incoerența discursului, incapacitatea de a-și controla nevoile fiziologice, rătăcirea, murmur, prelungirea programului de somn, probleme la înghițire, scădere în greutate.

1.9. Posibilele cauze ale bolii Alzheimer

Alzheimerul apare în urma deteriorării creierului, care afectează structura și funcțiile anumitor zone din creier. Oamenii de știință nu au descoperit cauzele care determină procesul de deteriorare cerebrală. Cert este că în creierul pacienților bolnavi de cancer s-au descoperit depozite anormale de proteine, încâlcituri neurofibrilare și dezechilibre la nivelul de acetilcolină, important neurotransmițător al sistemului nervos central, dar și al sistemului periferic. Neuronii sănătoși sunt afectați și uciși treptat de aceste probleme ce apar la nivelul creierului.

1.10. Factorii de risc ai bolii Alzheimer

Cu toate că nu se știu exact cauzele pentru care afecțiunea Alzheimer apare, s-au descoperit o serie de factori care cresc riscul de apariție a acesteia:

  • Vârsta – după împlinirea vârstei de 65 de ani, riscul de a face Alzheimer se dublează la fiecare 5 ani.
  • Istoricul în familie – moștenirea genetică joacă un rol important în dezvoltarea afecțiunii Alzheimer. Cu cât ai avut mai multe rude care au suferit de pe urma acestei afecțiuni, cu atât mai mari sunt șansele ca și tu să fii diagnosticat cu Alzheimer.
  • Sindromul Down – persoanele care suferă de sindromul Down prezintă risc crescut de Alzheimer pentru că acest sindrom determină formarea de depozite de proteine pe creier, adică de plăci amiloide, care contribuie la apariția Alzheimerului.
  • Lovituri puternice la cap – persoanele care au suferit traume majore la nivelul capului sunt mai predispuse să dezvolte această afecțiune. Oamenii de știință au confirmat, în urma unor studii, faptul că boxeorii sunt mai predispuși Alzheimerului în urma loviturilor repetate primite la nivelul capului.
  • Afecțiuni cardiace – studiile făcute în ultimii ani au scos la iveală faptul că o serie de factori ce țin de stilul de viață sunt asociați și cu afecțiunile cardiace, astfel pot crește riscul de Alzheimer. Este vorba despre: fumat, obezitate, diabet, hipertensiune, colesterol mărit. 
  • Tensiunea arterială crescută, asociată aterosclerozei, colesterolului crescut, precum și obturarea prin plăci de aterom a arterelor carotide pot contribui la scăderea oxigenării cerebrovasculare și se constituie în factori de rsic pentru instalarea demenței mixte vasculare și Alzheimer.
  • Gestionarea necorespunzătoare a diabetul zaharat monitorizat, fumatul și greutatea în exces, depresia și alte tulburări psihice, dezechilibrele nivelelor neurotransmițătorilor sunt asociate cu instalarea demenței de tip Alzheimer

2. Tratarea bolii Alzheimer

2.1. Tratament medicamentos pentru boala Alzheimer

Tratamentul medicamentos prescris pentru boala Alzheimer are rolul de a ameliora simptomele, dar și de a încetini evoluția afecțiunii. Unele medicamente, spre exemplu, echilibreză nivelul de acetilcolină, neurotransmițător important pentru memorie și învățare. Din păcate, efectele acestora durează pe o perioadă limitată, de 6-12 luni. Printre efectele secundare ale acestor tratamente se află: diareea, vărsăturile, greața, oboseala, insomnia, pierderea apetitului și scăderea în greutate.

Există 3 tipuri de medicamente care acționează astfel:

Donepezil – acesta este singurul tratament pentru Alzheimer recomandat și în stadiul ușor, dar și în cel moderat sau sever. Acesta se regăsește fie sub formă de tabletă care se înghite, fie sub formă de tabletă efervescentă.

Galantamina – este folosit pentru formele ușoare sau moderate de Alzheimer și se regăsește sub formă de tabletă sau sub formă lichidă.

Rivastigmina – folosită pentru tratarea formelor ușoare sau moderate de Alzheimer, rivastigmina se regăsește sub formă de capsule, în stare lichidă sau sub formă de plasture.

O altă categorie de medicamente este cea alcătuită din medicamentele care echilibrează producția glutamatului, substanța neurotransmițătoare din creier care joacă un rol important în menținerea memoriei și în stimularea capacității de învățare. Celulele din creierul persoanelor cu Alzheimer secretă prea mult glutamat, iar medicamentele precum memantina menține nivelul de glutamat echilibrat.

Așadar, aceste medicamente îmbunătățesc modul în care creierul funcționează, având un impact pozitiv asupra calității vieții pacientului bolnav. Aceste medicamente au rezultate și mai bune dacă sunt luate în combinație cu cele enumerate mai sus. Printre reacțiile adverse ale acestui tip de medicament se află: oboseală, amețeli, confuzie, constipație și dureri de cap.

Pe lângă medicamentele pentru tratarea Alzheimerului, medicul poate prescrie și tratament medicamentos pentru tratarea problemelor de sănătate ce apar odată cu această afecțiune: depresia, insomnia, problemele comportamentale, agitația și agresivitatea.

2.2. Tratamente alternative experimentale pentru bonavii de Alzheimer

O serie de remedii pe bază de plante și suplimente dietetice sunt recomandate pentru prevenirea, dar și pentru încetinirea evoluției bolii Alzheimer. Din păcate, studiile de specialitate făcute în domeniu nu oferă prea multe informații despre eficacitatea acestora. Printre tratamentele alternative se numără:

Cu toate că unele dintre aceste remedii pot fi eficiente, medicii își fac griji cu privire la efectele secundare pe care le pot avea acestea atunci când sunt folosite pentru tratarea Alzheimerului, dar și când sunt folosite în paralel cu tratamentul convențional.

2.3. Schimbări în stilul de viață al unui bolnav diagnosticat cu boala Alzheimer

Studiile făcute în ultimii ani au scos la iveală faptul că o dietă sănătoasă, sportul și alegerile sănătoase în general pot preveni declinul cognitiv cauzat de Alzheimer. Iată ce schimbări poți face pentru a încetini evoluția bolii degenerative:

  • Practică sport zilnic pentru îmbunătățirea stării de spirit, dar și pentru a preveni declinul cognitiv
  • Adoptă o dietă săracă în grăsimi, dar bogată în fructe și legume
  • Implică-te în activități sociale și stimulează-ți creierul în permanență din punct de vedere intelectual.

2.4. Îngrijirea unui bolnav cu Alzheimer

Persoanele diagnosticate cu Alzheimer pot fi destul de greu de îngrijit întrucât experimentează un mix de emoții alcătuit din: confuzie, frustrare, furie, teamă, întristare și depresie. Îngrijitorii pacienților cu Alzheimer trebuie să fie foate calmi, răbdători și dispuși să asculte povestea acestora iar și iar. Un mediu liniștit, dominat de armonie și calm, pot estompa simptomele specifice Alzheimer. Dacă ai grijă de o persoană care suferă de Alzheimer trebuie să:

  • Te informezi cu privire la această afecțiune
  • Să apelezi la ajutorul unui medic dacă te simți depășit de situație
  • Să ceri ajutorul celor din jur dacă simți că nu mai faci față
  • Să îți iei cel puțin o pauză pe zi.

Asigurarea unei alimentații, somn și igienă corespunzătoare

Nu există o dietă specială pentru pacienții cu boala Alzheimer, însă o dietă sănătoasă și hrănitoare poate ameliora anumite simptome și poate face pacientul să se simtă mai bine. Planul alimentar pentru o persoană diagnosticată cu Alzheimer ar trebui să țină cont de următoarele reguli:

  • Dieta sa se bazează pe fructe, legume, cereale integrale, proteine sănătoase și produse lactate sărace în grăsimi
  • Porțiile trebuie să fie reduse întrucât e important să se mențină greutatea
  • Consumul de alimente bogate în grăsimi saturate ar trebui să fie limitat
  • Consumul de zahăr și sare trebuie limitate
  • Hidratarea este extrem de importantă

Odihna este, de asemenea, importantă pentru bunăstarea pacienților cu Alzheimer întrucât previne și estompează stările de agitație, confuzie și nervozitate. Din păcate însă, pe măsură ce afecțiunea evoluează, somnul devine din ce în ce mai problematic. Pacienții în stadiu avansat de Alzheimer vor dormi mai mult ziua, iar somnul din timpul nopții va fi mai agitat și întrerupt. Așadar, pacientul trebuie să beneficieze de liniște în timpul zilei pentru a se odihni în voie.

Odată cu evoluția bolii, pacientul nu se va mai îngriji de igiena personală, nu se va îmbăia și nu își va schimba hainele așa că e nevoie să fie ajutat de cineva în acest sens. Pentru a nu isca conflicte cu bolnavul, cel care are grijă de acesta trebuie să creeze o rutină de îmbăiere pe care să o respecte zilnic. Astfel, pacientului îi va fi mai ușor să nu își iasă din ritm.

Măsuri pentru menținerea securității fizice a unui bolnav de Alzheimer în stadii avansate

Pe măsură ce boala avansează și ajunge în stadiu sever, pacientul poate reprezenta un pericol pentru sănătatea sa. Pacienții diagnosticați cu forma severă de Alzheimer nu ar trebui să fie lăsați singuri întrucât își pot face rău. Aceștia pot uita să închidă gazele, pot ieși din casă și se pot rătăci, dar se pot și urca la volan și pot cauza un accident. Pentru a îl proteja pe bolnavul de Alzheimer, îngrijitorul trebuie să fie atent la tot ce face acesta, pentru a elimina pericolele.

Abordarea problemelor comportamentale ale unui bolnav de Alzheimer în stadii avansate

În primele stadii ale Azlheimerului pot apărea probleme comportamentale precum: iritabilitatea sau depresia. Odată cu evoluția bolii apar și alte probleme precum: agitație, ieșiri violente atât verbal cât și fizic, țipete, distrugerea obiectelor, halucinații. Problemele comportamentale ale pacienților diagnosticați cu Alzheimer sunt, pentru cei apropiați acestuia, cel mai greu de suportat. Acestea sunt, de regulă, responsabile pentru luarea deciziei de a interna bolnavul într-un cămin pentru bătrâni. 

3. Prevenirea bolii Alzheimer, recomandări experimentale

Întrucât nu se știu cauzele exacte care declanșează Alzheimerul, este dificil de stabilit cum poate fi prevenită această afecțiune degenerativă a creierului. Totuși, medicii fac o serie de recomandări care asigură menținerea sănătății creierului, contribuind astfel la reducerea riscului de Alzheimer.

3.1. Menținerea unei vieți active

Potrivit specialiștilor, exercițiile fizice făcute în mod regulat ar putea reduce riscul de Alzheimer cu până la 50%. Mai mult decât atât, sportul ar putea reduce deteriorarea creierului în cazul celor care au început deja să manifeste probleme de natură cognitivă. Sportul funcționează pentru că stimulează abilitatea creierului de a întări conexiunile neuronale deja formate, dar și de a crea alte conexiuni noi. Exercițiile care pun accentul pe coordonare și găsirea echilibrului sunt în mod deosebit recomandate. Asemenea exerciții se practică în activități sportive precum yoga sau tai chi.

3.2. Adoptarea jocurilor pentru creieralzheimer

Stimularea mentală joacă un rol important în menținerea sănătății creierului iar aceasta se poate face prin jocurile pentru creier precum: puzzle, integrame, sudoku sau șah. De asemenea, și învățarea unor lucruri noi poate stimula creierului așa că nu ar strica să înveți o limbă nouă, să o iei pe un drum necunoscut pentru a ajunge la destinație sau să înveți un joc nou.

3.3. Somnul corespunzător

Studiile făcute recent în domeniu au scos la iveală faptul că lipsa somnului este un factor de risc pentru dezvoltarea Alzheimerului. Odihna insuficientă se află în strânsă legătură cu nivelul ridicat de beta-amiloid, care interferează cu somnul adânc, necesar pentru stabilizarea amintirilor. Asta înseamnă că se creează un cerc vicios și ca lipsa somnului afectează, pe termen lung, calitatea somnului profund. Așadar, pentru a reduce riscul de a face Alzheimer este recomandat să dormi 8 ore pe noapte.

3.4. Schimbări în dietă

O dietă sănătoasă contribuie, de asemenea, la menținerea sănătății creierului pentru o perioadă cât mai îndelungată. Alimentele bogate în zahăr, carbohidrații rafinați și grăsimile nesănătoase cresc drastic nivelul de zahăr din sânge, fapt care determină inflamarea creierului. Pentru a reduce riscul de Alzheimer adoptă o dietă sănătoasă, evită grăsimile trans, consumă acizi grași Omega-3, fructe și legume din belșug și preparate gătite acasă, de tine.

Aportul de vitamine sau minerale

Deficitul de vitamine și minerale poate contribui la degradarea sănătății mentale. Asigură-te că ai o dietă bogată în acid folic, vitamina B12, vitamina D, magneziu și vitamina E.

Introducerea acizilor grași în dietă

Acizii grași sunt extrem de benefici pentru menținerea sănătății creierului. Acizii grași Omega-3 sunt, în mod deosebit, benefici pentru creier întrucât sunt responsabili cu construcția membranei celulare, reduc inflamația de la nivelul creierului și stimulează formarea unor noi celule. O dietă bogată în acizi grași poate preveni, pe termen lung, degradarea creierului. Alimentele bogate în acizi grași sunt: somonul, uleiul de pește, nucile, macroul, scoicile, uleiul de măsline.

Dieta mediteraneană

Dieta mediteraneană este, potrivit medicilor, extrem de sănătoasă pentru creier, fiind bogată în legume, cereale integrale, pește și ulei de măsline și săracă în alimente procesate.

3.5. Suplimente care ar putea ajuta la buna funcționare a creierului

Tratamentele alternative pentru maladia Alzheimer nu sunt în totalitate susținute de comunitatea medicală. Unele dintre acestea s-au dovedit a fi benefice, pe când altele au fost considerate nefolositoare în cadrul studiilor. Dacă, însă, ești interesat de tratamente alternative pentru o persoană apropiată ție, care suferă de boala Alzheimer, este important să discuți cu medicul care se ocupă de cazul ei.

Acizii grași Omega 3 - Aceste grăsimi bune pot fi benefice în tratamentul bolii Alzheimer. În cadrul unui studiu, cercetătorii au descoperit că un consum regulat de acizi grași Omega 3 a redus afectarea cognitivă, însă este bine să reținem că această cercetare a fost efectuată pe animale, nu pe oameni.

În studiile experimentale pe animale, suplimentele cu acizi grași Omega 3 au ameliorat funcția cognitivă. Mai mult, suplimentarea alimentației cu acizi grași Omega 3 a diminuat pierderea de neuroni, mai ales la animalele care erau femele.

Poți să îți îmbogățești dieta cu acizi grași Omega 3 dacă vei include mai des în meniu peștele gras, nucile (fructele cu coajă lemnoasă) și anumite uleiuri sau poți lua anumite suplimente cu Omega 3.

Vitamina D3 - Unul dintre rolurile vitaminei D este și faptul că ajută la funcționarea creierului. Pe lângă faptul că ne putem lua vitamina D necesară de pe urma expunerii moderate la soare, găsim acest aliat și sub formă de supliment alimentar. Experții spun că există o asociere între vitamina D și boala Alzheimer. Mai multe studii au arătat că persoanele care suferă de maladia Alzheimer au concentrații mici de vitamina D în corp.

Un studiu a descoperit și că persoanele cu un nivel foarte mic de vitamina D în corp aveau un risc de două ori mai mare de a dezvolta Alzheimer. Însă sunt necesare mai multe cercetări pentru a se descoperi care este într-adevăr legătura dintre vitamina D3 și boala Alzheimer, mai ales că oamenii de știință nu știu precis dacă un nivel scăzut al acestei vitamine cauzează instalarea maladiei. De asemenea, nu se știe în prezent dacă administrarea vitaminei D poate trata sau preveni boala Alzheimer.

Coenzima Q10 - Unii experți pretind că anumite vitamine și minerale pot preveni sau stopa boala Alzheimer, însă este nevoie de numeroase cercetări care să confirme această idee. Un astfel de antioxidant util este coenzima Q10, care se găsește sub formă de suplimente. Această enzimă este importantă pentru a menține numeroase funcții ale organismului și a fost îndelung studiată ca un posibil tratament pentru maladia Alzheimer.

Luteina și zeaxantina – Concentrațiile mari ale unor substanțe precum luteina și zeaxantina în sistemul nervos central au fost corelate cu îmbunătățirea funcției cognitive la adulții vârstnici. Așa că oamenii de știință și-au propus să testeze care sunt efectele unor suplimente cu luteină și zeaxantină asupra bărbaților și femeilor cu vârste înaintate.

Datele obținute de la 51 de participanți, cu vârsta medie de 73,7 ani, au fost analizate de cercetători. Cu ajutorul unor instrumente speciale, oamenii de știință au măsurat nivelurile de luteină și de zeaxantină la nivelul retinei (s-a măsurat, astfel, densitatea optică a pigmentului macular), un biomarker pentru cantitățile de luteină și de zeaxantină de la nivelul cortexului.

Rezultatele au fost următoarele: participanții care au primit suplimente cu luteină și zeaxantină au avut creșteri semnificative din punct de vedere statistic ale densității optice a pigmentului macular, au avut ameliorări și în ceea ce privește atenția și flexibilitatea cognitivă.

Ginkgo biloba - Suplimentele cu Ginkgo biloba sunt un aliat de preț pentru memorie, iar oamenii de știință au studiat acest supliment de-a lungul anilor. Studiile au arătat că dacă se administrează o doză mai mare de extract de Ginkgo biloba (240 mg pe zi), acest lucru ar putea îmbunătăți memoria participanților.

Există, totodată, și o îmbunătățire în ce privește capacitatea de a îndeplini activități din viața de zi cu zi, cum ar fi treburile casnice. Însă cu toate acestea, efectele Ginkgo biloba au variat de la un studiu la altul, așa că oamenii de știință nu au putut să tragă niște concluzii clare. Dozele mai mici de extract de Ginkgo biloba (120 mg pe zi) cu certitudine nu au influențat simptomele maladiei Alzheimer.alzheimer simptome si tratament

Asigurați-vă așadar, că luați vitaminele și nutrienții specifici pentru memorie:  

  • Coenzima Q10.
  • Acidul alfa-lipoic.
  • Ginkgo biloba.
  • Fosfatidilserină.
  • Aciz grași Omega-3.
  • Acetil-L-carnitină.

3.6. Menținerea unei vieți sociale active

Oamenii sunt ființe sociale așa că avem nevoie de o viață socială activă pentru a ne proteja de Alzheimer și alte afecțiuni de această natură. Nu trebuie să fii sufletul petrecerii, însă trebuie să menții contactul direct cu cât mai multe persoane. Relațiile de prietenie sunt importante pentru sănătatea creierului. Pentru a îți face mereu prieteni ține cont de următoarele sfaturi: 

  • Fă voluntariat 
  • Înscrie-te într-un grup care are aceleași interese ca și tine 
  • Fă cunoștință cu toți vecinii 
  • Fă-ți timp să te vezi cel puțin o dată pe săptămână cu prietenii 
  • Ieși în oraș (la film, la muzeu, în parc sau alte locuri publice)

3.7. Învățarea unei limbi străine

Învățarea unei limbi străine stimulează activitatea cerebrală, menținând creierul activ și sănătos. Profită de acest lucru și învață o limbă pe care ți-ai dorit întotdeauna să o cunoști. Poți apela la ajutorul unui profesor, poți folosi cursuri online, dar poți să fii și autodidact.

3.8. Cercetări privind vaccinul contra bolii Alzheimer

Cercetătorii americani și australieni susțin că în câțiva ani vor începe testele făcute pe oameni ale vaccinului anti-Alzheimer. Vaccinul împotriva Alzheimerului este conceput astfel încât să acționeze asupra proteinelor din creier care joacă un rol esențial în dezvoltarea și evoluția afecțiunii. Mai exact, vaccinul va genera anticorpi care vor viza beta-amiloidele și proteinele, ambele asociate cu afecțiunea Alzheimer.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
"The effects of long-term omega-3 fatty acid supplementation on cognition and Alzheimer's pathology in animal models of Alzheimer's disease: a systematic review and meta-analysis.", 2012, in Journal of Alzheimer's Disease: JAD; Hooijmans CR, Pasker-de Jong PC, de Vries RB, Ritskes-Hoitinga M. - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22002791/ 
"Neuroprotection of Coenzyme Q10 in Neurodegenerative Diseases.", 2016, in Current Topics in Medicinal Chemistry; autori: Yang X, Zhang Y, Xu H, Luo X, Yu J, Liu J, Chang RC. - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26311425/#:~:text=Coenzyme%20Q10%20(CoQ10)%20is%20a,mitochondrial%20deficiency%20and%20oxidative%20stress. 
" Alzheimer's disease: Do Ginkgo products help?", martie 2009, in InformedHealth.org; Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG). - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279357/#:~:text=Ginkgo%20biloba%20could%20possibly%20help,is%20no%20cure%20for%20Alzheimer%27s. 
WebMD - https://www.webmd.com/alzheimers/guide/do-vitamins-and-supplements-help-with-alzheimers#1
"Effects of Lutein/Zeaxanthin Supplementation on the Cognitive Function of Community Dwelling Older Adults: A Randomized, Double-Masked, Placebo-Controlled Trial", 2017, in Frontiers in aging neuroscience; Billy R. Hammond, Jr., L. Stephen Miller, Medina O. Bello, Cutter A. Lindbergh, Catherine Mewborn, Lisa M. Renzi-Hammond. - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28824416/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0