Reguli de urmat pentru pacientii diagnosticati cu boala de ficat gras

Ficatul gras poate apărea din cauze clare (obezitate, diabet de tip 2, exces de alcool), însă și din cauze necunoscute; oamenii de știință nu pot spune exact de ce unii oameni ajung să acumuleze grăsime în ficat, în timp ce alții nu.

Boala de ficat gras non-alcoolic este de obicei corelată cu supragreutate sau obezitate, rezistență la insulină, nivel ridicat al zahărului din sânge (hiperglicemie), indicând prediabet sau diabet de tip 2, niveluri ridicate de grăsimi în sânge, în special trigliceride. Toate acestea par să favorizeze depozitarea grăsimilor în ficat. Ce nu se știe precis este de ce ficatul gras dezvoltă inflamație care progresează spre ciroză.

Reguli pentru combaterea bolii de ficat gras

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Pentru a reduce riscul  de a dezvolta boala de ficat gras, dar și pentru a trata această afecțiune trebuie ca alimentația de zi cu zi să fie una cât mai sănătoasă, bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase, activitatea fizică trebuie să fie menținută regulat și totodată greutatea corpului trebuie păstrată în limite normale pentru vârsta și înălțimea fiecăruia. 

Dieta se va baza pe legume, fructe și proteine slabe

Ficatul gras se tratează în primul rând cu o dietă adecvată, bazată pe legume, fructe, proteine slabe, grăsimi bune (ulei de măsline, nuci, avocado), cereale integrale și pe evitarea grăsimilor precum untură, unt, smântână și a zahărului. Nu este ușor să mănânci întotdeauna corect și mereu vor exista diverse excepții, însă pacientul ar trebui să revină apoi la acest tip de dietă.

Activitatea fizică este foarte importantă pentru sănătatea ficatului

Reducerea numărul de calorii contează foarte mult pentru persoanele supraponderale sau obeze, alături de creșterea activității fizice. La fel ca în cazul oamenilor sănătoși, și pentru cei cu ficat gras este nevoie de cel puțin 150 de minute pe săptămână de activități fizice precum mersul pe jos, alergare ușoară, ciclism, înot - toate tipurile de exerciții fizice pot fi de ajutor, chiar dacă scăderea în greutate se produce lent.

Renunțarea la fumat contează pentru combaterea ficatului gras

Oprirea fumatului poate contribui la reducerea riscului de apariție a infarctului miocardic sau a accidentului vascular cerebral și face parte și din strategia pentru inversarea bolii de ficat gras.

Alcoolul trebuie limitat, chiar dacă pacientul nu are ficat gras alcoolic

Ficatul gras non-alcoolic nu are drept cauză excesul de alcool, însă aportul constant poate agrava această boală, și de aceea este recomandată limitarea consumului de alcool. Așadar, în cazul în care este vorba despre boala de ficat gras non-alcoolic, se pot consuma băuturi alcoolice precum vinul sau berea, însă în cantități limitate, nu mai mult de un pahar pe zi.

De ce alimentația este de bază în gestionarea bolii de ficat gras?

Dieta este cea mai sigură și eficientă metodă prin care se poate reduce steatoza hepatică. Pentru pacienții cu ficat gras care nu s-au preocupat niciodată de calitatea alimentației și efectele asupra propriului corp poate fi greu să își facă un plan de alimentație sănătos, de aceea e bine să întrebe medicul de familie sau un nutriționist legat de ce pot mânca și cum. Și sprijinul apropiaților este important pentru ca pacientul să reușească să facă aceste schimbări. Iată câteva ponturi alimentare utile în combaterea bolii de ficat gras:

Se recomandă adoptarea unei diete echilibrate, cu porții moderate

Multe persoane tind să nu fie atente când mănâncă (stau de vorbă, se uită la televizor etc.) și atunci consumă mai mult decât ar avea nevoie de fapt corpul, ceea ce duce la acumularea kilogramelor în plus, dacă acele calorii suplimentare nu sunt arse și mai departe la apariția ficatului gras.

Se recomandă consumul abundent de fructe și legume

Legumele crude, fierte, pregătite la abur sau la cuptor trebuie să fie baza fiecărei mese, alături de cantități moderate de carne slabă, brânzeturi slabe, leguminoase fierte, pâine integrală. Fructele e bine să se consume proaspete, fără adaos de frișcă sau zahăr.

Se recomandă limitarea grăsimilor, a zaharurilor și a sării

În ficatul gras este indicat să se limiteze nu doar cantitatea de sare consumată, ci și de grăsimi nesănătoase. Specialiștii în nutriție recomandă înlocuirea grăsimilor saturate și trans cu cele mononesaturate și polinesaturate; grăsimile trans de origine animală, precum cele din unt, untură sau din carnea grasă pot fi înlocuite cu ulei de măsline sau ulei din semințe de in.

De asemenea, carnea de porc și vită se va consuma rar, fiind înlocuită la mesele obișnuite cu pește gras precum somonul, macroul, heringul sau tonul, de două sau trei ori pe săptămână și carne de pui ori de curcan fără piele, de cel mult două-trei ori pe săptămână.
E indicată, de asemenea, evitarea alimentelor bogate în zaharuri simple precum sucurile îndulcite cu zahăr, ketchup-ul din comerț, siropul de porumb, bomboanele și diverse gustări de-a gata din magazine.

Evoluția în timp a steatozei hepatice și posibile complicații

În general, boala de ficat gras nu cauzează probleme serioase, fiind o boală reversibilă. De cele mai multe ori, pacienții care primesc acest diagnostic reușesc să elimine depozitele de grăsime de la nivelul ficatului prin respectarea indicațiilor medicului referitor la modificările făcute la capitolul stil de viață.

Însă în cazurile serioase, în care steatoza persistă mulți ani la rând și nu este tratată în niciun fel de către pacient, pot apărea complicații severe, precum fibroza și apoi ciroza hepatică. Pe o perioadă de 10 ani de la instalarea steatozei hepatice, un procent de 10-25% dintre pacienții cu steatoză hepatică dezvoltă ciroză. În SUA, de pildă, steatoza hepatică reprezintă a treia cauză care determină necesitatea unui transplant de ficat.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Concluzii despre gestionarea bolii de ficat gras

În concluzie, ficatul gras poate fi combătut cu succes, și, de asemenea, poate fi și prevenit în același mod, prin adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos. Pacientul cu steatoză hepatică ar trebui să aibă o dietă echilibrată, să practice sport în mod regulat, să nu facă excese în ceea ce privește consumul de alcool, dar și să renunțe la fumat. Menținerea nivelului de colesterol, precum și pe cel al trigliceridelor, sub control sunt de asemenea importante în tratarea steatozei hepatice.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
AASLD - Nonalcoholic Fatty Liver Disease and Recent Guideline Updates
https://aasldpubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/cld.1045
Studiul „Nonalcoholic Fatty Liver Disease and Recent Guideline Updates”, apărut în CLD, februarie 2021, https://doi.org/10.1002/cld.1045, autori: Yumi Ando M.D. et al. 

Health Direct - Fatty liver
https://www.healthdirect.gov.au/fatty-liver


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0