Statinele, corelate cu un risc mai mare de diabet la femeile varstnice

Rezumat: Statinele sunt medicamente esențiale pentru scăderea colesterolului LDL (colesterolului „rău”) și prevenirea evenimentelor cardiovasculare, inclusiv infarct și AVC. Totuși, cercetările arată că tratamentul poate crește modest glicemia și riscul de diabet de tip 2, mai ales la persoanele aflate deja aproape de pragul de diagnostic.

1. Ce sunt statinele?
2. Mecanismul de acțiune al statinelor
3. Tipurile de statine și efectele lor
4. Statinele și riscurile asociate
a. Legătura dintre statine și diabet
b. Impactul colesterolului asupra sănătății
c. Rolul colesterolului în organism
d. Boli de inimă și infarct
5. Efectele secundare ale statinelor
a. Efecte secundare comune
b. Riscuri potențiale grave
6. Recomandări pentru pacienți
a. Modificări ale stilului de viață pentru controlul colesterolului
b. Momentul în care medicamentele devin necesare
7. Concluzie

1. Ce sunt statinele?

Statinele sunt medicamente care reduc în principal colesterolul LDL, numit și colesterolul „rău”. Sunt prescrise persoanelor cu boli de inimă, dar și celor cu risc crescut de infarct sau AVC. Exemplele includ atorvastatina, rosuvastatina, simvastatina, pravastatina, fluvastatina, lovastatina și pitavastatina.

Prin reducerea LDL, tratamentul limitează expunerea arterelor la particulele care favorizează ateroscleroza. Controlul colesterolului are astfel un rol important atât înainte de apariția bolilor de inimă, cât și la persoanele care au suferit deja un eveniment cardiovascular.

2. Mecanismul de acțiune al statinelor

Aceste medicamente blochează HMG-CoA reductaza, o enzimă pe care ficatul o folosește pentru a produce colesterol. Ficatul captează apoi mai mult LDL din sânge, iar nivelul circulant scade. Efectul poate încetini progresia aterosclerozei și reduce riscul asociat cu boli de inimă.

O placă de aterom se poate rupe și poate favoriza formarea unui cheag. Dacă este blocată o arteră coronară, poate apărea un infarct; dacă este afectată circulația cerebrală, poate surveni un AVC ischemic.

3. Tipurile de statine și efectele lor

Atorvastatina și rosuvastatina pot produce reduceri mari ale LDL la dozele folosite pentru terapie intensivă. Alte opțiuni sunt simvastatina, pravastatina, fluvastatina, lovastatina și pitavastatina. Alegerea depinde de ținta de colesterol, toleranță, vârstă, interacțiuni și riscul de boli de inimă.

La persoanele cu boli de inimă cunoscute, o scădere mai intensă a LDL poate aduce o protecție mai mare față de infarct și AVC, dar necesită evaluarea atentă a beneficiilor și reacțiilor adverse.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

4. Statinele și riscurile asociate

Majoritatea pacienților tolerează bine statinele. Pot apărea dureri musculare, simptome digestive, modificări ale enzimelor hepatice și creșteri mici ale glicemiei. Relația cu diabetul este susținută de date recente, însă efectul mediu este modest.

La multe persoane, creșterea glicemiei pare să grăbească diagnosticul mai ales când valorile erau deja aproape de pragul pentru diabet. Beneficiile privind infarct și AVC trebuie însă evaluate în același timp cu acest risc metabolic.

a. Legătura dintre statine și diabet

Un studiu a urmărit 8.372 de femei născute între 1921 și 1926, în viață la 1 ianuarie 2003, fără diabet și eligibile pentru corelarea datelor. În aproximativ zece ani, 49% dintre participante au primit statine, iar 5% au început tratament pentru diabet nou apărut.

Utilizarea a fost asociată cu un risc cu 33% mai mare de inițiere a tratamentului pentru diabet. Pentru dozele cele mai mari, asocierea a ajuns la aproximativ 51%. Cercetătorii au estimat un caz suplimentar la aproximativ 131 de femei tratate cinci ani.

Este esențial însă contextul: cercetarea a fost observațională. Prin urmare, arată o asociere statistică între tratament și diabet, dar nu poate demonstra singură că statinele au fost cauza directă a fiecărui caz.

Aceste rezultate nu înseamnă că tratamentul duce inevitabil la diabet. Riscul individual depinde de glicemia inițială, greutate, sindrom metabolic, activitate fizică, alimentație și antecedente familiale.
O meta-analiză din 2024, realizată pe date individuale din studii randomizate, a găsit o creștere relativă de aproximativ 10% a diabetului nou diagnosticat la terapia de intensitate mică sau moderată și de 36% la terapia intensă.

Aproximativ 62% dintre cazurile suplimentare s-au înregistrat la participanții care aveau, înainte de tratament, valorile glicemice în cea mai mare pătrime a distribuției. Cu alte cuvinte, multe persoane erau deja mai aproape de pragul diagnostic pentru diabet.

b. Impactul colesterolului asupra sănătății

Colesterolul nu este în mod automat nociv. Problema apare când particulele aterogene, în special LDL, circulă în exces și pătrund în peretele arterial. În timp, acest proces favorizează ateroscleroza și crește riscul de infarct, AVC și boli de inimă.

Medicii analizează LDL, HDL, trigliceridele și, în anumite cazuri, apolipoproteina B sau lipoproteina(a), alături de tensiune, diabet, fumat și istoricul familial. Ghidurile actuale pun accent pe evaluarea riscului global, nu doar pe colesterol total.

c. Rolul colesterolului în organism

Organismul are nevoie de colesterol pentru membranele celulare, producerea unor hormoni, vitamina D și acizii biliari necesari digestiei. Ficatul produce cea mai mare parte a cantității de care organismul are nevoie.

Funcțiile fiziologice ale acestei substanțe nu înseamnă însă că un LDL mare este benefic. Expunerea îndelungată a arterelor la LDL ridicat favorizează ateroscleroza și este strâns legată de apariția bolilor de inimă, de infarct și de AVC ischemic.

d. Boli de inimă și infarct

Când LDL se acumulează în peretele arterial, se pot forma plăci aterosclerotice. Ruperea unei plăci coronare poate declanșa un cheag și un infarct. Un proces asemănător în arterele care alimentează creierul poate provoca un AVC ischemic.

La pacienții cu boli de inimă sau infarct în antecedente, reducerea LDL este o prioritate. Studiile clinice arată că tratamentul cu statine scade riscul de evenimente cardiovasculare majore, inclusiv infarct și AVC, iar beneficiul este deosebit de important în prevenția secundară.

5. Efectele secundare ale statinelor

Efectele adverse nu apar la toți pacienții și sunt adesea ușoare. Pot fi raportate dureri musculare, oboseală, greață, disconfort abdominal sau cefalee. Complicațiile musculare grave și afectarea hepatică severă sunt rare.

Creșterea glicemiei merită urmărită în special la persoanele cu prediabet. La o femeie vârstnică, medicul poate verifica glicemia sau hemoglobina glicozilată, fără a opri automat un tratament care reduce riscul de infarct, AVC și boli de inimă.

a. Efecte secundare comune

Durerile sau sensibilitatea musculară și simptomele digestive sunt printre reacțiile cel mai des raportate. Uneori cresc enzimele hepatice. Afectarea hepatică severă este rară, iar rabdomioliza, o distrugere musculară care poate afecta rinichii, este foarte rară.

Interacțiunile medicamentoase contează mai ales la vârstnici, care pot lua mai multe tratamente simultan. Din acest motiv, medicul și farmacistul trebuie informați despre toate medicamentele și suplimentele utilizate.

b. Riscuri potențiale grave

Cataracta și tulburările de memorie sunt adesea asociate în discursul public cu aceste medicamente, dar dovezile nu demonstrează clar o relație cauzală. O analiză din 2022 a identificat un semnal pentru operația de cataractă într-un singur studiu, fără confirmare consecventă în ansamblul dovezilor.

Pentru memorie, au existat raportări de confuzie sau pierderi de memorie reversibile. Totuși, revizuirile sistematice la adulți mai în vârstă nu au demonstrat o creștere convingătoare a declinului cognitiv produsă de tratament.

Unele cercetări observaționale recente au găsit chiar asocieri între utilizarea acestor medicamente și un risc mai mic de demență, dar astfel de rezultate nu demonstrează că statinele previn direct demența.

6. Recomandări pentru pacienți

Tratamentul nu trebuie întrerupt sau redus fără recomandarea medicului. După un infarct, un AVC ischemic sau în prezența unor boli de inimă aterosclerotice, oprirea poate elimina o protecție importantă. Durerile musculare persistente, slăbiciunea severă sau alte simptome noi trebuie discutate cu medicul.

La femeile vârstnice cu prediabet, monitorizarea glicemiei este utilă. Uneori doza poate fi ajustată sau se poate schimba molecula. Dacă LDL rămâne prea mare, medicul poate asocia ori utiliza alte terapii pentru colesterol, în funcție de situație.

a. Modificări ale stilului de viață pentru controlul colesterolului

Un model alimentar bogat în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci, pește și grăsimi nesaturate poate ajuta la controlul LDL. Reducerea grăsimilor saturate, evitarea fumatului, activitatea fizică și menținerea unei greutăți potrivite susțin prevenirea bolilor de inimă.

Aceste măsuri reduc riscul general de infarct și AVC, dar nu înlocuiesc întotdeauna medicamentele atunci când colesterolul LDL este foarte mare sau riscul cardiovascular este deja ridicat.

b. Momentul în care medicamentele devin necesare

Medicamentele sunt frecvent recomandate persoanelor cu ateroscleroză cunoscută, după infarct sau AVC ischemic și celor cu risc suficient de mare de boli de inimă. Ghidul american publicat în 2026 pune accent pe riscul global și pe obiectivele LDL, nu doar pe colesterol total.

După 75 de ani, prevenția primară se individualizează. Contează starea funcțională, fragilitatea, bolile asociate, numărul de medicamente, speranța de viață și preferințele pacientei. Ghidul din 2026 precizează că terapia pentru reducerea LDL poate fi luată în considerare și după această vârstă.

Dacă statinele nu sunt tolerate sau LDL rămâne peste ținta stabilită, pot fi luate în calcul ezetimibul, acidul bempedoic ori inhibitorii PCSK9. Alegerea nu se face însă automat, ci în funcție de riscul și istoricul fiecărui pacient.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

7. Concluzie

Aceste medicamente sunt corelate cu un risc mai mare de diabet, iar asocierea a fost observată și la femeile vârstnice. Efectul este, în general, modest și pare mai important la terapia intensă și la persoanele cu glicemie deja crescută. Monitorizarea poate identifica din timp această problemă.

În același timp, reducerea colesterolului LDL scade riscul de infarct și AVC, mai ales la pacienții cu boli de inimă. Decizia corectă se bazează pe riscul de boli de inimă, glicemie, doză, toleranță și preferințele pacientei, nu pe teama de un singur efect advers.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Q&A: Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Ce medicamente fac parte din statine?
Răspuns: Atorvastatina, rosuvastatina, simvastatina, pravastatina, fluvastatina, lovastatina și pitavastatina sunt exemple folosite pentru scăderea LDL și reducerea riscului de infarct și AVC.

Întrebare: Ce să luăm în loc de statine?
Răspuns: În anumite situații pot fi folosite ezetimibul, acidul bempedoic sau inhibitorii PCSK9. Alegerea se face medical, mai ales la pacienți cu boli de inimă sau risc cardiovascular mare.

Întrebare: Când se recomandă statine?
Răspuns: Sunt frecvent recomandate după infarct sau AVC ischemic, în boala aterosclerotică și la persoane cu risc crescut de boli de inimă ori LDL mare. După 75 de ani, prevenția primară se decide individualizat.

Întrebare: Ce efecte secundare au statinele?
Răspuns: Pot apărea dureri musculare, simptome digestive, modificări ale enzimelor hepatice și creșteri ale glicemiei. Complicațiile musculare severe sunt rare, iar legătura cu cataracta sau afectarea memoriei nu este demonstrată convingător.

Întrebare: Când se iau statinele, dimineața sau seara?
Răspuns: Depinde de medicament. Simvastatina se ia de obicei seara, în timp ce atorvastatina și rosuvastatina pot fi luate dimineața sau seara, de preferat la aceeași oră. Se respectă indicația medicului și prospectul.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Effects of statin therapy on diagnoses of new-onset diabetes and worsening glycaemia in large-scale randomised blinded statin trials: an individual participant data meta-analysis”; Lancet Diabetes Endocrinol. 2024 May
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38554713/
Studiul „New-Onset Diabetes After Statin Exposure in Elderly Women: The Australian Longitudinal Study on Women's Health”; Drugs Aging. 2017 Mar, autori: Mark Jones, Susan Tett, Geeske M E E Peeters, Gita D Mishra, Annette Dobson
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28138911/
Studiul „Statin Use for the Primary Prevention of Cardiovascular Disease in Adults”; JAMA August 23/30, 2022
https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/2795521

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...