Totul despre avort: tipuri, complicatii, riscuri, recuperare

Rezumat: Articolul explică ce este avortul, făcând diferența între cel spontan, cel indus, medicamentos și chirurgical, precum și între procedurile realizate în funcție de vârsta sarcinii.

Sunt prezentate motivele care pot duce la întreruperea unei sarcini, inclusiv situațiile medicale grave, dar și condițiile legale din România.

Textul descrie investigațiile necesare înainte de procedură, rolul medicului ginecolog, etapele avortului medicamentos și chirurgical, posibilele efecte secundare, riscuri și complicații.

De asemenea, oferă recomandări pentru recuperare, reluarea vieții sexuale, contracepție, fertilitate ulterioară și sprijin emoțional, subliniind importanța îngrijirii medicale specializate și a controalelor ulterioare, într-un cadru sigur.

1. Informații generale
a. Ce este avortul?
b. Tipurile de avort sau opțiunile pacientei care dorește întreruperea sarcinii
c. Când se întrerupe o sarcină dorită - ce motive există?
d. Când se face întreruperea anticipată a unei sarcini?
e. Avortul legal și ilegal - Până la câte săptămâni se face avort?
f. Motivele care le determină pe femei să recurgă la întreruperea de sarcină
g. Principalii factori de risc în avortul spontan
2. Pregătirea și recuperarea în caz de avort
a. Investigații medicale înainte de avort
b. Medicii specialiști la care poate apela pacienta care dorește întrerupere de sarcină
c. Cum se face avort, în ce constă procedura și cum decurge?
d. Cât costă un avort?
e. Urmările avortului - cu ce se confruntă pacienta?
f. Sarcina după avort: care sunt șansele de a avea un copil în viitor?
g. Viața sexuală după un avort
h. Recuperarea după avort - recomandări
3. Complicațiile și contraindicațiile avortului
a. Complicațiile și riscurile
b. Contraindicații - Când și în ce condiții NU se face avort?
c. Ce efecte secundare pot apărea?
d. Implicații emoționale ale avortului

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Informații generale

Avortul înseamnă terminarea sau încheierea unei sarcini, prin îndepărtarea embrionului, înainte ca acesta să poată supraviețui în afara uterului. Dacă se întâmplă subit este cunoscut și sub numele de avort spontan.

Când se iau măsurile necesare în mod deliberat pentru a se întrerupe o sarcină, acesta este numit avort provocat sau avort indus.

Ce este avortul?

Avortul reprezintă terminarea sau întreruperea unei sarcini, printr-o procedură care golește uterul - embrionul sau fătul este îndepărtat. Vorbim de proceduri efectuate în spitale sau în clinici, de către medicii specialiști.

Un studiu recent cu femei din 150 de țări a arătat că rata variază mult în întreaga lume. În multe locuri, este nevoie de mai multe investiții în accesul la contracepție pentru a reduce această rată.

Tipurile de avort sau opțiunile pacientei care dorește întreruperea sarcinii

Avorturile pot fi clasificate în mai multe tipuri:

în stadiu incipient (înainte de săptămâna 12 de sarcină) sau făcute când sarcina este avansată (între săptămânile 12 și 20);
spontan (natural) și indus, din motive terapeutice sau alte de motive;
inevitabil și care amenință viața pacientei;
complet și incomplet;
recurent (pierderea recurentă a sarcinii);
septic.

Avortul medicamentos (un tip de avort la cerere)

Un avort medicamentos se face prin administrarea a două medicamente sub formă de pastile: mifepriston și misoprostol; aceste două medicamente funcționează în combinație, pentru a întrerupe o sarcină nedorită.

Această metodă poate fi folosită până în săptămâna a 10-a de sarcină. Acest tip nu este indicat tuturor femeilor.

Metotrexatul și misoprostolul reprezintă în combinație o altă metodă întrerupere a sarcinii, care poate fi folosită în primele 7 săptămâni. Această metodă este rareori folosită pentru procedura planificată.

Avortul chirurgical (un tip de avort la cerere)

Există două tipuri: prin aspirație și prin dilatație și evacuare.

Femeile care au o sarcină până în săptămâna 14-16 de evoluție pot fi supuse unui avort prin aspirație, iar avorturile prin dilatație și evacuare sunt, de regulă, efectuate la 14-16 săptămâni de sarcină sau după acest interval.

Avortul provocat sau indus

Un avort indus este făcut în trimestrul al doilea de sarcină. Poate fi o opțiune dacă gravida a trecut de săptămâna a 24-a de sarcină și nu se mai poate face o procedură prin dilatație și evacuare.

Pacienta va primi medicamentele necesare care îi declanșează travaliul. Uterul ei se va contracta pentru a elimina sarcina. Medicul ginecolog ar putea folosi și alte metode, cum ar fi aspirația sau un instrument medical numit chiuretă, pentru a curăța uterul pacientei.

Avortul spontan

Numit și avort natural, acesta reprezintă moartea embrionului sau a fătului care nu a fost indusă sau moartea produselor de concepție înainte de săptămâna 20 de sarcină.

Un avort spontan este un eveniment care rezultă în pierderea fătului în stadiile incipiente ale sarcinii. Acesta se poate întâmpla, de regulă, în primul trimestru (primele trei luni de sarcină). Cauzele variază de la o femeie la alta. De cele mai multe ori, cauza este necunoscută.

Când se întrerupe o sarcină dorită - Ce motive există?

Există situații în care femeia, deși își dorește să ducă sarcina la bun sfârșit, apar complicații care o determină să facă o întrerupere de sarcină. De exemplu, unele femei recurg la avort pentru a preveni nașterea unui copil cu malformații sau cu boli extrem de grave.

Dacă o afecțiune fizică sau o boală de natură psihică pune în pericol viața femeii însărcinate, se poate decide un avort, chiar dacă sarcina este una dorită.

Când se face întreruperea anticipată a unei sarcini?

Avortul timpuriu încheie o sarcină înainte că aceasta să se dezvolte. O întrerupere anticipată a unei sarcini nedorite se face până la cel mult 10 săptămâni de sarcină. Când este făcut mai devreme de 9 săptămâni de sarcină, embrionul este extrem de mic, nu poate fi văzut cu ochiul liber, iar sarcina nu este atât de dezvoltată.

În primul trimestru, întreruperea anticipată a sarcinii poate fi făcută prin intermediul avortului medicamentos sau chirurgical.

Avortul legal și ilegal - Până la câte săptămâni se face avort?

În România, potrivit prevederilor legale, întreruperea de sarcină trebuie să îndeplinească anumite condiții.

Una dintre ele este că sarcina nu trebuie să depășească 14 săptămâni, iar o altă condiție este că trebuie să existe consimțământul femeii gravide pentru ca această procedura medicală să aibă loc.

În anumite condiții, medicul poate să întrerupă și o sarcină mai avansată de 14 săptămâni, dacă această decizie este impusă de sănătatea mamei sau a fătului, așa că este important de reținut că este posibil ca avortul să se facă în scop terapeutic mai târziu de săptămâna 14.

Motivele care le determină pe femei să recurgă la întreruperea de sarcină

Explicația principală pe care femeile o oferă atunci când caută să apeleze la avortul la cerere este faptul că acea sarcină a fost neplanificată sau nedorită. Cu toate acestea, pe lângă sarcina nedorită, femeile care recurg la întreruperea sarcinii mai au și alte motive care le determină să aleagă această procedură.

La nivel mondial, cel mai frecvent motiv pe care femeile îl oferă pentru faptul că au făcut un avort este pentru a amâna momentul în care vor să devină mame.

Al doilea cel mai întâlnit motiv, potrivit studiilor, include întreruperea educației (studiilor) sau a perioadei de muncă. Alte motive sunt lipsa sprijinului din partea tatălui copilului, dorința de a asigura o educație copiilor pe care femeia îi are deja și lipsa posibilităților financiare pentru a întreține copilul.

În plus, problemele care țin de relația cu soțul sau cu partenerul de viață și percepția femeii că este prea tânără sau prea în vârstă pentru a avea copii constituie alte motive pentru care unele femei aleg să facă avort.

Principalii factori de risc în avortul spontan

Cele mai multe avorturi spontane au cauze naturale, care nu pot fi prevenite (este vorba de cauze imprevizibile). Cu toate acestea, anumiți factori de risc pot crește pericolul de a suferi unul spontan.

Printre acești factori se numără: un traumatism corporal, expunerea la radiații, folosirea abuzivă a medicamentelor și drogurilor (substanțelor interzise), abuzul de alcool, consumul excesiv de cofeină, fumatul, un avort spontan anterior, supragreutatea sau subgreutatea gravidei, afecțiunile cronice care nu au fost ținute sub control, precum diabetul zaharat.

Și faptul că femeia are o vârstă mai avansată îi poate influența riscul de a suferi un avort spontan. Faptul că a existat unul în trecut nu crește neapărat riscul de a suferi și altele.

Doar 1 din 100 de femei se confruntă cu 3 sau mai multe avorturi spontane consecutive.

Recomandările Experților DOC

Pregătirea și recuperarea în caz de avort

Investigații medicale înainte de avort

Înainte de avort, pacienta trebuie să meargă la medic pentru evaluare.
Medicul discută cu pacienta despre decizie, metodele disponibile, riscuri și posibile complicații.
Consultația poate include măsurarea tensiunii, a pulsului, examinare pelvină și test de sarcină.
Pot fi recomandate analize de sânge și urină, inclusiv pentru anemie, grupa sangvină și Rh.
Se pot face teste pentru boli cu transmitere sexuală, pentru reducerea riscului de infecții.
Medicul poate recomanda test Papanicolau și ecografie, pentru a verifica vârsta sarcinii și localizarea acesteia în uter.

Medicii specialiști la care poate apela pacienta care dorește întrerupere de sarcină

Pentru întrerupere de sarcină, este important ca pacienta să se adreseze unui medic ginecolog. Fie că e vorba de un avort chirurgical, fie de unul medicamentos, acesta se face doar într-o clinică.

Realizarea unui avort de către o persoană necalificată poate pune viața în pericol și poate duce la complicații precum infertilitatea.

Cum se face avort, în ce constă procedura și cum decurge?

Spuneam că există două tipuri principale de avort la cerere, adică în cazul în care femeia dorește întreruperea de sarcină: medicamentos și chirurgical.

Un avort medicamentos presupune ca pacienta să ia anumite medicamente care vor întrerupe sarcina. Nu necesită intervenție chirurgicală sau anestezie. Procedura implică mai mulți pași:

1. Mai întâi, pacienta ia un medicament numit mifepriston; acesta oprește funcționarea hormonilor care permit sarcinii să se dezvolte.
2. După 24 sau 48 de ore, pacienta va veni încă o dată la cabinet, unde va lua un al doilea medicament, numit misoprostol (acesta fie se înghite, fie se lasă să se dizolve sub limbă, fie se introduce în vagin).
3. Într-un interval de 4-6 ore, mucoasa care căptușește uterul începe să se descompună, cauzând sângerare și pierderea sarcinii.

În cazul unui avort chirurgical, există mai multe metode care pot fi utilizate pentru întreruperea sarcinii. Implică o procedură cu anestezie locală, sedarea pacientei cât timp este conștientă (femeia este relaxată, dar este trează) sau implică o anestezie generală (femeia nu este trează).

Există două metode care sunt utilizate:

1. Avort prin aspirație ori prin vacuum-aspirație - poate fi folosită până la 15 săptămâni de sarcină. Aceasta presupune introducerea unui tub prin cervix (colul uterin) și apoi în uterul pacientei. Sarcina este apoi îndepărtată prin folosirea aspirației.

Mai întâi, colul uterin va fi dilatat, iar pacientei i se va da o tabletă care poate fi luată fie pe cale orală, fie va fi introdusă în vagin, cu câteva ore înainte.

Pentru calmarea durerii, pacientei i se administrează anumite medicamente și un anestezic local (o substanță specială care amorțește zona este injectată în colul uterin). Vacuum-aspirația durează aproximativ 5-10 minute, iar în majoritatea cazurilor, femeile pot pleca acasă după câteva ore.

2. Avort prin dilatație și evacuare - metoda se folosește în jurul săptămânii a 15-a de sarcină și implică introducerea unor instrumente chirurgicale speciale prin colul uterin și apoi în uter pentru a elimina sarcina.

Cervixul este ușor dilatat pe o perioadă de câteva ore (cel mult o zi) înainte de procedură, pentru ca instrumentele chirurgicale să poată fi introduse. Avortul prin dilatație și eliminare este efectuat fie prin sedare, fie prin anestezie generală. Durează aproximativ 10-20 de minute, iar pacienta va putea merge acasă în aceeași zi.

Avortul chirurgical prin dilatație și evacuare folosește o combinație de vacuum-aspirație, forceps, dilatație și chiuretaj. Procedura poate fi efectuată pe o perioadă de două zile.

În prima zi, medicul dilată cervixul (colul uterin), iar în a doua zi, folosește forcepsul pentru a scoate fătul și placenta, un tub special pentru aspirația uterului și un instrument numit chiuretă pentru a curată uterul.

Cât costă un avort?

În România, costul unui avort variază aproximativ între 500 și 2.500 lei, în funcție de locul unde este făcut, metoda folosită, vârsta sarcinii, investigațiile incluse și tipul de anestezie.

Urmările avortului: cu ce se confruntă pacienta?

În cazul unui avort medicamentos, vor apărea crampe și sângerare abundentă la 1-4 ore după al doilea medicament (misoprostol).

Alte simptome care pot apărea: eliminarea unor mici cheaguri de sânge, greață și vărsături, diaree, oboseală, durere de cap, transpirații, amețeală. Menstruația ar trebui să reînceapă la aproximativ 4 sau 6 săptămâni.

Sarcina după avort: care sunt șansele de a avea un copil în viitor?

O sarcină poate apărea aproape imediat după un avort, așa că, dacă nu se dorește o sarcină, trebuie utilizate metode contraceptive imediat. Chiar dacă procedura a avut loc într-o sarcină mai avansată, această procedură nu ar trebui să afecteze capacitatea femeii de a concepe în viitor, însă există și un oarecare risc de infertilitate.

În cazul avortului indus, menstruația ar trebui să reînceapă la o lună sau două după procedură.

Viața sexuală după avort

După ambele tipuri de avort, medicamentos sau chirurgical, de regulă, medicul va sfătui pacienta să aștepte în jur de două săptămâni înainte de a întreține raporturi sexuale, ca parte a recuperării.

Dacă, atunci când se reia viața sexuală, apare subit o durere ascuțită în timpul actului sexual, e important ca pacienta să-și contacteze medicul. Dacă acesta este de părere că nu este vorba de o urgență medicală, se va programa o vizită la cabinet cât mai curând.

Menstruația ar trebui să revină la aproximativ 4 - 8 săptămâni după avort. Ovulația poate avea loc fără semne ori simptome observabile, deci e necesar să fie folosite imediat metode contraceptive dacă femeia este activă sexual.

Înainte de a folosi tampoane intravaginale se va aștepta două săptămâni.

Recuperarea după avort - recomandări

Folosirea unei pături electrice calde sau a unei sticle umplute cu apă caldă, pentru a calma crampele abdominale.
Menținerea hidratării printr-un aport suficient de apă, în special dacă apar vărsături sau diaree.
Obținerea sprijinului unei persoane dragi (o rudă, un prieten apropiat) care ar putea fi de ajutor în aceste momente delicate.
Pe cât posibil, luarea unei zile libere de la muncă, pentru ca pacienta să se poată odihni și recupera în confortul propriei locuințe.
Administrarea unor medicamente pentru calmarea durerii, precum cele pe bază de ibuprofen, pentru a reduce crampele și masarea ușoară a abdomenului în zonele unde se simt crampele.

Complicațiile și contraindicațiile avortului

Complicațiile și riscurile

Efectele adverse normale după un avort includ, printre altele: crampe abdominale, sângerare vaginală nu foarte abundentă, greață și vărsături, durere sau sensibilitate la nivelul sânilor, stare de oboseală.

Chiar dacă ambele tipuri de avort (medicamentos și chirurgical) sunt, în general, considerate a fi metode sigure, pot avea uneori, drept rezultat, complicații grave. La fel ca în cazul oricărei proceduri medicale, există un risc ca lucrurile să nu decurgă perfect.

Riscul de complicații crește cu cât procedura este efectuată mai târziu pe durata sarcinii. Principalele riscuri asociatesunt:

Infecția uterului - acest lucru se întâmplă destul de rar, iar infecția poate fi tratată cu antibiotice.
Unele „resturi” ale sarcinii rămân în uter; dacă se întâmplă acest lucru, este necesar un tratament în perioada următoare.
Continuarea sarcinii - se întâmplă la mai puțin de 1 caz la 100 de avorturi, iar tratamentul va fi necesar în perioada următoare dacă se întâmplă acest lucru.
Sângerări abundente - se întâmplă în aproximativ 1 caz la 1000 de avorturi; cazurile severe pot necesita o transfuzie de sânge.
Deteriorarea cervixului - această complicație apare la 1 caz din 100 de avorturi chirurgicale.
Deteriorarea sau afectarea uterului - această complicație se întâmplă la 1 caz din 250 până la 1000 de avorturi chirurgicale și la mai puțin de 1 caz din 1000 de avorturi medicamentoase efectuate când sarcina se află la 12-24 de săptămâni.

Alte potențiale complicații, pe lângă infecție, pot fi:

avortul incomplet sau care a eșuat - fătul este încă viabil și nu a fost eliminat din uter; acest lucru poate cauza complicații medicale grave.
perforarea uterului - simptomele sunt durere abdominală severă, sângerări, febră.
șoc septic - simptomele includ febră, frisoane, durere abdominală, tensiune arterială mică.

Unele simptome pot indica o complicație care ar trebui să trimită pacienta la Urgențe. Dacă apar febră, sângerări abundente (cantitate mare de sânge), secreții vaginale cu un miros puternic, frisoane, durere abdominală severă, trebuie sunat la 112.

Contraindicații - Când și în ce condiții NU se face avort?

Avortul medicamentos nu este recomandat tuturor femeilor. Medicul ginecolog poate recomanda evitarea unui avort medicamentos:

dacă există o sarcină extrauterină (ectopică);
dacă pacienta este alergică la mifepriston sau la misoprostol;
dacă pacienta suferă de o afecțiune a sângelui sau dacă ia medicamente anticoagulante (pentru subțierea sângelui);
dacă există afecțiuni hepatice severe, afecțiuni renale severe sau afecțiuni pulmonare severe;
dacă pacienta are sterilet (dispozitiv intrauterin);
dacă femeia a luat medicamente din clasa corticosteroizilor pe o perioadă lungă;
dacă pacienta suferă de anemie severă;
dacă pacienta are o problemă în ce privește coagularea sângelui.

Avortul chirurgical prin aspirație s-ar putea să nu fie o metodă indicată dacă:

uterul are o formă anormală sau nu funcționează normal
pacienta are afecțiuni cu efecte asupra coagulării sângelui
există o infecție pelvină sau alte probleme grave de sănătate.

Complicațiile sunt rare în cazul avorturilor făcute în trimestrul al treilea, însă riscurile pot crește cu cât sarcina este mai avansată.

Ce efecte secundare pot apărea?

Efecte adverse normale după un avort sunt crampele abdominale, sângerarea vaginală (cât timp nu este abundentă), greață, vărsături, sensibilitatea sânilor, oboseală.

În cazul avortului chirurgical prin aspirație (vacuum-aspirație), urmările procedurii pot fi: sângerări sau „spotting” (pătarea lenjeriei intime), crampe, greață, transpirații, amețeală.

După un avort chirurgical prin dilatație și evacuare, este posibil să apară sângerări, crampe, greață. Efectele adverse pot dura până la două săptămâni după procedură.

În cazul avortului indus (făcut în al doilea trimestru de sarcină), este posibil să apară efecte adverse precum durerea, sângerările, crampele, greața și vărsăturile, diareea, frisoanele, durerile de cap.

Avortul medicamentos poate avea efecte precum eliminarea unor mici cheaguri, greață, vărsături, diaree, oboseală, durere de cap, transpirație, amețeală.

Implicații emoționale ale avortului

După o întrerupere de sarcină, un eveniment care nu trebuie trecut cu vederea ușor, pacienta se poate confrunta cu o paletă largă de emoții și sentimente. Este posibil să apară senzația de regret sau de ușurare, să apară sentimentul de vină sau de rușine, iar unele femei pot fi deprimate după o întrerupere de sarcină.

Dacă apare nevoia de a discuta despre aceste stări, e bine să se apeleze la o persoană de încredere sau, dacă pacienta simte că poate discuta mai ușor cu un străin, atunci poate lua în calcul câteva ședințe la psihoterapeut. Și partenerul poate fi afectat de avort, așa că și el poate avea nevoie de sprijin.

Concluzie

În concluzie, avortul este o procedură medicală complexă, care trebuie înțeleasă corect și realizată numai în condiții sigure, de către personal specializat.

Fie că este vorba despre avort medicamentos, chirurgical, spontan sau terapeutic, consultul ginecologic, investigațiile prealabile și respectarea recomandărilor medicale sunt esențiale pentru reducerea riscurilor.

Deși efectele secundare precum crampele, sângerarea sau oboseala pot fi normale, simptomele severe impun ajutor medical rapid. Recuperarea presupune odihnă, hidratare, sprijin emoțional și controale ulterioare.

Informarea corectă ajută pacienta să ia decizii responsabile, protejându-și sănătatea fizică, fertilitatea viitoare și echilibrul emoțional, împreună cu medicul curant, cu atenție la nevoile individuale ale fiecărei femei.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce este avortul?
Răspuns: Întreruperea unei sarcini prin îndepărtarea embrionului sau fătului înainte ca acesta să poată supraviețui în afara uterului. Poate fi spontan, atunci când se produce natural, sau indus, atunci când este realizat deliberat.

Întrebare: Ce tipuri de avort există?
Răspuns: Principalele tipuri sunt avortul spontan, avortul indus, avortul medicamentos și avortul chirurgical. Avortul medicamentos presupune administrarea unor medicamente, iar avortul chirurgical se poate face prin aspirație sau prin dilatație și evacuare.

Întrebare: Ce investigații sunt necesare înainte de o întrerupere de sarcină?
Răspuns: Înainte de procedură, medicul poate recomanda test de sarcină, analize de sânge, testare pentru boli cu transmitere sexuală, examinare pelvină, test Papanicolau și ecografie. Aceste investigații ajută la confirmarea sarcinii, evaluarea stării de sănătate și reducerea riscului de complicații.

Întrebare: Ce simptome pot apărea după o întrerupere de sarcină?
Răspuns: Crampe abdominale, sângerare vaginală ușoară sau moderată, greață, vărsături, sensibilitate la nivelul sânilor, oboseală, amețeală sau dureri de cap. Dacă apar febră, sângerare abundentă, frisoane, secreții urât mirositoare sau durere abdominală severă, este necesar ajutor medical rapid.

Întrebare: Cum se face recuperarea?
Răspuns: Recuperarea presupune respectarea recomandărilor medicului, odihnă, hidratare, controlul durerii cu medicamente recomandate, evitarea raporturilor sexuale pentru perioada indicată și revenirea la controalele medicale.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Merck Manual - Induced Abortion
https://www.merckmanuals.com/professional/gynecology-and-obstetrics/family-planning/induced-abortion
Science Direct - Induced abortion and implications for long-term mental health: a cohort study of 1.2 million pregnancies
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0022395625003309
Studiul „Induced abortion and implications for long-term mental health: a cohort study of 1.2 million pregnancies”, apărut în Journal of Psychiatric Research, Volume 187, July 2025, Pages 304-310, autori: Nathalie Auger et al.
BMJ Journals - Country-specific estimates of unintended pregnancy and abortion incidence: a global comparative analysis of levels in 2015–2019
https://gh.bmj.com/content/7/3/e007151
Studiul „Country-specific estimates of unintended pregnancy and abortion incidence: a global comparative analysis of levels in 2015–2019”, apărut în BMJ Global Health 2022;7:e007151, autori: Bearak JM, Popinchalk A, Beavin C, et al.

Te-ar mai putea interesa si...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA SI