Toxoplasmoza la femeile insarcinate si riscul de avort
Toxoplasmoza la femeile insarcinate si riscul de avort
Toxoplasmoza la femeile insarcinate si riscul de avort
Toxoplasmoza este o boală parazitară, provocată de un microorganism numit Toxoplasma gondii. Acest parazit se întâlnește la unele mamifere, cum ar fi pisica, însă uneori și la om. Iată ce să faci și ce să nu faci dacă ai pisică și ești însărcinată.
La pisică, acest parazit numit Toxoplasma gondii are un ciclu evolutiv complet, spun experții. Tocmai pentru că pisicile sunt gazdele definitive ale toxoplasmei, fecalele acestora prezintă un pericol pentru femeia însărcinată, pentru că aceste microorganisme au o capacitate de infectare mare.
În cazul în care ai pisică și te gândești să rămâi însărcinată, specialiștii te avertizează că nu ar trebui să cureți litiera pisicii în timpul sarcinii. Litiera pisicii și fecalele acestui animal pot conține acest parazit care provoacă infecția numită toxoplasmoză. Deși infecția cu toxoplasma este foarte rară, dacă faci toxoplasmoză pentru prima dată atunci când ești însărcinată sau cu până la 3 luni înainte de concepție, infecția aceasta poate să se transmită prin placentă și să îți afecteze în mod negativ fătul; boala poate cauza avort spontan sau nașterea unui bebeluș mort.
Cum îți poți reduce riscul de a face toxoplasmoză și, implicit, riscul de avort spontan și de alte pericole?
Dacă ești interesată de modul în care îți poți reduce riscurile unei infecții de tipul toxoplasmozei în sarcină, este important să discuți înainte de toate cu medicul tău. Dacă ești însărcinată, este important să îți iei măsurile necesare pentru a evita infecția cu Toxoplasma gondii:
- În primul rând, nu mai goli tu litiera sau vasul în care se afla fecalele pisicii - dacă nu poți ruga pe altcineva din familie să facă acest lucru, poartă mănuși de cauciuc de unică folosință și spală-ți mâinile bine după ce te-ai ocupat de litieră.
- Apoi, schimbă „așternutul” din litiera pisicii tale zilnic - litiera ar trebui, de asemenea, curățată foarte bine în fiecare zi, folosind apă fierbinte.
- Spală-ți mâinile cât mai bine dacă intri în contact cu fecalele pisicii tale.
- Poartă mănuși atunci când faci treabă prin grădină, chiar dacă nu ai pisică; este o măsură utilă, în cazul în care solul din grădina ta este contaminat cu fecalele de la pisicile vecinilor sau de la cele de pe stradă.
- Spală-ți mâinile și mănușile cât mai bine după ce ai grădinărit sau după ce ai lucrat cu sol sau pământ de flori din grădină.
- Spală-ți mâinile cât mai bine cu apă și cu săpun după ce ai intrat în contact cu orice pisici, le-ai ținut în brațe și evită să intri în contact cu pisicile care par bolnave.
Ce alte precauții trebuie să îți iei pentru a evita toxoplasmoza?
Dacă ești însărcinată sau plănuiești să rămâi însărcinată, este foarte important să reții că parazitul care provoacă această infecție (toxoplasmoză) se poate găsi și în carnea crudă sau prea puțin preparată termic și în laptele de capră nepasteurizat. Și oile pot, de asemenea, să fie purtătoare ale parazitului Toxoplasma gondii. Parazitul care provoacă toxoplasmoză se găsește în fecalele pisicilor și în carnea infestată.
Dacă ești însărcinată sau ai un sistem imunitar slăbit:
- poartă mănuși când lucrezi în grădină și intri în contact cu solul în care este posibil să existe fecale de la pisici;
- spală-te pe mâini înainte de a pregăti mâncarea și înainte de a mânca;
- spală-ți mâinile, cuțitele și tocătoarele de lemn cât mai bine după ce ai preparat carnea crudă;
- spală fructele și legumele cât mai bine, pentru a scăpa de orice urmă de pământ;
- cum am discutat deja, poartă mănuși de unică folosință atunci când golești litiera pisicii și golește-o (și spal-o) zilnic.
Care sunt riscurile pe care le are toxoplasmoza în sarcină?
Toxoplasmoza este o infecție destul de comună, care de regulă este inofensivă, dar dacă faci toxoplasmoză pentru prima dată în viață atunci când ești însărcinată sau cu câteva săptămâni înainte de a concepe un bebeluș, există un risc mic ca infecția să provoace avort spontan, nașterea unui făt mort, malformații congenitale sau probleme după ce se naște bebelușul (acest lucru este foarte rar). De regulă, femeia gravidă nu dezvoltă niciun fel de simptome evidente.
Ce poți face dacă ești îngrijorată? Poți să îi ceri medicului tău să îți recomande un test de sânge, pentru a verifica în urma acestei analize dacă ai infecția cu Toxoplasma gondii. Dacă această analiză detectează o infecție recentă, este nevoie să ți se efectueze teste suplimentare dacă fătul este afectat, iar tratamentul îți poate fi administrat pentru a reduce riscul de complicații în sarcină.
Cum se tratează toxoplasmoza în sarcină?
Iată câteva aspecte generale despre tratamentul toxoplasmozei în timpul sarcinii:
Primul pas este să mergi la medic, care va evalua gradul de infecție și va recomanda un plan de tratament adecvat. Medicul va efectua teste pentru a determina dacă ai fost expusă anterior toxoplasmozei și dacă ești imună la infecție. Dacă ai fost deja expusă și ai dezvoltat anticorpi, riscul pentru făt este mai mic.
Antibiotice
În cazul unei infecții active, medicul poate prescrie antibiotice precum spiramicină sau trimetoprim-sulfametoxazol. Alegerea antibioticului depinde de stadiul sarcinii și de severitatea infecției.
Monitorizare
Medicul va monitoriza îndeaproape evoluția sarcinii și va face ecografii regulate pentru a verifica sănătatea fătului. Dacă apar complicații, pot fi necesare intervenții suplimentare.
Evitarea reinfectării
Pentru a preveni o reinfectare, trebuie să iei măsuri de precauție, cum ar fi evitarea contactului cu fecalele de pisică, gătitul corespunzător al cărnii, spălarea atentă a mâinilor și a ustensilelor de bucătărie și evitarea consumului de carne crudă sau insuficient gătită.
Cu ce este asociat riscul de avort?
Există numeroși factori care pot contribui la riscul de avort. Este important să reținem că fiecare sarcină și fiecare femeie sunt unice, iar unele dintre aceste riscuri pot fi gestionate sau reduse cu ajutorul îngrijirii prenatale adecvate.
Vârsta maternă
Riscul de avort crește odată cu înaintarea în vârstă. Femeile mai tinere au șanse mai mari la sarcini fără probleme, însă pe măsură ce înaintează în vârstă, în special cele peste 35 de ani, pot avea un risc mai mare. Statisticile arată că riscul de avort spontan pentru femeile în vârstă de peste 30 de ani este de 18%, iar pentru cele peste 35 de ani, riscul este de 22%. Pentru femeile care au trecut de 40 de ani, riscul de avort spontan este de 38%, iar pentru cele care au depășit 45 de ani - 70%.
Istoricul de avort spontan
Dacă o femeie a avut avorturi spontane anterioare, riscul poate fi crescut și în sarcinile ulterioare. Dacă avorturile spontane anterioare au fost cauzate de factori genetici, malformații uterine sau alte probleme de sănătate, aceste condiții pot persista și pot contribui la riscul crescut de avort spontan și în sarcinile ulterioare.
Probleme cromozomiale
Anomalii genetice sau cromozomiale la făt pot duce la avort spontan. Aceste probleme pot apărea dintr-o varietate de motive, inclusiv din erori ale diviziunii celulare în timpul formării ovulului sau spermatozoidului.
Probleme uterine
Anumite condiții uterine, cum ar fi fibroamele uterine sau malformațiile uterine, pot crește riscul de avort spontan.
Probleme hormonale
Progesteronul este un hormon esențial pentru menținerea sarcinii și este produs în principal de către corpul luteal, un țesut care apare în ovar după eliberarea ovulului. Acest hormon joacă un rol crucial în pregătirea endometrului (mucoasei uterine) pentru implantarea și menținerea embrionului în primul trimestru de sarcină.
În general, un nivel adecvat de progesteron este esențial pentru menținerea sarcinii, iar un deficit de progesteron poate contribui la avort spontan. În anumite situații, medicii pot prescrie suplimente de progesteron pentru a sprijini sarcina, mai ales în cazul femeilor care au un istoric de avorturi spontane recurente sau care prezintă niveluri scăzute de progesteron în timpul ciclurilor menstruale.
Infecții
Infecțiile, cum ar fi infecțiile cu citomegalovirus, herpes sau Toxoplasma gondii, despre care am discutat, pot crește riscul de avort spontan.
Boli cronice
Anumite boli cronice, cum este diabetul, dar și bolile autoimune pot afecta sarcina și pot crește riscul de avort spontan. Femeile cu lupus eritematos sistemic pot prezenta un risc mai mare de avort spontan și complicații în timpul sarcinii. La fel, cele cu scleroză sistemică - boala poate afecta vasele de sânge și fluxul sangvin uterin, crescând astfel riscul de avort spontan. Sindromul antifosfolipidic poate afecta sarcina prin creșterea riscului de avort spontan, pre-eclampsie și întârzieri în creșterea fătului. Tiroidita autoimună crește și aceasta riscul de avort spintan și chiar și boala celiacă, o afecțiune autoimună cauzată de intoleranța la gluten, a fost asociată cu un risc crescut de avort spontan.
Stilul de viață neadecvat stării de sarcină
Consumul excesiv de alcool, fumatul și utilizarea substanțelor interzise pot contribui la un risc crescut de avort spontan. În ce privește alcoolul, nici cantitățile moderate nu sunt sigure pentru făt. Gravida poate lua cel mult o gură de bere sau de vin, dacă are poftă la un moment dat, dar în niciun caz nu ar trebui să bea pahare întregi.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Resources for Health Professionals
https://www.cdc.gov/parasites/toxoplasmosis/health_professionals/index.html
The National Health Service (NHS) - What are the risks of toxoplasmosis during pregnancy?
https://www.nhs.uk/common-health-questions/pregnancy/what-are-the-risks-of-toxoplasmosis-during-pregnancy/
Te-ar mai putea interesa și...
