Sforăitul la copii: ce măsuri trebuie să iei?
Sforăitul la copii: ce măsuri trebuie să iei?
Sforăitul la copii: ce măsuri trebuie să iei?
Chiar dacă sforăitul este cel mai frecvent în rândul adulților, apare și la copii. Poate avea multe cauze, dintre care unele temporare, iar altele de durată mai lungă.
În timp ce aproape jumătate dintre adulți sforăie ocazional, această problemă nu este atât de frecventă la copii. Așadar, dacă ai un copil sforăie, este un motiv de îngrijorare? În copilărie, somnul este vital pentru dezvoltare, așa că nu este de mirare că mulți părinți își fac griji dacă își aud copilul sforăind. Sforăitul la copii este adesea inofensiv, mai ales dacă se întâmplă doar uneori. Dar dacă sforăitul este frecvent sau puternic, poate semnala o problemă de respirație tulburată în timpul somnului.
Se crede că sforăitul ocazional apare la cel mult 27% dintre copii. Acest tip de sforăit ușor, temporar, nu pune de obicei probleme de sănătate. Despre sforăitul primar, fără alte simptome, se crede că afectează între 10 și 12% dintre copii. Studiile estimează că 1,2-5,7% dintre copii au apnee obstructivă în somn.
Din ce cauze apare sforăitul la copii?
Sforăitul se întâmplă atunci când aerul nu poate circula liber prin căile respiratorii din spatele gâtului. Pe măsură ce o persoană inspiră sau expiră, țesutul din jurul căilor respiratorii vibrează, creând un zgomot care se aude clar.
Mulți factori pot crea blocaje ale căilor respiratorii și pot provoca sforăitul. La copii, cei mai obișnuiți factori de risc pentru sforăit includ:
Amigdalele mari sau umflate
Amigdalele se găsesc în partea din spate a gâtului și fac parte din sistemul imunitar al corpului. Dacă sunt în mod natural mai mari sau sunt umflate din cauza unei infecții, amigdalele pot obstrucționa căile respiratorii și pot provoca sforăit. Acesta este cea mai frecventă cauză de respirație tulburată în timpul somnului la copii.
Vegetațiile adenoide (polipii)
Funcționând ca o barieră împotriva microbilor, vegetațiile adenoide, cunoscute popular sub numele de polipi, se dezvoltă în spatele nasului. Dacă acestea se inflamează, copilul face adenoidită, care poate fi acută sau cronică. Forma acută se poate trata cu medicamente, iar cea cronică prin intervenție chirurgicală de îndepărtare a polipilor.
Obezitatea
Cercetările au constatat că dacă un copil este supraponderal, acesta este mai susceptibil la sforăit. Obezitatea poate restrânge căile respiratorii și poate crește riscul apariției apneei obstructive în somn.
Congestia nazală
Simptomele de răceală pot duce la congestie, care blochează fluxul lin al aerului, iar infecția poate inflama amigdalele și adenoidele.
Alergiile
Apariția unei alergii poate provoca inflamații la nivelul nasului și al gâtului, care pot face mai dificilă respirația și pot crește riscul de sforăit.
Astmul
La fel ca alergiile, astmul poate inhiba respirația normală și, dacă provoacă blocaje parțiale ale căilor respiratorii, poate duce la apariția sforăitului.
Anumite caracteristici anatomice
Unele persoane au caracteristici anatomice care le fac mai susceptibile la a respira anormal în timpul somnului. De exemplu, deviația de sept, în care nările nu sunt separate în mod egal, poate duce la respirație pe gură și sforăit.
Fumul de țigară
Expunerea la fumul de țigară (fumat pasiv), poate afecta respirația, fiind corelată cu un risc mai mare de sforăit la copii.
Aer de calitate scăzută
Calitatea scăzută a aerului sau excesul de contaminanți pot reprezenta o provocare pentru respirația normală și pot influența riscul unui copil de a sforăi frecvent.
Durata mai scurtă a alăptării
Cercetările au găsit o asociere între sforăitul la copii și durata redusă a alăptării. Motivul exact pentru care apare această situație este necunoscut, dar poate fi vorba de faptul că alăptarea ajută căile respiratorii superioare să se dezvolte într-un mod care reduce riscul de sforăit.
Apneea obstructivă în somn
Această afecțiune este un alt factor important de risc pentru sforăitul la o vârstă fragedă.
Este periculos sforăitul la copii?
Sforăitul ocazional la copii nu este de obicei periculos, dar sforăitul regulat sau puternic, care indică respirația tulburată în timpul somnului, poate avea consecințe semnificative asupra sănătății.
Cea mai mare îngrijorare este apneea obstructivă în somn. Această afecțiune provoacă tulburări majore de somn și afectează cantitatea de oxigen pe care o primește un copil în timpul somnului. Boala a fost asociată în urma unor studii cu afectarea dezvoltării normale a creierului, performanță școlară redusă, probleme cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială, alterarea metabolismului și probleme de comportament.
În ansamblu, este clar că apneea în somn poate afecta grav calitatea vieții unui copil. Impactul bolii a fost studiat în primul rând la copiii mai mari, dar cercetătorii cred că aceste concluzii se extind și la copiii mici, cum ar fi cei de 2-3 ani.
Sforăitul primar care nu este asociat cu apneea în somn era până nu demult considerat benign, dar cercetări recente au indicat faptul că și acest sforăit obișnuit poate prezenta riscuri pentru sănătate. S-a constatat că anumite tulburări cognitive și probleme de comportament apar mai mult la copiii cu sforăit primar decât la cei care nu sforăie niciodată sau rareori. Sforăitul regulat poate afecta sistemul nervos și poate avea efecte negative asupra sănătății cardiovasculare.
Deși studiile au găsit o legătură între sforăitul obișnuit și unele probleme de sănătate, nu există o explicație clară pentru această corelație. S-ar putea ca respirația tulburată în timpul somnului, chiar și atunci când nu este vorba de apnee în somn, poate provoca mici probleme care afectează calitatea somnului. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine modalitățile prin care sforăitul primar afectează copiii de diferite vârste.
Dincolo de efectele imediate asupra sănătății, sforăitul poate fi, de asemenea, perturbator pentru somnul părinților sau al fraților care împart o cameră cu un copil care sforăie. Dacă sforăitul este deosebit de puternic, poate face ca și alte persoane din casă să se trezească în timpul nopții, ceea ce duce la un somn mai fragmentat și pentru aceste alte persoane din familia unui copil.
Când să ceri sfatul medicului?
E necesar să ceri sfatul medicului în cazul în care:
- Copilul sforăie în majoritatea nopților dintr-o săptămână.
- Sforăitul este foarte zgomotos.
- Copilul doarme în mod obișnuit cu gura deschisă și cu bărbia sau gâtul întins.
- Îți auzi copilul gâfâind în timp ce doarme sau constați că face pauze mari de respirație.
Tratamentele includ intervenții chirurgicale pentru apneea obstructivă în somn. Dacă intervenția chirurgicală este prea riscantă sau nedorită, pacientul poate dormi în fiecare noapte cu o mască nazală. Sforăitul se reduce și scăpând de kilogramele în plus, în caz de obezitate, evitând dormitul pe spate și curățând bine nasul cu un spray nazal înainte de culcare, în caz de răceală.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Does Your Child Snore? 5 Signs of Trouble
https://health.clevelandclinic.org/does-your-child-snore-5-signs-of-trouble/
Sleep Foundation - Snoring in Children
https://www.sleepfoundation.org/snoring/snoring-children
Te-ar mai putea interesa și...
