Ce-ar trebui să știi despre sforăit și sindromul apneei în somn (SAS)

Sforăitul este sunetul emis atunci când aerul trece prin țesuturile relaxate de la nivelul gâtului, relaxare care permite vibrația acestor țesuturi, în momentul în care respiri. Aproape toată lumea sforăie, din când în când, însă, pentru anumite persoane, sforăitul este o problemă cronică care, în unele cazuri, poate indica o afecțiunea de sănătate mai serioasă. 

Schimbările în stilul de viață, cum ar fi pierderea în greutate, evitarea consumului de alcool înainte de culcare sau dormitul pe o parte pot atenua sforăitul. În plus, există anumite opțiuni pentru reducerea intensității sforăitului, precum anumite aparate medicale sau intervenția chirurgicală. Cu toate acestea, este bine să știi că aceste alternative nu sunt potrivite pentru toată lumea și au nevoie de recomandarea unui medic. 

Simptome sforăit

Sforăitul este, adesea, asociat cu o tulburare de somn numită sindromul de apnee în somn (SAS). Nu toate persoanele care sforăie au apnee în somn, dar dacă sforăitul este însoțit de simptomele de mai jos, atunci o vizită la medic este necesară:

  • Pauze lungi de lipsă respirație, remarcate, de obicei, de partener sau părinte
  • Somnolență pe timpul zilei
  • Probleme de concentrare
  • Dureri de cap manifestate dimineața
  • Uscăciune a gâtului manifestată dimineața
  • Somn neliniștit
  • Respirație îngreunată sau senzație de înecăciune, pe timpul nopții
  • Tensiune ridicată
  • Dureri în piept, pe timpul nopții
  • Sforăit foarte puternic
  • La copii – atenție deficitară, probleme de comportament sau randament școlar scăzut
TE-AR MAI PUTEA INTERESA

SAS este adesea caracterizat prin sforăit puternic, urmat de perioade de tăcere profundă, în care respirația se oprește complet sau parțial. Uneori, pauza din respirație te poate trezi din somn, adesea printr-un horcăit puternic. Deoarece pauzele de respirație se pot repeta, de mai multe ori, în cursul unei nopți, există riscul să te trezești de mai multe ori în noapte, ceea ce îți va afecta calitatea somnului și performanța de a doua zi. Persoanele care suferă de apnee în somn au aproximativ 5 asemenea pauze în respirație, la fiecare oră de somn din noapte. 

Cauze și factori de risc

Sforăitul poate fi cauzat de mai mulți factori, precum anatomia gurii și a sinusurilor, consumul de alcool, alergii, răceli sau numărul de kilograme. Atunci când ațipești și treci, dintr-un somn ușor către unul profund, mușchii localizați la nivelul părții superioare a gurii, alături de limbă și de mușchii de la baza gâtului, se relaxează. Țesuturile din gât se relaxează suficient de mult încât ajung să blocheze căile respiratorii și, astfel, să vibreze. 

Cu cât sunt mai înguste căile respiratorii, cu atât mai puternic devine sunetul, prin creșterea vibrației țesuturilor. 

Iată câteva dintre cauzele și factorii de risc principali pentru apariția sforăitului:

  • Anatomia gurii – cerul gurii este principalul vizat aici. Cu cât este mai jos localizat, cu atât mai mult poate bloca accesul aerului prin căile respiratorii. De asemenea, persoanele supraponderale pot avea țesuturi în plus în spatele gâtului, care pot obstrucționa căile respiratorii. 
  • Consumul de alcool – sforăitul poate fi declanșat de un consum ridicat de alcool înainte de culcare. Alcoolul relaxează mușchii gâtului, ceea ce duce la obstrucționarea căilor respiratorii. 
  • Probleme medicale ale nasului – congestia nazală cronică sau deviația de sept pot contribui la apariția sforăitului.
  • Privarea de somn – lipsa somnului duce, de asemenea, la relaxarea țesuturilor de la nivelul gâtului și poate intensifica sforăitul. 
  • Poziția de somn – acest factor este foarte important, deoarece sforăitul apare, în cele mai multe cazuri, atunci când dormi pe spate, datorită îngustării a căilor aeriene, atunci când ești aflat în această poziție. 
  • Obezitatea – persoanele supraponderale sunt mai predispuse la sforăit, respectiv la sindromul apneei în somn.
  • Genul – bărbații sunt mai predispuși la sforăt și la sindromul apneei în somn decât femeile. 
  • Moștenirea genetică – istoricul familial cântărește greu, astfel încât, dacă ai în familie persoane care sforăie sau suferă de SAS, acesta este un factor de risc important în dobândirea afecțiunii. 

Când să mergi la medic

Dacă manifești unul sau mai multe simptome din cele enumerate mai sus, este important să mergi la medic, pentru că există șanse mari să suferi de sindromul de apnee în somn. În cazul în care remarci aceste simptome la copil, poți consulta medicul pediatru cu privire la opțiunile de tratament. Adesea, amigdalele mărite sau obezitatea pot duce la apariția SAS la copii.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto : Shutterstock
Bibliografie:
Mayo Clinic – Snoring
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/snoring/symptoms-causes/syc-20377694

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0