Ce-ar trebui să știi despre sforăit și apneea în somn?
Ce-ar trebui să știi despre sforăit și apneea în somn?
Ce-ar trebui să știi despre sforăit și apneea în somn?
Sforăitul este sunetul emis atunci când aerul trece prin țesuturile relaxate de la nivelul gâtului, relaxare care permite vibrația acestor țesuturi, în momentul în care respiri. Aproape toată lumea sforăie, din când în când, însă, pentru anumite persoane, acest sforăit este o problemă cronică - în unele cazuri, poate indica o afecțiune, cum ar fi apneea în somn. Să vedem care sunt cauzele sforăitului și ce se poate face pentru a rezolva această problemă?
Schimbările în stilul de viață, cum ar fi pierderea în greutate, evitarea consumului de alcool înainte de culcare sau dormitul pe o parte pot atenua situația persoanelor care au parte de sforăit noapte de noapte. În plus, există anumite opțiuni pentru reducerea intensității sforăitului, precum anumite aparate medicale sau intervenția chirurgicală. Cu toate acestea, este bine să știi că aceste alternative nu sunt potrivite pentru toată lumea și au nevoie de recomandarea unui medic.
Cauzele sforăitului și factorii de risc
Cauzele sforăitului pot fi multe, de la anatomia gurii și a sinusurilor, până la consumul de alcool, alergii, răceli sau kilogramele în plus. Atunci când ațipești și treci, dintr-un somn ușor către unul profund, mușchii localizați la nivelul părții superioare a gurii, alături de limbă și de mușchii de la baza gâtului, se relaxează. Țesuturile din gât se relaxează suficient de mult încât ajung să blocheze căile respiratorii și, astfel, să vibreze. Cu cât sunt mai înguste căile respiratorii, cu atât mai puternic devine sunetul, prin creșterea vibrației țesuturilor.
Iată, mai în detaliu, câteva dintre cauzele și factorii de risc pentru apariția sforăitului:
Anatomia gurii
Cerul gurii este principalul vizat aici. Cu cât este mai jos localizat, cu atât mai mult poate bloca accesul aerului prin căile respiratorii. De asemenea, persoanele supraponderale pot avea țesuturi în plus în spatele gâtului, care le pot obstrucționa căile respiratorii și atunci se pot confrunta cu sforăit.
Probleme medicale ale nasului
Congestia nazală cronică sau deviația de sept pot contribui și acestea la apariția sforăitului.
Consumul de alcool
Sforăitul poate fi declanșat de un consum ridicat de alcool înainte de culcare. Alcoolul relaxează mușchii gâtului, ceea ce duce, de asemenea, la obstrucționarea căilor respiratorii.
Privarea de somn
Lipsa somnului duce, de asemenea, în momentul în care persoana în sfârșit reușește să doarmă, la relaxarea țesuturilor de la nivelul gâtului și poate intensifica sforăitul.
Poziția de somn
Acest factor este foarte important, deoarece sforăitul apare, în cele mai multe cazuri, atunci când dormi pe spate, datorită îngustării căilor aeriene atunci când ești aflat în această poziție.
Apneea în somn
Apneea în somn este o afecțiune serioasă, care face ca, în timpul somnului, persoana afectată să sforăie foarte tare și să aibă pauze în respirație.
Kilogramele în plus
Persoanele supraponderale și cele care suferă de obezitate sunt mai predispuse la sforăit, respectiv la sindromul apneei în somn.
Genul
Da, printre cauzele sforăitului se numără și genul: bărbații sunt mai predispuși la sforăit și la apneea în somn decât femeile.
Moștenirea genetică
Istoricul familial cântărește și acesta destul de greu, astfel încât, dacă ai în familie persoane care sforăie sau suferă de apnee în somn, acesta este un factor de risc important în dobândirea afecțiunii.
Simptome sforăit
Sforăitul este, adesea, asociat cu o tulburare de somn numită apneea în somn. Nu toate persoanele care sforăie au această afecțiune, dar, dacă sforăitul este însoțit de simptomele de mai jos, atunci o vizită la medic este necesară:
- Pauze lungi de lipsă respirație în timpul somnului, remarcate, de obicei, de partener sau altă persoană care doarme în aceeași cameră cu cel afectat
- Somnolență pe timpul zilei
- Probleme de concentrare
- Dureri de cap manifestate dimineața
- Uscăciune a gâtului manifestată dimineața
- Somn agitat
- Respirație îngreunată sau senzație de înecăciune, pe timpul nopții
- Tensiune ridicată
- Dureri în piept, pe timpul nopții
- Sforăit foarte puternic
- La copii – atenție deficitară, probleme de comportament sau randament școlar scăzut
Apneea în somn este adesea caracterizată prin sforăit puternic, urmat de perioade de tăcere profundă, în care respirația se oprește complet sau parțial. Uneori, pauza din respirație te poate trezi din somn, dacă tu ești cel afectat, adesea printr-un horcăit puternic.
Deoarece pauzele de respirație se pot repeta, de mai multe ori, în cursul unei nopți, există riscul să te trezești de mai multe ori pe noapte, ceea ce îți va afecta calitatea somnului și performanța de a doua zi la muncă sau alte activități pe care le ai de făcut. Persoanele care suferă de apnee în somn au aproximativ cinci asemenea pauze în respirație, la fiecare oră de somn din noapte.
Cu ce complicații poate veni apneea în somn?
Apneea în somn trebuie tratată, deoarece poate avea complicații și consecințe dintre cele mai serioase:
Somn neliniștit și oboseală diurnă excesivă
Apneea în somn duce la întreruperi frecvente în ciclurile normale de somn, ceea ce, în continuare, duce la somn neliniștit și oboseală excesivă pe durata zilei. Persoanele afectate tind să aibă dificultăți în concentrare și performanță la locul de muncă sau în activitățile zilnice.
Probleme de sănătate cardiovasculară
Apneea în somn crește riscul de hipertensiune arterială, accidente vasculare cerebrale și aritmii cardiace. Aceste afecțiuni pot fi cauzate de stresul repetat asupra inimii și a sistemului circulator cauzat de episoadele de respirație întreruptă și scăderea nivelului de oxigen din sânge.
Diabet de tip 2 și probleme metabolice
Există o asociere puternică între apneea în somn și rezistența la insulină, precum și cu apariția diabetului de tip 2. De asemenea, apneea în somn poate afecta nivelurile hormonale care reglează metabolismul, ceea ce poate contribui la creșterea în greutate și la tulburările metabolice.
Probleme respiratorii și pulmonare
Episoadele repetitive de oprire a respirației pot să ducă și la stres asupra sistemului respirator și să crească riscul de dezvoltare a infecțiilor pulmonare, cum ar fi pneumonia. De asemenea, apneea în somn poate agrava simptomele astmului și ale altor afecțiuni respiratorii.
Probleme cognitive
Apneea în somn poate avea un impact negativ și asupra funcției cognitive, crescând riscul de declin cognitiv și demență în anumite cazuri, inclusiv boala Alzheimer.
Impactul asupra calității vieții și relațiilor interpersonale
Oboseala excesivă și iritabilitatea cauzate de apneea în somn pot afecta calitatea vieții și pot interfera cu relațiile interpersonale și cu viața socială.
Când să mergi la medic și ce opțiuni de tratament ai pentru sforăit?
Dacă ți s-a spus că ți se oprește respirația în timpul somnului, este important să mergi la medic, pentru că apneea în somn, așa cum am discutat, poate avea complicații grave. În cazul în care remarci aceste simptome la copilul tău, e bine să mergi cu el la medicul pediatru pentru a afla care sunt opțiunile de tratament. Adesea, amigdalele mărite sau obezitatea pot duce la apariția apneei în somn la copii.
Tratamentul sforăitului poate varia în funcție de cauza specifică a sforăitului și de gravitatea simptomelor. În general, unele opțiuni comune de tratament includ:
- Schimbări ale stilului de viață: pierderea în greutate, în special dacă sforăitul este asociat cu excesul de greutate sau obezitatea, evitarea consumului de alcool și de sedative înainte de culcare, deoarece aceste substanțe pot relaxa mușchii gâtului și pot agrava sforăitul; dormitul pe o parte în loc de pe spate poate reduce presiunea asupra căilor respiratorii și poate reduce sforăitul.
- Dispozitive de dispoziționare a somnului: folosirea unui dispozitiv de dispoziționare a somnului, cum ar fi o pernă specială, poate ajuta la menținerea unei poziții mai bune și poate reduce sforăitul.
- Dispozitive orale: aparatele pentru avansare mandibulară pot fi prescrise pentru a menține căile respiratorii deschise și a reduce sforăitul.
- Dispozitive de terapie cu presiune pozitivă a căilor respiratorii (CPAP): în cazul în care sforăitul este cauzat de apneea în somn, utilizarea unui dispozitiv CPAP poate fi recomandată pentru a menține căile respiratorii deschise și pentru a reduce simptomele asociate.
- Intervenții chirurgicale: În unele cazuri, intervenții chirurgicale cum ar fi amigdalectomia sau corectarea deviației septului nazal pot fi recomandate pentru a îmbunătăți fluxul de aer și a reduce sforăitul.
- Terapie cu laser pentru sforăit (LLLT): Această terapie utilizează un laser pentru a reduce țesuturile moi din gât și a îmbunătăți fluxul de aer în timpul somnului, reducând astfel și sforăitul.
Un studiu de dată recentă a analizat și un pat anti-sforătit. 22 de participanți au fost observați timp de patru nopți în care patul le ridica trunchiul. Subiecții au fost împărțiți în trei grupuri (nesforăitor, sforăit 1 și sforăit 2).
Celor care nu sforăiau li s-a ridicat patul în diverse momente aleatorii în timpul nopții. În grupul de sforăit 1, o creștere treptată a înclinării patului a fost comparată cu trecerea directă la un unghi selectat aleatoriu. În grupul de sforăit 2, s-a comparat influența unui unghi de înclinare mic (10 ∘ ) și a unui unghi de înclinare mare (20 ∘ ). Rezultatele au fost că sforăitul a fost oprit cu succes în 22% dintre intervenții (când a fost vorba de unghi de înclinare mic) și în 67% dintre intervenții (când a fost vorba de unghi mare). Concluzia studiului a fost că patul anti-sforăit poate să oprească episoadele de sforăit obișnuit fără a reduce calitatea subiectivă a somnului.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bilbiografie:
Cleveland Clinic - Snoring
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15580-snoring
Johns Hopkins Medicine - The Dangers of Uncontrolled Sleep Apnea
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/the-dangers-of-uncontrolled-sleep-apnea
BMC - The anti-snoring bed - a pilot study
https://sleep.biomedcentral.com/articles/10.1186/s41606-020-00050-2
Studiul „The anti-snoring bed - a pilot study”, apărut în Sleep Science Practice 4, 14 (2020). https://doi.org/10.1186/s41606-020-00050-2, autori: Wilhelm, E., Crivelli, F., Gerig, N. et al.
Te-ar mai putea interesa și...
