Copilul sforăie sau are respirație zgomotoasă în somn? Apneea obstructivă poate fi cauza

Sforăitul și respirația zgomotoasă sunt des întâlnite la copii, însă majoritatea părinților ignoră aceste simptome. Ei bine, e posibil ca cel mic să întâmpine dificultăți la respirație și să necesite ajutor medical.

Apneea obstructivă în somn este cea mai frecventă tulburare de respirație legată de somn. Există mai multe tipuri de apnee în somn, dar cea mai frecventă este apneea obstructivă în somn. Această apnee poate fi cauza sforăitului ori a respirației zgomotoase a copilului tău. Aceasta este cauzată de îngustarea căilor respiratorii și poate afecta calitatea somnului copilului.

Ce este apneea obstructivă în somn

Recomadările experților DOC
  

Apneea obstructivă în somn este o afecțiune în care există scurte pauze în respirația copilului în timpul somnului. Respirația se oprește de obicei deoarece există un blocaj – sau o „obstrucție” – în căile respiratorii. Această apnee apare la până la 2%-5% dintre copii și poate apărea la orice vârstă. Se observă cel mai frecvent la copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 6 ani.

Apneea obstructivă în somn are ca rezultat multe treziri scurte din somn atunci când creierul simte modificări ale oxigenului sau dioxidului de carbon din organism și trimite semnale plămânilor pentru a încerca să respire. De cele mai multe ori, aceste treziri sunt scurte și somnul se reia imediat după. Pentru a înțelege mai clar prin ce poate trece micuțul tău, este ca și cum ai auzi alarma telefonul cum sună o singură dată în timp ce dormi și apoi se oprește brusc în momentul trezirii, astfel somnul copilului fiind întrerupt pentru scurt timp. Acum imaginează-ți că acest lucru se întâmplă iar și iar pe tot parcursul nopții. Deși copilul tău poate să nu-și dea seama că se trezește, aceste întreruperi ale somnului pot duce la probleme în timpul zilei.

Apneea obstructivă netratată poate provoca în timp și probleme de sănătate, cum ar fi:

  • Hipertensiune arterială
  • Boli de inimă
  • Accident vascular cerebral
  • Diabet
  • Fibrilație arterială (ritm cardiac anormal)
  • Hipertensiune pulmonară

Un diagnostic și tratament adecvat sunt esențiale pentru prevenirea acestor complicații.

Cauze apnee obstructivă în somn, la copii

De regulă, atunci când copilul adoarme, toți mușchii din corpul acestuia se relaxează, inclusiv cei de la nivelul căilor respiratorii. Însă atunci când mușchii se relaxează prea mult, pot pune presiune pe căile respiratorii, îngreunând respirația.

Mărirea amigdalelor ori a polipilor nazali, din diverse cauze, poate bloca, de asemenea, căile respiratorii. Acest lucru se petrece, în general, când țesuturile sunt inflamate din cauza unei viroze ori a unei infecții bacteriene.

Supraponderalitatea crește, de asemenea, riscul de apnee obstructivă în somn la copii. Defectele congenitale la nivelul cavității bucale, afecțiunile precum sindromul Down ori o limbă prea mare pot fi, de asemenea, cauze ale apneei obstructive în somn.

Cum îți dai seama când copilul tău suferă de apnee obstructivă în somn

Atunci când creierul nu este oxigenat cum se cuvine în timpul somnului, acesta transmite semnalul care ne trezește. Așadar, dacă observi că cel mic se trezește pentru câteva secunde în timpul nopții, după care adoarme la loc imediat, e posibil să sufere de apnee în somn.

Respirația greoaie, zgomotoasă, sforăitul (cu pauze sau horcăitul), somnul agitat, dar și oboseala permanentă pot fi semne ale apneei în somn. În plus, micuțul tău se poate trezi cu gura uscată, cu dureri de cap dimineața, poate avea somnelență excesivă în timpul zilei (hipersomnie), dificultăți de atenție, iritabilitate și dificultăți în a adormi. Dacă observi că cel mic se confruntă cu asemenea simptome, discută cu medicul pediatru pe această temă.

Diagnosticare apnee obstructivă în somn, la copii

Dacă suspectezi că cel mic are de-a face cu probleme precum apneea în somn, apelează la un pediatru specialist în tulburări ale somnului. Acesta va identifica rapid problemele cu care copilul tău se confruntă.

Polisomnografia

Polisomnografia este metoda de testare care poate depista sindromul de apnee obstructivă. Polisomnografia monitorizează somnul copilului pe perioada unei nopți întregi, asta înseamnă că este necesară o noapte de spitalizare. În timpul polisomnografiei, se monitorizează mișcările oculare, tensiunea arterială, tiparele de respirație, undele cerebrale, nivelul de oxigen din sânge, nivelul de dioxid de carbon, sforăitul sau alte zgomote produse în timpul respirației, mișcări ale corpului și poziții de somn. După realizarea acestui test, medicul va putea stabili diagnosticul de apnee obstructivă în somn.

De asemenea, dacă medicul specialist suspectează puternic apneea obstructivă în somn și nu este necesară sau disponibilă o polisomnografie completă, o înregistrare peste noapte a nivelurilor de oxigen ar putea ajuta la stabilirea diagnosticului. Oximetria se poate face acasă. Cu toate acestea, uneori nu reușește să dea diagnosticul, caz în care copilul dumneavoastră va trebui totuși să facă și o polisomnografie.

Electrocardiograma

Un alt test care poate să fie necesar este electrocardiograma, plasturii cu senzori cu fire atașate (electrozi) măsoară impulsurile electrice emise de inima copilului. Astfel, medicii pot folosi acest test pentru a determina dacă copilul tău are o afecțiune cardiacă subiacentă.

Tratament apnee în somn la copii

Apneea obstructivă în somn a copilului se tratează prin vindecarea cauzei care stă la baza acesteia. De pildă, dacă inflamarea amigdalelor ori a polipilor se face vinovată pentru apneea în somn, atât amigdalele, cât și polipii nazali pot fi îndepărtate chirurgical, dacă medicul consideră că este necesar. După eliminarea acestora, căile respiratorii nu vor mai fi obstrucționate și copilul poate respira în voie.

Terapia CPAP

Dacă apneea obstructivă nu este cauzată de amigdale / polipi nazali, ori dacă intervenția chirurgicală de îndepărtare a acestora nu a rezolvat problema, medicul pediatru poate recomanda folosirea unui aparat CPAP, care pune presiune pozitivă continuă asupra căilor respiratorii, adică furnizează o presiune constantă care deschide căile respiratorii, facilitând respirația. Terapia CPAP implică un dispozitiv care cuprinde o mască - aceasta acoperă nasul și gura, sau numai nasul - un motor și un tub care conectează masca la motor. Această terapie este una dintre cele mai recomandate opțiuni de tratament pentru pacienții care au apnee obstructivă în somn, dar și pentru sugarii ai căror plămâni nu s-au dezvoltat pe deplin. 

Dietă și sport

Dacă pacientul este supraponderal sau chiar obez, scăderea în greutate reprezintă o prioritate, întrucât kilogramele în plus mențin sau chiar agravează apneea obstructivă în somn a copilului. Dieta și sportul pot fi folosite pentru eliminarea kilogramelor în plus. Mai mult decât atât, sportul este benefic și pentru aparatul respirator, ceea ce înseamnă că respirația copilului poate fi îmbunătățită prin exerciții fizice practicate zilnic.

Tratament medicamentos

Pacienții alergici vor primi tratament pentru controlarea alergiilor sezoniere ori declanșate de factorii de mediu, astfel încât respirația să nu fie obstrucționată din cauza unei reacții alergice.

Evitarea factorilor de risc

Toți copiii, dar mai ales cei cu apnee obstructivă de somn pediatrică, trebuie ținuți departe de expunerea la fumul de tutun sau la alți alergeni sau poluanți din interior sau mediu, deoarece pot provoca iritații și congestia căilor respiratorii.

 

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Obstructive Sleep Apnea in Children - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14312-obstructive-sleep-apnea-in-children
Sleep apnea - https://www.nhs.uk/conditions/sleep-apnoea/ 
Obstructive Sleep Apnea - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459252/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0