Alimentele foarte procesate, nocive pentru sănătatea osoasă a copiilor (studiu)

O echipă de cercetători de la Universitatea Ebraică din Ierusalim a dovedit legăturile dintre consumul de alimente ultraprocesate și sănătatea precară a oaselor, dezvăluind daunele acestor alimente în special pentru copiii mai mici.

Alimentele ultraprocesate, cunoscute și sub numele de junk food, sunt produse alimentare care trec prin mai multe etape de procesare și conțin ingrediente foarte calorice, dar nehrănitoare. Sunt populare printre consumatori deoarece sunt ușor accesibile, relativ ieftine și majoritatea sunt gata de a fi mâncate direct, fără altă preparare. Prevalența crescândă a acestor produse în întreaga lume a contribuit direct la creșterea obezității și a altor efecte metabolice și mentale asupra consumatorilor de toate vârstele.

DOC EXPERT INSIGHTS

Copiii cărora părinții le dau astfel de alimente ajung să nu mai dorească să mănânce alimente mai simple, mai naturale și mai hrănitoare, deoarece devin dependenți de cele ultraprocesate, care au un gust puternic oferit de excesul de grăsimi, sare sau zahăr sau o combinație a acestor ingrediente.

Alimentele ultraprocesate afectează negativ dezvoltarea oaselor copiilor

Deși numeroase studii științifice au atras atenția asupra impactului negativ general al alimentelor foarte procesate, puțini s-au concentrat asupra efectelor directe asupra dezvoltării copiilor, în special a copiilor mici. Astfel, un studiu¹ realizat la Universitatea Ebraică din Ierusalim oferă prima analiză cuprinzătoare a modului în care aceste alimente influențează dezvoltarea scheletului copiilor. 

Studiul a fost efectuat pe rozătoare de laborator ale căror schelete se aflau în stadiile post-embrionare de creștere. Rozătoarele care au fost hrănite cu alimente ultraprocesate au suferit întârzieri de creștere, iar rezistența lor osoasă a fost afectată negativ. 

În cadrul examinării histologice, cercetătorii au detectat niveluri ridicate de acumulare de cartilaj în plăcile de creștere a rozătoarelor, „motorul” creșterii osoase. Când au făcut teste suplimentare ale celulelor provenite de la rozătoare, cercetătorii au descoperit că profilurile genetice ARN ale celulelor cartilajului animalelor care consumaseră junk food prezentau caracteristici ale dezvoltării osoase afectate negativ.

Echipa de cercetare a încercat apoi să analizeze modul în care obiceiurile alimentare specifice ar putea avea impact asupra dezvoltării oaselor și a reprodus acest tip de aport alimentar pentru rozătoare. Savanții au împărțit aportul nutrițional săptămânal al rozătoarelor astfel încât să provină 30% dintr-o dietă controlată și 70% din alimente ultraprocesate.

Ei au descoperit că rozătoarele au suferit leziuni moderate ale densității osoase, deși existau mai puține indicații de acumulare de cartilaj în plăcile lor de creștere. Concluzia a fost că, chiar și în cantități reduse, alimentele foarte procesate pot avea un impact negativ clar asupra creșterii scheletului.

Aceste descoperiri sunt esențiale pentru informarea părinților și a medicilor, deoarece copiii și adolescenții consumă astfel de alimente în mod regulat. În urma consumului de astfel de alimente, fiecare parte a corpului este predispusă la daune atât în etapele critice ale dezvoltării unui copil, cât și ulterior.

O altă analiză² care a inclus 20 de studii, cu un total de 334.114 de participanți, a arătat că aportul ridicat de alimente foarte procesate este asociat cu un risc crescut de mortalitate prin toate cauzele, boli coronariene, boli cerebrovasculare, hipertensiune arterială, sindrom metabolic, supragreutate și obezitate, depresie, sindrom de colon iritabil, cancer de sân în postmenopauză, obezitate gestațională, astm și respirație șuierătoare la adolescenți.

Cum se produc alimentele ultraprocesate?

Alimentele ultraprocesate sunt cele care conțin cantități mari de sare, îndulcitori și grăsimi nesănătoase pentru a include culori și arome artificiale și conservanți care cresc valabilitatea produsului, păstrează textura și potențează artificial gustul. Aceste alimente trec prin mai multe etape de procesare, în care se folosesc mai multe ingrediente nocive. Se speculează că aceste alimente sunt concepute pentru a crește în mod specific pofta, astfel încât oamenii să le mănânce în exces și să cumpere din ce în ce mai multe. 

Producția începe cu fracționarea alimentelor întregi în substanțe care includ zaharuri, uleiuri și grăsimi, proteine, amidon și fibre. Aceste substanțe sunt adesea obținute din câteva alimente vegetale cu randament ridicat (porumb, grâu, soia, trestie sau sfeclă) și din curățarea sau măcinarea carcaselor de animale.

Unele dintre aceste substanțe sunt apoi supuse la hidroliză sau hidrogenare ori alte modificări chimice. Procesele ulterioare implică asamblarea substanțelor alimentare nemodificate și modificate cu cantități mici de alimente integrale, folosind tehnici industriale precum extrudarea și pre-prăjirea. Culorile, aromele, emulgatorii și alți aditivi sunt adăugați frecvent pentru a face produsul final extrem de plăcut la gust.

Zahărul, grăsimile trans și sarea sunt folosite în exces la fabricarea acestor alimente, iar aditivii prelungesc durata produsului, protejează proprietățile originale și previn proliferarea microorganismelor. Ingredientele care sunt caracteristice alimentelor ultraprelucrate pot fi împărțite în substanțe alimentare fără utilizare culinară sau utilizare rară și clase de aditivi a căror funcție este de a face produsul final plăcut la aspect și gust. 

Substanțele alimentare fără utilizare culinară sau rare, și utilizate numai la fabricarea alimentelor ultraprelucrate, includ soiuri de zaharuri (fructoză, sirop de porumb bogat în fructoză, zahăr invertit, maltodextrină, dextroză, lactoză), uleiuri modificate (uleiuri hidrogenate sau interesterificate) și surse de proteine (proteine hidrolizate, izolat de proteine din soia, gluten, cazeină, proteine din zer și „carne separată mecanic”). 

Aditivii, de asemenea utilizați numai la fabricarea alimentelor ultraprelucrate, sunt arome, amelioratori de arome, culori, emulgatori, săruri emulsionante, îndulcitori, agenți de îngroșare, și agenți anti-spumare, încărcare, carbonatare.

Aceste alimente, deși atrăgătoare ca aspect și gust, nu sunt, însă, hrănitoare, deoarece sunt sărace în fibre și nutrienți; nu susțin sănătatea, ci contribuie la îngrășare și cresc riscul de diverse boli. Exemple de alimente foarte procesate sunt băuturile care conțin zahăr, prăjiturile, bomboanele și biscuiții din comerț, supele la plic, chipsurile, multe dintre cerealele pentru micul dejun, unele produse congelate (burgeri, pizza etc.), mezelurile.

În concluzie, pentru dezvoltarea sănătoasă a unui copil și pentru o viață sănătoasă ca adult, e indicată evitarea sau consumul extrem de rar al acestor alimente. Pentru alimentația de zi cu zi se vor alege alimente integrale, cât mai naturale, cu fibre, vitamine, minerale, care să scadă riscul de boli precum obezitate, diabet de tip 2 sau diverse tipuri de cancer: legume, leguminoase, fructe, proteine slabe (carne de curcan și de pui, lactate cu puține grăsimi, tofu etc.), pâine integrală, cereale integrale și grăsimi bune, nesaturate.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature - Ultra-processed food targets bone quality via endochondral ossification
https://www.nature.com/articles/s41413-020-00127-9
1. Studiul „Ultra-processed food targets bone quality via endochondral ossification”, apărut în Bone Res 9, 14 (2021). https://doi.org/10.1038/s41413-020-00127-9, autori: Zaretsky, J., Griess-Fishheimer, S., Carmi, A. et al. 
Nutrition Journal - Consumption of ultra-processed foods and health outcomes: a systematic review of epidemiological studies
https://nutritionj.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12937-020-00604-1
2. Studiul „Consumption of ultra-processed foods and health outcomes: a systematic review of epidemiological studies”, apărut în Nutr J 19, 86 (2020). https://doi.org/10.1186/s12937-020-00604-1, autori: Chen, X., Zhang, Z., Yang, H. et al. 
Cambridge University Press - Ultra-processed foods: what they are and how to identify them
https://www.cambridge.org/core/journals/public-health-nutrition/article/ultraprocessed-foods-what-they-are-and-how-to-identify-them/E6D744D714B1FF09D5BCA3E74D53A185


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0