Alimentele ultraprocesate cresc riscul de mortalitate prin boală cardiovasculară

Un consum mare de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc sporit de incidență și mortalitate prin boală cardiovasculară, fiecare porție zilnică suplimentară crescând acest risc.

Consumul de alimente ultraprocesate este din ce în ce mai mare la nivel mondial, alimentele ultraprocesate reprezentând cam 58% din energia totală în dieta occidentală obișnuită. Din fericire, dieta poate fi adaptată, fiind considerată un factor de risc modificabil în prevenirea bolilor cardiovasculare. 

Un studiu¹ publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie a constatat că un consum mai mare de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc crescut de deces de cauză cardiovasculară, fiecare porție zilnică sporind în continuare riscul. 

Aceste descoperiri se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi care sugerează că limitarea consumului de alimente ultraprocesate are beneficii cardiovasculare. Aceste alimente sunt omniprezente și includ chiar și produse care sunt comercializate ca fiind sănătoase, cum ar fi batoanele cu proteine, unele cereale pentru micul dejun și cele mai multe tipuri de pâine produse industrial.

Oamenii de știință spun că sunt necesare strategii la nivelul internațional și național, cum ar fi modificarea impozitării pentru băuturile îndulcite cu zahăr și alte alimente ultraprelucrate și recomandări privind nivelurile de procesare din ghidurile dietetice naționale pentru a reduce aportul de alimente ultraprocesate. 

Pe lângă aceste măsuri ar trebui implementate și politici care sporesc disponibilitatea și accesibilitatea alimentelor mai nutritive, minim procesate, în special pentru grupele de populație defavorizate. La nivel clinic, mai spun cercetătorii, este nevoie de un angajament sporit pentru consiliere nutrițională individualizată spre adoptarea unor diete durabile sănătoase pentru inimă.

Bolile cardiovasculare și mortalitatea de cauză cardiovasculară, asociate cu alimentele ultraprocesate

Atunci când alimentele sunt procesate, acestea pot rămâne fără beneficiile naturale, în schimb li se adaugă substanțe și aditivi alimentari nu doar lipsiți de beneficii, ci chiar nocivi. Prelucrarea modifică și structura fizică a alimentelor, astfel încât nu este de mirare că aportul de alimente ultraprocesate este legat de supragreutate și obezitate, hipertensiune arterială, sindrom metabolic și diabet de tip 2.

În lucrarea de față, cercetătorii au folosit date dintr-un alt studiu, Framingham Offspring, pentru a examina rolul alimentelor ultraprocesate în bolile cardiovasculare. După excluderea participanților cu boli cardiovasculare preexistente sau cu date incomplete, studiul a inclus 3.003 adulți de vârsta a doua (în medie 53,5 ani).

Peste jumătate dintre participanți au fost femei, 33,1% au urmat 16 ani sau mai mult de educație școlară și două treimi erau fumători sau foști fumători. Participanții la studiu au fost în primul rând caucazieni. 5,8% aveau diabet și 19% aveau tensiune arterială crescută. Prevalența a fost mai mare în rândul participanților care erau consumatori înverșunați de alimente ultraprocesate, comparativ cu consumatorii ocazionali.

Dieta participanților a fost evaluată prin poștă, utilizându-se un chestionar alimentar în care aceștia au raportat frecvența consumului anumitor alimente în anul precedent, cu opțiuni variind de la sub o porție pe lună la aproximativ șase porții pe zi. În timpul examinărilor care au avut loc față în față, personalul instruit a examinat chestionarele. Baza de date a nutrienților din Departamentul Agriculturii din SUA a fost utilizată pentru a calcula aporturile de nutrienți din rapoartele participanților.

Folosind o versiune modificată a cadrului NOVA, care clasifică alimentele în funcție de amploarea și scopul procesării industriale pe care le suferă, cercetătorii au clasificat produsele alimentare din chestionar în cinci categorii:

1. Alimente neprelucrate sau minim procesate, inclusiv alimente proaspete, uscate sau congelate (produse animale și vegetale);
2. Ingrediente culinare prelucrate, inclusiv zahăr de masă, uleiuri, grăsimi, săruri și alte articole utilizate în bucătării pentru prepararea diverselor feluri de mâncare;
3. Alimente procesate, inclusiv alimente precum conserve de pește și de legume și brânzeturi artizanale;
4. Alimente ultraprocesate, inclusiv formulări industriale realizate fără ingrediente integrale și produse cu aditivi precum arome sau conservanți;
5. Preparate culinare, care cuprindeau feluri de mâncare mixte, care erau indicate ca fiind „de casă” sau presupuse ca fiind de casă din cauza lipsei de informații detaliate.

Cercetătorii au examinat apoi efecte cardiovasculare grave precum boală coronariană, moarte subită de cauză coronariană, infarct miocardic și accident vascular cerebral fatal sau non-fatal. Pe parcursul unei medii de 18 ani de urmărire, au apărut un total de 648 de evenimente cardiovasculare, inclusiv 251 de cazuri de boală cardiovasculară gravă și 163 de cazuri de boală coronariană gravă. 

Au existat 713 decese în perioada de urmărire, inclusiv 108 decese de cauză cardiovasculară. Participanții care declaraseră că au consumat cea mai mare cantitate de alimente ultraprocesate au avut rate mai mari de incidente cardiovasculare comparativ cu cei care consumau alimente ultraprocesate doar ocazional.

Fiecare porție zilnică de alimente ultraprocesate a fost asociată cu o creștere de 7% a riscului de boală cardiovasculară gravă, o creștere de 9% a riscului de boală coronariană gravă și un risc de 9% de mortalitate de cauză cardiovasculară. Cercetătorii au descoperit că aportul mare de pâine din comerț și cel de carne ultraprocesată, precum și gustările sărate gen chipsuri și băuturile dulci acidulate au fost asociate cu un risc crescut de boală cardiovasculară.

Limitările studiului includ natura observațională a acestuia, precum și potențialul de eroare de măsurare în evaluarea dietei, alături de subestimarea și supraestimarea consumului de alimente ultraprocesate din cauza clasificării greșite. În plus, rezultatele nu pot fi generalizate, având în vedere că participanții la studiul Framingham Offspring erau în majoritate caucazieni și cu niveluri de educație și venituri mai mari decât populația generală.

Cum sunt clasificate alimentele?

Alimente neprelucrate sau minim procesate: legume, leguminoase, cereale, fructe, nuci, carne, ierburi, condimente, ouă și lapte (aceste alimente ar trebui să constituie baza alimentației unei persoane).

Alimentele procesate: când ingredientele precum uleiul, zahărul sau sarea sunt adăugate la alimente și acestea sunt ambalate, vorbim de alimentele procesate. Exemple sunt pâinea simplă, brânza, tofu, conservele de pește sau de legume. Aceste alimente au fost modificate, dar nu într-un mod care dăunează sănătății. 

Alimente ultraprocesate: aceste alimente trec prin multiple procese (extrudare, măcinare etc.) și, în plus, conțin multe ingrediente adăugate, printre care și aditivi nocivi. Exemple sunt băuturile răcoritoare din comerț, ciocolata, bomboanele, înghețata, cerealele îndulcite pentru micul dejun, chipsurile, supele la plic, hot dog-ul, cartofii prăjiți, salamurile, cârnații, crenvurștii, hamburgerii și multe altele.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Scinece Direct - Ultra-Processed Foods and Incident Cardiovascular Disease in the Framingham Offspring Study
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0735109721002424
1. Studiul „Ultra-Processed Foods and Incident Cardiovascular Disease in the Framingham Offspring Study”, apărut în J Am Coll Cardiol. 2021;DOI: 10.1016/j.jacc.2021.01.047, autori: Filippa Juul, GeorgetaVaidean et al.
FAO - Ultra-processed foods, diet quality, and health using the NOVA classification system
http://www.fao.org/3/ca5644en/ca5644en.pdf


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0