Alimentele ultraprocesate cresc riscul de mortalitate prin boală cardiovasculară
Alimentele ultraprocesate cresc riscul de mortalitate prin boală cardiovasculară
Alimentele ultraprocesate cresc riscul de mortalitate prin boală cardiovasculară
1. Ce sunt alimentele ultraprocesate?
2. Cum sunt categorizate alimentele ultraprocesate?
3. Care este legătura dintre alimentele ultraprocesate și bolile de inimă
a. Conținutul ridicat de sodiu poate crește tensiunea arterială
b. Aditivii deteriorează vasele de sânge
c. Alimentele ultraprocesate duc la un aport caloric excesiv fără sațietate
d. Emulgatorii duc la apariția inflamației și stresului oxidativ
e. Grăsimile rafinate cresc colesterolul LDL „rău”
f. Îndulcitorii artificiali și agenții de îngroșare perturbă microbiotica intestinală
g. Consumul de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc crescut de deces de cauză cardiovasculară
Un consum mare de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc sporit de incidență și mortalitate prin boală cardiovasculară, fiecare porție zilnică suplimentară crescând acest risc, atrag atenția specialiștii.
Consumul de alimente ultraprocesate este din ce în ce mai mare la nivel mondial, alimentele ultraprocesate reprezentând cam 58% din energia totală în dieta occidentală obișnuită. Din fericire, dieta poate fi adaptată, fiind considerată un factor de risc modificabil în prevenirea bolilor cardiovasculare.
1. Ce sunt alimentele ultraprocesate?
Alimentele ultraprocesate nu sunt doar „junk food” - sunt o categorie specifică definită de sistemul de clasificare a alimentelor Nova, dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea din São Paulo. Acest sistem grupează alimentele în funcție de gradul și scopul procesării.
2. Cum sunt categorizate alimentele ultraprocesate?
- Alimente neprelucrate sau minim procesate: legume, leguminoase, cereale, fructe, nuci, carne, ierburi, condimente, ouă și lapte (aceste alimente ar trebui să constituie baza alimentației unei persoane).
- Alimentele procesate: când ingredientele precum uleiul, zahărul sau sarea sunt adăugate la alimente și acestea sunt ambalate, vorbim de alimentele procesate. Exemple sunt pâinea simplă, brânza, tofu, conservele de pește sau de legume. Aceste alimente au fost modificate, dar nu într-un mod care dăunează sănătății.
- Alimente ultraprocesate: aceste alimente trec prin multiple procese (extrudare, măcinare etc.) și, în plus, conțin multe ingrediente adăugate, printre care și aditivi nocivi. Exemple sunt băuturile răcoritoare din comerț, ciocolata, bomboanele, înghețata, cerealele îndulcite pentru micul dejun, chipsurile, supele la plic, hot dog-ul, cartofii prăjiți, salamurile, cârnații, crenvurștii, hamburgerii și multe altele.
Exemple de alimente ultraprocesate abundă în viața de zi cu zi: băuturi carbogazoase, tăiței instant, pizza congelată, chipsuri, cârnați și chiar unele iaurturi sau batoane pentru micul dejun. Ce le diferențiază? De obicei, au cinci sau mai multe ingrediente, multe dintre care nu le ai acasă.
Conform unei analize sistematice din 2024, alimentele ultraprocesate reprezintă acum peste 50% din aportul caloric în multe țări occidentale, inclusiv SUA și părți ale Europei. Această schimbare s-a produs rapid, determinată de comoditate, accesibilitate și marketing agresiv.
De ce contează procesarea? Procesarea minimă păstrează nutrienții, dar ultraprocesarea îi elimină adesea, adăugând în același timp substanțe dăunătoare precum grăsimile trans, excesul de sodiu și zaharurile rafinate. Aceste schimbări pot perturba modul în care organismul nostru procesează alimentele, ducând la probleme precum creșterea în greutate sau inflamația - factori legați de probleme cardiace.
3. Care este legătura dintre alimentele ultraprocesate și bolile de inimă
Bolile cardiovasculare cuprind afecțiuni precum atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și insuficiența cardiacă, rămânând principala cauză de deces la nivel mondial. Mortalitatea cauzată de boli cardiovasculare se referă la decesele cauzate direct de aceste probleme. Studii recente sugerează că dietele bogate în alimentele procesate ar putea crește acest risc.
a. Conținutul ridicat de sodiu poate crește tensiunea arterială
Conținutul ridicat de sodiu poate crește tensiunea arterială, ducând la hipertensiune arterială - un precursor major al bolilor de inimă. Zaharurile adăugate contribuie la obezitate și diabet, ambele suprasolicitând inima. Grăsimile nesănătoase promovează acumularea de colesterol în artere, crescând șansa de blocaje.
b. Aditivii deteriorează vasele de sânge
Dar nu este vorba doar de nutrienți; procesarea în sine joacă un rol important. Aditivii precum emulgatorii pot perturba bacteriile intestinale, provocând inflamații care se răspândesc sistemic și deteriorează vasele de sânge. O analiză din 2025 a evidențiat faptul că alimentele ultraprocesate favorizează stresul oxidativ și disfuncția endotelială, în care mucoasa vaselor de sânge nu funcționează corect, deschizând calea pentru ateroscleroză (artere întărite).
Este important de menționat că nu toate alimentele ultraprocesate sunt la fel. Subgrupuri precum carnea procesată (de exemplu, baconul, hot dog-ii) și băuturile îndulcite cu zahăr prezintă legături mai puternice cu efectele nocive, în timp ce altele, precum pâinea ultraprocesată sau deserturile, ar putea avea efecte mixte sau neutre atunci când fac parte dintr-o dietă echilibrată.
c. Alimentele ultraprocesate duc la un aport caloric excesiv fără sațietate
Alimentele ultraprocesate sunt de obicei bogate în energie, bogate în zaharuri adăugate, sodiu și grăsimi nesănătoase (de exemplu, grăsimi trans și saturate), în timp ce au un conținut scăzut de fibre, proteine și micronutrienți precum potasiul.
Acest profil susține un aport caloric excesiv fără sațietate, ceea ce duce la creștere în greutate și obezitate - un factor-cheie de risc pentru bolile cardiovasculare. De exemplu, carbohidrații rafinați provoacă creșteri rapide ale glicemiei, declanșând răspunsuri la insulină care pot favoriza rezistența la insulină și diabetul de tip 2, afecțiuni care solicită sistemul cardiovascular.
Un studiu clinic randomizat a arătat că persoanele care au consumat cu aproximativ 500 de calorii mai mult pe zi și au luat în greutate în comparație cu cei care au urmat diete minim procesate. Datele epidemiologice din cohorte arată că alimentele ultraprocesate cresc indicele de masă corporală (IMC) și riscul de supraponderalitate, meta-analizele arătând un risc cardiometabolic cu 25-58% mai mare pentru consumatorii mari.
d. Emulgatorii duc la apariția inflamației și stresului oxidativ
Prelucrarea generează compuși nocivi, cum ar fi produși finali de glicare avansată (AGE), acrilamidă și amine heterociclice, prin metode la temperatură ridicată, cum ar fi prăjirea sau extrudarea. Acești contaminanți neoformați induc stres oxidativ și inflamație cronică de grad scăzut, deteriorând celulele endoteliale care căptușesc vasele de sânge, ducând la ateroscleroza.
Aditivii, inclusiv emulgatorii și conservanții, exacerbează acest lucru prin modificarea semnalizării celulare și promovarea răspunsurilor proinflamatorii. Studiile efectuate pe oameni corelează un consum mai mare de alimente ultraprocesate cu markeri inflamatori crescuți, cum ar fi proteina C reactivă, iar modelele animale arată că emulgatorii cresc permeabilitatea intestinală, permițând toxinelor bacteriene să pătrundă în fluxul sangvin și să declanșeze inflamația sistemică.
e. Grăsimile rafinate cresc colesterolul LDL „rău”
Zaharurile adăugate și grăsimile rafinate contribuie la dislipidemie, crescând colesterolul lipoproteinelor cu densitate mică (LDL) și trigliceridele, scăzând în același timp lipoproteinele cu densitate mare (HDL). Studiile de cohortă la adulți și copii asociază aportul de alimente ultraprocesate cu profiluri lipidice adverse, independent de aportul energetic general.
f. Îndulcitorii artificiali și agenții de îngroșare perturbă microbiotica intestinală
Conținutul scăzut de fibre al alimentelor ultraprocesate și nutrienții acelulari (fără structuri alimentare naturale) reduc substraturile pentru bacteriile intestinale benefice, favorizând disbioza - un dezechilibru care susține endotoxemia metabolică și rezistența la insulină. Aditivii precum îndulcitorii artificiali și agenții de îngroșare modifică și mai mult compoziția microbiotei, așa cum s-a demonstrat în studiile clinice dublu-orb în care emulgatorii precum carboximetilceluloza au dus la modificări dăunătoare ale metabolomilor intestinali.
Această disbioză contribuie la disfuncția endotelială, afectând dilatarea vaselor de sânge și crescând riscurile de formare a cheagurilor.
g. Consumul de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc crescut de deces de cauză cardiovasculară
Un studiu¹ publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie a constatat că un consum mai mare de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc crescut de deces de cauză cardiovasculară, fiecare porție zilnică sporind în continuare riscul.
Aceste descoperiri se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi care sugerează că limitarea consumului de alimente ultraprocesate are beneficii cardiovasculare. Aceste alimente sunt omniprezente și includ chiar și produse care sunt comercializate ca fiind sănătoase, cum ar fi batoanele cu proteine, unele cereale pentru micul dejun și cele mai multe tipuri de pâine produse industrial.
Oamenii de știință spun că sunt necesare strategii la nivelul internațional și național, cum ar fi modificarea impozitării pentru băuturile îndulcite cu zahăr și alte alimente ultraprelucrate și recomandări privind nivelurile de procesare din ghidurile dietetice naționale pentru a reduce aportul de alimente ultraprocesate.
Pe lângă aceste măsuri ar trebui implementate și politici care sporesc disponibilitatea și accesibilitatea alimentelor mai nutritive, minim procesate, în special pentru grupele de populație defavorizate. La nivel clinic, mai spun cercetătorii, este nevoie de un angajament sporit pentru consiliere nutrițională individualizată spre adoptarea unor diete durabile sănătoase pentru inimă.
Atunci când alimentele sunt procesate, acestea pot rămâne fără beneficiile naturale, în schimb li se adaugă substanțe și aditivi alimentari nu doar lipsiți de beneficii, ci chiar nocivi. Prelucrarea modifică și structura fizică a alimentelor, astfel încât nu este de mirare că aportul de alimente ultraprocesate este legat de supragreutate și obezitate, hipertensiune arterială, sindrom metabolic și diabet de tip 2.
În lucrarea de față, cercetătorii au folosit date dintr-un alt studiu, Framingham Offspring, pentru a examina rolul alimentelor ultraprocesate în bolile cardiovasculare. După excluderea participanților cu boli cardiovasculare preexistente sau cu date incomplete, studiul a inclus 3.003 adulți de vârsta a doua (în medie 53,5 ani).
Peste jumătate dintre participanți au fost femei, 33,1% au urmat 16 ani sau mai mult de educație școlară și două treimi erau fumători sau foști fumători. Participanții la studiu au fost în primul rând caucazieni. 5,8% aveau diabet și 19% aveau tensiune arterială crescută. Prevalența a fost mai mare în rândul participanților care erau consumatori înverșunați de alimente ultraprocesate, comparativ cu consumatorii ocazionali.
Dieta participanților a fost evaluată prin poștă, utilizându-se un chestionar alimentar în care aceștia au raportat frecvența consumului anumitor alimente în anul precedent, cu opțiuni variind de la sub o porție pe lună la aproximativ șase porții pe zi. În timpul examinărilor care au avut loc față în față, personalul instruit a examinat chestionarele. Baza de date a nutrienților din Departamentul Agriculturii din SUA a fost utilizată pentru a calcula aporturile de nutrienți din rapoartele participanților.
Folosind o versiune modificată a cadrului NOVA, care clasifică alimentele în funcție de amploarea și scopul procesării industriale pe care le suferă, cercetătorii au clasificat produsele alimentare din chestionar în cinci categorii:
1. Alimente neprelucrate sau minim procesate, inclusiv alimente proaspete, uscate sau congelate (produse animale și vegetale);
2. Ingrediente culinare prelucrate, inclusiv zahăr de masă, uleiuri, grăsimi, săruri și alte articole utilizate în bucătării pentru prepararea diverselor feluri de mâncare;
3. Alimente procesate, inclusiv alimente precum conserve de pește și de legume și brânzeturi artizanale;
4. Alimente ultraprocesate, inclusiv formulări industriale realizate fără ingrediente integrale și produse cu aditivi precum arome sau conservanți;
5. Preparate culinare, care cuprindeau feluri de mâncare mixte, care erau indicate ca fiind „de casă” sau presupuse ca fiind de casă din cauza lipsei de informații detaliate.
Cercetătorii au examinat apoi efecte cardiovasculare grave precum boală coronariană, moarte subită de cauză coronariană, infarct miocardic și accident vascular cerebral fatal sau non-fatal. Pe parcursul unei medii de 18 ani de urmărire, au apărut un total de 648 de evenimente cardiovasculare, inclusiv 251 de cazuri de boală cardiovasculară gravă și 163 de cazuri de boală coronariană gravă.
Au existat 713 decese în perioada de urmărire, inclusiv 108 decese de cauză cardiovasculară. Participanții care declaraseră că au consumat cea mai mare cantitate de alimente ultraprocesate au avut rate mai mari de incidente cardiovasculare comparativ cu cei care consumau alimente ultraprocesate doar ocazional.
Fiecare porție zilnică de alimente ultraprocesate a fost asociată cu o creștere de 7% a riscului de boală cardiovasculară gravă, o creștere de 9% a riscului de boală coronariană gravă și un risc de 9% de mortalitate de cauză cardiovasculară. Cercetătorii au descoperit că aportul mare de pâine din comerț și cel de carne ultraprocesată, precum și gustările sărate gen chipsuri și băuturile dulci acidulate au fost asociate cu un risc crescut de boală cardiovasculară.
Limitările studiului includ natura observațională a acestuia, precum și potențialul de eroare de măsurare în evaluarea dietei, alături de subestimarea și supraestimarea consumului de alimente ultraprocesate din cauza clasificării greșite. În plus, rezultatele nu pot fi generalizate, având în vedere că participanții la studiul Framingham Offspring erau în majoritate caucazieni și cu niveluri de educație și venituri mai mari decât populația generală.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Ultra-Processed Foods and Incident Cardiovascular Disease in the Framingham Offspring Study”, apărut în J Am Coll Cardiol. 2021;DOI: 10.1016/j.jacc.2021.01.047, autori: Filippa Juul, GeorgetaVaidean et al.
FAO - Ultra-processed foods, diet quality, and health using the NOVA classification system
http://www.fao.org/3/ca5644en/ca5644en.pdf
Studiul „Ultra-processed foods and cardiovascular disease: analysis of three large US prospective cohorts and a systematic review and meta-analysis of prospective cohort studies”, Lancet Reg Health Am. 2024 Sep 2, autori: Kenny Mendoza, Stephanie A Smith-Warner, Sinara Laurini Rossato et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39286398/
Studiul „Ultra-processed food consumption and risk of cardiovascular events: a systematic review and dose-response meta-analysis”, e ClinicalMedicine Volume 69, March 2024, autori: Yang Qu et al.
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2589537024000634
Studiul „Ultra-Processed Foods and the Impact on Cardiometabolic Health: The Role of Diet Quality”, Volume 48(6); 2024, autori: Xiaowen Wang, Qi Sun et al.
https://www.e-dmj.org/journal/view.php?number=2898
Te-ar mai putea interesa și...
