Celebra "bataie la fund", daunatoare pentru copii (si) pe termen lung

O vorbă din popor spune că „bătaia e ruptă din răi”, însă studiile științifice efectuate de-a lungul timpului arată contrariul. Chiar dacă vorbim despre câte o aparent inofensivă palmă la fund, efectele pe care aceasta le are asupra copiilor pot fi grave sau chiar devastatoare pe termen lung. Iată de ce o bătaie la fund sau de orice alt fel nu este indicată niciodată.

Statisticile arată că majoritatea copiilor din lume trăiesc în țări în care pedeapsa fizică este permisă de lege; ca urmare, 63% dintre copiii cu vârste cuprinse între 2 și 4 ani, deci cam 250 de milioane de copii, sunt supuși în mod regulat la pedepse fizice de către îngrijitorii lor. Prevalența continuă a pedepselor fizice sugerează că părinții ori cei care au grijă de copii fie nu primesc, fie nu cred, mesajele cum că bătaia este atât ineficientă, cât și dăunătoare sănătății și dezvoltării copiilor. 

Pe scurt, o bătaie la fund sau de altă natură nu este niciodată o metodă adecvată sau eficientă de disciplinare a copiilor. Este important ca părinții să știe că utilizarea violenței fizice sau a oricărei forme de agresiune împotriva copiilor poate avea consecințe negative asupra sănătății lor fizice, emoționale și psihologice. Bătaia poate crea un mediu nesigur și poate afecta relația de încredere și respect dintre părinți și copii.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

O bătaie la fund nu educă, ci stârnește frica

Psihologii susțin că singurul efect pe care îl are o palmă dată la fund celui mic este acela de a-i declanșa senzația de frică. În momentul în care primește o bătaie la fund, copilul poate că nu o să mai comită din nou o greșeală, dar nu pentru că a înțeles ce a greșit, ci pentru că îi va fi teamă să nu fie lovit din nou. Frica este cea care schimbă comportamentul copilului, iar ceea ce este cu adevărat îngrijorător e faptul că un copil mic nici nu înțelege de ce i se aplică acest tratament, doar se simte rău.

Atunci când un copil mic primește o palmă la fund, sistemul sau limbic, adică centrul emoțional al creierului, se alertează, identificând o situație periculoasă. Copilul înțelege, deci, că este în pericol, așa că ține minte incidentul. Acesta se va simți neajutorat în fața pericolului, copleșit de emoțiile pe care le are și își va pierde încrederea în părinte, care, în restul timpului, poate că îi transmite mesaje de iubire (îi dă să mănânce, îl îngrijește, se joacă împreună cu el etc.). Pe lângă teama resimțită de cel mic, vor apărea, în timp, și resentimentele, care, în timp, pot crea probleme de comunicare iremediabile între părinte și copil.

Cu cât copiii sunt bătuți mai des, își sporesc agresivitatea

O analiză a peste 50 de studii, realizată de experți de la Universitatea din Texas, precum și de la Universitatea Michigan, a scos la iveală un lucru îngrijorător: cu cât copiii primesc mai des celebra palmă la fund, cu atât mai mare este tendința lor de a-și sfida părinții.

Mai mult decât atât, le este sporit și comportamentul agresiv, riscul de tulburări mintale și de dificultăți cognitive, precum și cel de a dezvolta tendințele antisociale. Așadar, o bătaie la fund are efecte complet opuse față de cele dorite de părinte în momentul aplicării pedepsei fizice celui mic.

Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Missouri, o simplă palmă la fund dată unui copil de un an și câteva luni îi afectează acestuia temperamentul în mod negativ, iar impactul este pe termen lung, manifestându-se chiar și în adolescență. Oamenii de știință au constatat, deci, că modul în care sunt tratați copiii la vârste foarte fragede are un impact semnificativ asupra comportamentului acestora pe termen lung.

O analiză recentă a 69 de studii prospective, realizată de o echipă internațională de cercetători, a identificat mai multe aspecte, cum ar fi că pedeapsa fizică prezice în mod constant creșterea problemelor de comportament ale copiilor în timp (deci bătaia la fund nu ajută la reglarea comportamentului, ci la agravare), nu este asociată cu rezultate pozitive în timp, ba mai mult, creează și alte probleme copilului.

Ce efecte poate avea palma la fund aplicată de părinte cu cele mai bune intenții?

  • Copilul devine temător și îi crește riscul de anxietate pe termen lung.
  • Copilul dezvoltă probleme la capitolul stimă de sine, dar își pierde totodată și încrederea în părinte, care îi transmite mesaje care îl bulversează și pe care nu le înțelege – părintele ba îl iubește, îl pupă și îl îmbrățișează, ba țipă la el și îl lovește uneori.
  • Copilul poate dezvolta deficit de atenție și tulburări ale somnului.
  • Copilul poate deveni agresiv, imitând comportamentul părinților, întrucât învață că violența este o modalitate acceptabilă de a rezolva problemele sau de a-i controla pe ceilalți.
  • Copilul poate căpăta tendințe antisociale, având astfel probleme de adaptare și pe termen scurt, dar și pe termen lung.
  • Copiii care suferă violență fizică pot avea dificultăți de concentrare, învățare și performanță școlară. Efectele psihologice ale bătăii pot afecta capacitatea lor de a se concentra și de a se implica în activități academice.
  • Copiii care sunt supuși bătăilor prezintă un risc mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia, tulburările de comportament și tendințele suicidare.
  • Utilizarea violenței fizice poate afecta relația dintre părinți și copii, erodând încrederea și legătura emoțională. Copiii pot dezvolta temeri și anxietate față de figurele de autoritate și pot avea dificultăți în construirea relațiilor sănătoase în viitor.

Cum să eviți să-ți lovești copilul?

Iată câteva idei despre cum să vorbești cu copilul și cum să acționezi când greșește, fără să folosești violența:

Amintește-ți că vorbești cu un copil, nu cu un adult

În primul rând, ai nevoie de răbdare. Ca părinte, trebuie să fii conștient că nu te poți aștepta ca un copil mic, care abia descoperă lumea și viața, să înțeleagă tot ce îi spui, ca și cum ar fi un adult. Da, este nevoie și este normal să îi vorbești clar și să îi explici consecințele comportamentului lui și de ce anumite acțiuni sunt nepotrivite sau nedorite și, de asemenea, să îl faci să să înțeleagă ce anume a greșit atunci când face greșeli; dar nu să te aștepți că un copil mic va face 100% ce îi spui.

Impune limite și reguli clare

Stabilește pentru cel mic limite și reguli adecvate și fă tot ce poți, folosind cuvinte potrivite pentu el și oferindu-i exemple, pentru a te asigura că micuțul înțelege ce îi spui, atât despre respectarea regulilor, cât și despre ce se întâmplă dacă nu le respectă.

Fii ferm, dar blând

Vorbește cu fermitate, dar cât poți de calm și de liniștit, nu țipa și nu brusca în vreun fel copilul. Găsește metode eficiente și care nu implică violență fizică prin care să îl poți pedepsi atunci când e cazul - de exemplu, îi poți confisca jucăriile pe o perioadă determinată sau îi poți anula dreptul de a se uita la desene animate. Folosește, mai degrabă, asemenea strategii pentru a îndrepta comportamentul copilului când simți că este nevoie.

Invață-l să-și gestioneze emoțiile

Ajută copilul să își înțeleagă și să își gestioneze emoțiile în mod constructiv. Copilul nu trebuie forțat să își reprime emoțiile, ci să și le exprime într-un mod adecvat și să rezolve conflictele în mod pașnic. Dacă tu, ca părinte, îl lovești și țipi la el, va crede că este normal ca un conflict să fie rezolvat în acest mod.

Fii un model pentru copil

Amintește-ți că un copil în primul rând își imită părinții, și abia apoi îi ascultă. Așa că dacă îi oferi copilului imaginea unei persoane autoritare, dar corecte și blânde în situațiile de conflict, acesta va lua exemplul tău pe măsură ce crește.

Fiecare copil e unic

Mulți părinți care au mai mult de un copil pot fi surprinși că aceștia nu sunt la fel. Dacă, de exemplu, au fost obișnuiți ca primul copil să înțeleagă mai repede ce i se spune și să nu încalce prea des regulile, se așteaptă ca și al doilea să fie la fel, ceea ce, de multe ori, se dovedește complet greșit. 

Este important de reținut că fiecare copil este unic și poate răspunde diferit la diverse abordări disciplinare. Înțelegerea și adaptarea metodelor de disciplinare la nevoile individuale ale copilului sunt esențiale, iar dacă părinții simt că nu știu cum să facă acest lucru, e bine să apeleze la o persoană care lucrează cu copilul (educatoare, învățătoare) și să ceară sfaturi sau să meargă la un specialist în dezvoltarea copilului.

În concluzie, consensul în comunitatea medicală și științifică este că bătaia, inclusiv aparent nevinovata palmă la fund, nu este o metodă eficientă sau sănătoasă de disciplinare a copiilor. În schimb, metodele de disciplină non-violente și bazate pe comunicare, cum ar fi explicațiile, limitele clare și recompensele pozitive, au fost demonstrate a fi mai eficiente și mai benefice pentru dezvoltarea copiilor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Academy of Child and Adolescent Psychiatry - Physical Punishment
https://www.aacap.org/AACAP/Families_and_Youth/Facts_for_Families/FFF-Guide/Physical-Punishment-105.aspx
NCBI - Physical punishment and child outcomes: a narrative review of prospective studies
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8612122/
Studiul „Physical punishment and child outcomes: a narrative review of prospective studies”, apărut în Lancet. Author manuscript; available in PMC 2022 Jan 24. Published in final edited form as: Lancet. 2021 Jul 24; 398(10297): 355–364, Published online 2021 Jun 28. doi: 10.1016/S0140-6736(21)00582-1, autori: Anja Heilmann et al.
NCBI - Spanking and Child Outcomes: Old Controversies and New Meta-Analyses
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7992110/
Studiul „Spanking and Child Outcomes: Old Controversies and New Meta-Analyses”, apărut în J Fam Psychol. Author manuscript; available in PMC 2021 Mar 25. Published in final edited form as: J Fam Psychol. 2016 Jun; 30(4): 453–469. Published online 2016 Apr 7. doi: 10.1037/fam0000191, autori: Elizabeth T. Gershoff, Andrew Grogan-Kaylor


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0