Tulburarea de panică sau atacurile de panică dese

Anxietatea normală apare ca răspuns tranzitoriu la evenimente noi, schimbări sau stres, fiind o experiență subiectivă comună, cotidiană.

Anxietatea patologică este diferită prin intensitate și durată fiind definită ca un raspuns inadecvat la un stimul existent sau imaginar.Este intensă, persistentă și depășește capacitatea individului de adaptare, având potențial să devină invalidantă.

Tulburarea de panică constă în apariția atacurilor de panică.

  • Forma moderată – 4 atacuri în decurs de o lună
  • Forma severă – 4 atacuri pe săptămână în decurs de o lună

Acestă tulburare se poate manifesta cu sau fară agorafobie – evitarea spațiilor deschise.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Poate asocia în timp simptome depresive sau chiar suicid, inducând disfuncții în toate sferele de funcționare ale individului.

Prevalența în populația generală este de 1-5%, fiind de doua ori mai frecventă la femei.Vârsta medie de debut este 15-19 ani.

Cum se manifestă?

Atacul  de panică începe brusc, spontan, aproape întotdeauna fără o cauză, cu anxietate progresivă, intensă, care atinge un maxim în cel mult 10 minute și asociază cel puțin 4 din următoarele simptome:

  • Simptome cardiace: palpitații, durere toracică, tahicardie
  • Simptome respiratorii: senzația de sufocare, dificultăți în respirație, senzația de lipsă de aer.
  • Simptome gastro-intestinale: greață, disconfort abdominal
  • Simptome vegetative: transpirații, frisoane
  • Simptome neurologice: tremor, amețeală, senzația de leșin, de cap gol,
  • Simptome psihice: teama de moarte iminentă, frica de a nu înnebuni, de a pierde controlul.

Evoluția acestei boli devine cronică dacă nu este tratată. Se poate complica cu depresie în 65% din cazuri sau adicție de alcool sau alte substanțe – 20-40%.

De ce apar atacurile de panică?

Există mai multe ipoteze care pot explica apariția acestei afecțiuni

Ipoteza biologică: descreșterea serotoninei sau creșterea dopaminei pot genera anxietate. Eliberarea de catecolamine este deasemenea crescută în acest tip de tulburare.

Ipoteza genetică: jumătate din pacienții cu tulburare de panică au o rudă afectată.

Teoria învățării: anxietatea poate fi învățată prin imitarea comportamentelor anxioase ale părinților.Anxietatea poate fi asociată cu un stimul înfricoșător în mod natural. Deplasarea sau transferarea ei ulterioară asupra unui alt stimul prin condiționare poate fi o altă explicație a tulburărilor anxioase.

Tratament

Tratamentul acestui tip de afecțiune presupune o asociere între terapia medicamentoasă și psihoterapie.

Benzodiazepinele – diazepam, alprazolam, lorazepam, clonazepam – acționează rapid asupra anxietății de intensitate ridicată. Prezintă însă dezavantajul apariției dependenței dacă dozele nu sunt monitorizate atent de către un medic psihiatru sau dacă sunt administrate pe o perioadă îndelungată.

Antidepresive de tip SSRI  - sertralina, escitalopram, paroxetina – reprezintă tratamentul de primă intenție în tulburările anxioase.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Psihoterapia : studiile recente demonstrează eficiența crescută a asocierii terapiei cognitiv-comportamentale atât în cazurile rezistente la tratament cât și în momentul inițierii medicației. Tenhicile de relaxare și terapia familială completează tratamentul.

 

Sursă foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0