Riscul de deces după infarct, mai mare la persoanele cu schizofrenie [studiu]

Persoanele cu boli mintale severe, cum ar fi schizofrenia, sunt mai susceptibile de a muri în urma unui atac de cord decât cele fără astfel de afecțiuni, potrivit unui studiu apărut în jurnalul BMC Medicine.

Infarctul este o urgență medicală care are loc atunci când apare o pierdere bruscă a fluxului de sânge într-o parte a mușchiului inimii. Dacă o persoană crede că are un infarct (simte durere sau disconfort brusc și persistent în piept, durere care se răspândește la brațul stâng sau la gât, maxilar, spate ori stomac, respiră greu și transpiră), trebuie să sune la 112, să stea calmă, așezată, și să ia o aspirină dacă are la îndemână în așteptarea ambulanței.

Tratamentul rapid al atacului de cord este esențial pentru ca sângele să curgă din nou către mușchiul inimii. Cu cât infarctul este tratat mai repede, cu atât se reduce cantitatea de daune permanente ale inimii și riscul de deces al persoanei afectate scade. Mulți oameni au nevoie de tratament de urgență pentru a restabili fluxul sangvin.

Un tip de intervenție este angioplastia coronariană, care redeschide artera coronară blocată prin introducerea unuia sau a mai multor stenturi, care ajută la menținerea arterelor înguste deschise. Un alt tip de intervenție este tromboliza, care implică administrarea unui medicament care să dizolve cheagul de sânge care blochează artera coronară. Un al treilea tip de intervenție este bypass-ul coronarian, care ajută la restabilirea fluxului normal de sânge prin utilizarea unui vas de sânge de la picior, braț sau piept în inimă pentru a ocoli artera blocată.

Persoana care a suferit un atac de cord rămâne de obicei câteva zile internată în spital, în funcție de tratament și de cât de bine se recuperează. În contextul recuperării după un atac de cord, o echipă de cercetare de la Universitatea din Edinburgh a analizat riscul de deces post infarct miocardic al persoanelor cu probleme psihice și al celor fără astfel de probleme.

Rezultatele analizei¹ arată că riscul de deces la 30 de zile după un atac de cord pentru persoanele cu schizofrenie este dublu în comparație cu cele care nu au această afecțiune. Cercetătorii spun că descoperirile evidențiază inegalitățile cronice de sănătate cu care se confruntă persoanele cu boli mintale grave și consideră că este necesară soluționarea acestor disparități.

Pacienții cu tulburări mentale, risc crescut de deces după un infarct

Experții de la Universitatea din Edinburgh au examinat date anonime provenite din spitale pentru mai mult de 235.000 de persoane internate cu atac de cord în Scoția din 1991 până în 2014. Aceștia au comparat riscurile de deces, de atacuri de cord și de accidente vasculare cerebrale care au avut loc anterior în rândul pacienților cu schizofrenie, depresie majoră sau tulburare bipolară internați cu atac de cord, cu al acelor pacienți care nu aveau antecedente de boli mintale.

Echipa de cercetare a descoperit astfel că persoanele cu una dintre aceste trei afecțiuni (schizofrenie, depresie majoră sau tulburare bipolară) aveau un risc mai mare de a deceda în decurs de 30 de zile, un an și cinci ani și de a avea un alt atac de cord sau accident vascular cerebral în comparație cu cei fără probleme de sănătate mintală. Concret, după 30 de zile de la infarct, pacienții cu schizofrenie aveau un risc de deces de două ori mai mare, iar pacienții cu tulburare bipolară sau depresie majoră aveau un risc de deces crescut cu 30-50%.

Persoanele cu boli mintale severe analizate îna cest studiu au fost, de asemenea, mai puțin susceptibile de a li se face revascularizare - o operație de restabilire a fluxului sanguin -, situație despre care cercetătorii spun că ar putea indica diferențe în îngrijirea pacienților. Savanții afirmă că aceste rezultate se pot datora unui număr de motive, inclusiv starea generală de sănătate precară, excluderea socială și posibilele diferențe în tratamentul pe termen lung.

Oamenii de știință concluzionează că trebuie să afle cum comorbiditățile și factorii de stil de viață contribuie la aceste disparități între starea pacienților cu probleme psihice și a celor fără astfel de tulburări. De asemenea, este nevoie de investigații detaliate ale întregului parcurs pacientului, de la debutul atacului de cord până la reabilitare în rândul persoanelor cu boli psihice severe, pentru a identifica orice zone de slăbiciune în îngrijirea clinică.

Sănătatea fizică slabă este adesea acceptată ca un rezultat inevitabil al traiului cu schizofrenie sau cu tulburare bipolară. Oamenii de știință consideră că medicii trebuie să țină cont de simptomele care pot fi mascate de efectele secundare ale medicației psihiatrice și să accepte că persoanele cu boli mintale pot avea nevoie de mai mult timp și de sprijin pentru a accepta procedurile medicale obișnuite, necesare în situația unui atac de cord. 

Din ce cauze apare schizofrenia?

Oamenii de știință nu au un răspuns la întrebarea „ce cauzează schizofrenia?”, dar se presupune că o combinație de factori genetici, chimie a creierului și factori de mediu contribuie la dezvoltarea acestei tulburări. Având în vedere că nu se cunoaște cauza bolii, nu există nici metode valide pentru prevenirea schizofreniei. 

Anumite probleme cu unele substanțe chimice cerebrale naturale, inclusiv neurotransmițători precum dopamină și glutamat, pot contribui la instalarea schizofreniei. Studiile de neuroimagistică arată diferențe în structura creierului și a sistemului nervos central al persoanelor cu schizofrenie.

Deși cauza precisă a schizofreniei nu este cunoscută, anumiți factori par să crească riscul de a dezvolta sau de a declanșa această boală: un istoric familial de schizofrenie, unele complicații întâmpinate în sarcină sau la naștere, cum ar fi malnutriția sau expunerea la toxine ori virusuri care pot avea un impact asupra dezvoltării creierului, administrarea unor medicamente psihoactive sau psihotrope în timpul adolescenței sau în tinerețe.

Lăsată netratată, schizofrenia poate duce la probleme grave care afectează fiecare domeniu al vieții al persoanei bolnave. Complicațiile cu care schizofrenia poate fi asociată includ gândurile suicidare și tentativele de sinucidere, tulburările de anxietate și tulburarea obsesiv-compulsivă, depresia, abuzul de alcool, de tutun sau de droguri, incapacitatea de a merge la școală sau de a menține un serviciu stabil, probleme financiare constante, izolare socială și alte probleme de sănătate.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
BMC - Severe mental illness and mortality and coronary revascularisation following a myocardial infarction: a retrospective cohort study
https://bmcmedicine.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12916-021-01937-2
1. Studiul „Severe mental illness and mortality and coronary revascularisation following a myocardial infarction: a retrospective cohort study”, apărut în BMC Medicine (2021). DOI: 10.1186/s12916-021-01937-2 autori: Kelly Fleetwood et al.
British Heart Foundation - Heart attack
https://www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/heart-attack
Mayo Clinic - Schizophrenia
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/schizophrenia/symptoms-causes/syc-20354443 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0