Hipoxia la pacienții cu COVID-19 spitalizați poate fi tratată [studiu]

Potrivit unui studiu realizat de Radboud University Medical Center, din Statele Unite ale Americii, pacienții bolnavi de COVID-19, care manifestă hipoxie, ca simptom asociat, răspund pozitiv la tratamentul cu icatibant. Hipoxia reprezintă o stare patologică caracterizată de aportul insuficient de oxigen în corp. Aceasta se poate manifesta la nivelul întregului organism, cunoscută drept hipoxie generalizată sau la nivelul unui țesut anume, caz în care poartă numele de hipoxie tisulară. Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul JAMA Network Open. 

Descoperirile cercetătorilor au dat curs unui nou studiu în cadrul a 10 spitale din Olanda, unde se testează performanța unui alt tip de medicament, din aceeași clasă, care ar putea da rezultate și mai bune. 

Acumularea rapidă de fluid în plămâni, fenomen ce poartă numele de edem pulonar, este o caracteristică specifică infecției severe cu virusul SARS-CoV-2. Într-un articol din trecut, cercetătorii olandezi din Nijmegen sugerează faptul că fenomenul are legătură cu receptorul ACE2.

Așadar, virusul responsabil pentru COVID-19 pătrunde în celulele organismului prin intermediul acestui receptor, după care poate începe să se reproducă. Cu toate acestea, receptorul ACE2 face mai mult decât să permită accesul virusului SARS-CoV-2 în organism; acesta controlează kininele vasodilatatoare în organism. Kininele, sau chininele, fac parte din familia polipeptidelor și au o acțiune vasodilatatoare puternică, alături de scăderea tensiunii arteriale și de contracția mușchilor netezi.

Infecția respiratorie face ca cea mai mare parte din receptorii ACE2 de la nivelul celulelor pulmonare să devină disfuncționale. Fără acest receptor, kininele sunt lipsite de control iar, prin acțiunea de aderare la receptorii bradikininelor, pot duce la o activitate anormală la nivelul vaselor sanguine. 

Medicii din echipa de cercetare au ajuns la concluzia că acest proces joacă un rol foarte important în cazurile critice de COVID-19.

Ce spune studiul

După ce s-au consultat cu Central Committee on Research Involving Human Subjects (CMO) și cu Health Care and Youth Inspectorate (IGJ), precum și după ce au primit consimțământul informat al pacienților participanți, cercetătorii au testat ipoteza potrivit căreia icatibantul poate da rezultate pozitive în tratamentul pacienților COVID-19 cu hipoxie.

Oamenii de știință afirmă că acest medicament este utilizat, în special, în tratamentul pacienților bolnavi de o afecțiune rară numită angioedem ereditar. Angioedemul ereditar (AEE) este o tulburare care duce la formarea unui edem ce poate fi localizat în mai multe părți ale corpului. Acesta va afecta cel mai des brațele, picioarele, fața, căile respiratorii și tractul intestinal. 

Având în vedere faptul că pacienții cu hipoxie dezvoltă, uneori, depozite de fluide la nivel subcutanat care pot fi severe, din cauza activității disfuncționale a kininelor vasodilatatoare, tratamentul cu icatibant pare să fie o opțiune de tratament logică și promițătoare.

Icatibantul acționează prin blocarea receptorului de bradikinine B2R, ceea ce va duce la normalizarea activității vasodilatatoare a kininelor. Pentru a stabili dacă medicamentul se pretează și în cazul grupelor specifice de pacienți COVID-19 cu fluid în plămâni, cercetătorii au administrat doze de icatibant unui grup de 9 pacienți cu fluid pulmonar, aflați în departamentul de Medicină Internă, și unui singur pacient aflat la terapie intensivă.  

Toți pacienții care aveau nevoie de suplimentare cu oxigen din cauza fluidului din plămâni au primit 3 doze injectabile de icatibant, pe cale subcutanată, la un interval de 6 ore. Pacientul de la terapie intensivă a manifestat un progres vizibil în primele 24 de ore, putând fi mutat în secție și eliberat la numai 7 zile după prima doză de tratament. 8 din cei 9 pacienți testați au avut nevoie de o cantitate mai mică de oxigen suplimentat la numai 24 de ore de la primirea tratamentului, iar cel de-al nouălea, după 38 de ore. La 18 pacienți care au servit drept grupă de control a fost necesară o cantitate mai crescută de oxigen suplimentat, pe durata întregului studiu. 

Oamenii de știință susțin că, deși testul nu a fost unul aleatoriu, rezultatele susțin ipoteza lansată de aceștia, la început de drum. În faza inițială a infecției, unde deficitul de oxigen este sever, icatibantul a reușit să îmbunătățească starea pacienților. Un dezavantaj al acestui medicament este, însă, faptul că efectele sale sunt de scurtă durată. Așadar, jumătate din cantitatea unei doze de icatibant este procesată în două ore, ceea ce duce la diminuarea integrală a efectului acestuia în 4 ore. După tratament, 3 pacienți au avut nevoie, din nou, de terapie cu oxigen, din acest motiv. 

Alte opțiuni de tratament

Studiul publicat în JAMA Network Open este o dovadă de concept, pe care cercetătorii au putut să o consolideze ulterior. Printr-o înțelegere mai bună a rolului kininelor în parcursul bolii COVID-19 se poate ajunge, mai repede și mai ușor, la o schemă de tratament eficientă pentru pacienții cu hipoxie. Așadar, o alternativă la icatibant ar putea fi medicamentul lanadelumab, care rămâne activ o perioadă mai îndelungată față de icatibant, nefiind nevoie decât de o administrare, maxim două, pe zi. De asemenea, lanadelumabul acționează pe un spectrum mai larg, inhibând activarea întregului sistem care cauzează disfuncționalitatea kininelor vasodilatatoare. Din aceste motive, acest medicament pare să fie o opțiune de tratament mai bună, dar cercetătorii se află, momentan, în perioada de testare. 

În lumina rezultatelor obținute cu primul studiu, cercetătorii au primit finanțare pentru a doua fază a testului clinic cu lanadelumab pentru un grup specific de pacienți COVID-19. Mai multe spitale din Olanda participă la acest studiu. Dacă rezultatele vor fi îmbucurătoare, echipa de cercetători apreciază că medicamentul va fi utilizat pe plan global în tratamentul pacienților cu hipoxie. În acest fel, perioada de recuperare va fi scurtată, rata de vindecare va crește, iar presiunea exercitată pe secțiile de terapie intensivă va fi diminuată. 

 

 

Citește și:
 
 
 
 
 
 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul Outcomes Associated With Use of a Kinin B2 Receptor Antagonist Among Patients With COVID-19, publicat în JAMA Network, în august 2020, autori: Frank L. van de Veerdonk, Ilse J. E. Kouijzer, Aline H. de Nooijer et al.
https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2769237 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0