Dietele bazate în special pe legume și fructe (așa numitele diete „plant-based”) scad tensiunea arterială chiar dacă persoana consumă și cantități mici de carne și lactate, arată o nouă analiză¹.

O analiză realizată de o echipă de cercetare de la Warwick Medical School din Anglia susține că orice efort de a crește aportul de alimente precum fructele și legumele în alimentația cotidiană și de a limita produsele de origine animală este util pentru a regla tensiunea arterială și a reduce riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și boli cardiovasculare.

Dietele „plant-based” susțin consumul ridicat de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, limitând consumul majorității sau al tuturor produselor animale (în principal carne și lactate). Sunt permise și suplimentele alimentare pe bază de acizi grași Omega 3.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Oamenii de știință au efectuat o revizuire sistematică a cercetărilor anterioare (studii clinice controlate) pentru a compara șapte diete pe bază de vegetale, dintre care multe includeau produse animale în cantități mici, cu o dietă de control standardizată și impactul pe care acestea l-au avut asupra tensiunii arteriale a participanților la aceste studii.

Dietele bazate pe fructe și legume reglează tensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc la nivel mondial pentru atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale și alte boli cardiovasculare. O reducere a tensiunii arteriale are beneficii importante pentru sănătate atât pentru indivizi, cât și pentru întreaga populație.

Stilurile alimentare nesănătoase sunt responsabile pentru mai multe decese și dizabilități la nivel global decât consumul de tutun, consumul ridicat de alcool, consumul de droguri și sexul neprotejat. Un consum crescut de cereale integrale, legume, nuci, semințe și fructe ar putea evita până la 4,9 milioane de decese, la nivel global, în fiecare an, conform cercetărilor anterioare.

Dietele vegetariene (care exclud carnea) și cele vegane (care exclud complet produselor animale), sunt deja recunoscute că scad tensiunea arterială în comparație cu dietele omnivore. Cercetările sunt, însă, limitate. Până în prezent, nu se știa dacă este necesară o absență completă a produselor de origine animală în modelele alimentare bazate pe vegetale pentru a obține un efect benefic semnificativ asupra tensiunii arteriale.

Astfel, autorii acestui studiu au revizuit 41 de studii, care au implicat 8.416 participanți și în care au apărut efectele a șapte diete diferite pe bază de plante (inclusiv DASH, mediteraneană, vegetariană, vegană, nordică, conținut mare de fibre și conținut mare de legume și fructe) asupra tensiunii arteriale. 

O revizuire și o meta-analiză sistematică a acestor studii a arătat că majoritatea acestor diete au scăzut tensiunea arterială. Dieta DASH a avut cel mai mare efect de reducere a tensiunii arteriale cu 5,53 / 3,79 mmHg în comparație cu o dietă de control și cu 8,74 / 6,05 mmHg în comparație cu o dietă „obișnuită”.

O reducere a tensiunii arteriale datorată unui consum mai mare de fructe și legume (chiar  dacă în alimentație există și produse animale, în cantitate limitată) duce la o reducere de 14% a accidentelor vasculare cerebrale, o reducere de 9% a atacurilor de cord și o reducere de 7% a mortalității totale, afirmă oamenii de știință.

Aceasta este o constatare semnificativă, deoarece subliniază că eradicarea completă a produselor animale nu este necesară pentru a produce reduceri și îmbunătățiri ale valorilor tensiunii arteriale. În esență, orice direcționare către o dietă bazată pe fructe și legume este una bună.

Adoptarea tiparelor dietetice bazate pe vegetale ar juca, de asemenea, un rol în sustenabilitatea și securitatea alimentară la nivel mondial. Aceste stiluri alimentare contribuie la reducerea utilizării terenului pentru creșterea animalelor, la conservarea globală a resurselor de apă și la o reducere semnificativă a emisiilor globale de gaze cu efect de seră, mai spun cercetătorii.

Studiul arată eficacitatea unei diete „plant-based” asupra tensiunii arteriale. Cu toate acestea, traducerea acestor cunoștințe în beneficii reale pentru oameni depinde de o varietate de factori legați atât de alegerile individuale, cât și de deciziile politice ale guvernelor. 

De exemplu, pentru un individ, capacitatea de a adopta o dietă bazată pe legume și fructe ar fi influențată de factori socio-economici (costuri, disponibilitate, acces), beneficii și dificultăți percepute, rezistență la schimbare în funcție de vârstă și stare de sănătate, aderare scăzută, cauzată de gustul personal și de acceptarea anumitor alimente.

Autorii studiului sunt de părere că, pentru a depăși aceste bariere, ar trebui să se formuleze strategii naționale pentru a influența convingerile cu privire la dietele bazate pe vegetale, disponibilitatea alimentelor și costurile acestora, acțiuni multisectoriale care să încurajeze schimbările de politici pentru a se concentra pe sustenabilitatea ecologică a producției alimentare, colectarea de informații științifice și consecințele asupra sănătății.

Ce presupun cele șapte diete bazate pe vegetale examinate în această analiză:

• Dieta nordică sănătoasă: presupune un conținut mai mare de alimente vegetale, pește, ouă și grăsimi vegetale în alimentația zilnică și un conținut mai mic de produse din carne, produse lactate, dulciuri, deserturi și băuturi alcoolice.
• Dieta bogată în fructe și legume: presupune un consum crescut de fructe și legume. Pentru a crește în continuare sarcina polifenolică, unele studii au inclus un conținut regulat de ciocolată neagră.
• Dieta cu conținut ridicat de fibre: fibrele se găsesc în diferite niveluri în toate alimentele vegetale și sunt extrem de prezente în cerealele integrale și în leguminoase. Din acest motiv, majoritatea dietelor cu conținut ridicat de fibre se concentrează pe creșterea consumului integral de legume și leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte).
• Dieta mediteraneană: se bazează pe consumul zilnic de legume, fructe, cereale integrale, ulei de măsline, consumul săptămânal de leguminoase, nuci, pește, lactate slabe și ouă și pe un aport limitat de carne și lactate grase.
• Dieta ovo-lacto-vegetariană: acest stil alimentar exclude consumul de carne și de pește, dar încă include consumul de lactate și ouă. Principalele componente ale acestei diete includ fructe, legume, pâine integrală și cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe.
• Dieta DASH: încurajează consumul de fructe, legume, cereale integrale, nuci și semințe și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și limitează aportul de dulciuri, grăsimi saturate și sodiu.
• Dieta vegană: constă exclusiv în alimente vegetale. Nu sunt incluse carnea, peștele și nici alte produse derivate de la animale (lactate și ouă). Acest stil alimentar se concentrează pe consumul de alimente vegetale integrale, cum ar fi fructe, legume, pâine și cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe și grăsimi vegetale sănătoase (ulei de măsline, avocado, alte uleiuri presate la rece).

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Journal of Hypertension - The effect of plant-based dietary patterns on blood pressure: a systematic review and meta-analysis of controlled intervention trials
https://journals.lww.com/jhypertension/Abstract/9000/The_effect_of_plant_based_dietary_patterns_on.96871.aspx
1. Analiza „The effect of plant-based dietary patterns on blood pressure: a systematic review and meta-analysis of controlled intervention trials”, apărută în Journal of Hypertension, 2020 DOI: 10.1097/HJH0000000000002604, autori: Gibbs J, Gaskin E, Ji C, Miller MA and Cappuccio FP