Vaccinarea, o măsură optimă de prevenție împotriva unor boli infecțioase, cum este COVID-19

Oamenii de știință de peste tot din lume se află într-o cursă contra cronometru pentru a dezvolta un vaccin împotriva noului coronavirus, care este responsabil pentru decesul unui număr mare de persoane, pe plan global, încă din luna decembrie a anului trecut.

În acest sens, zeci de companii de biotehnologie, precum și instituții de stat, se află într-un proces intensiv de cercetare și de testare, într-un ritm deosebit de accelerat, iar unele dintre acestea au început, deja, prima etapă de teste clinice. Cu toate acestea, cercetătorii continuă să avertizeze cu privire la faptul că ar putea dura cel puțin un an, și până la 18 luni, până când un vaccin va fi disponibil pentru publicul larg. Este o perioadă îndelungată, dacă stăm să ne gândim la ritmul în care numărul de infectări crește, dar, pentru mulți, este cea mai bună șansă de a preveni infecția cu virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru boala COVID-19.      

Majoritatea vaccinurilor existente, deja, nu pot vindeca boala, dar pot preveni ca infecția să aibă loc, ceea ce e și mai important. Vaccinurile sunt formulate cu o particulă din virusul responsabil pentru infecție, dar în varianta sa dezactivată sau slăbită, în așa fel încât persoana vaccinate să nu se îmbolnăvească. Aici intervine sistemul imunitar, care, odată ce primește stimulul dat de vaccin, învață comportamentul patogenic al acestuia, acumulează informațiile esențiale și începe să producă anticorpii necesari pentru a lupta împotriva sa data viitoare când intră în contact cu virusul. Vaccinurile există în lume numai de câteva sute de ani, dar conceptul inoculării în fața bolilor are, în spate, o istorie mult mai lungă.

Cum au apărut vaccinurile?

Variola a fost una dintre cele mai timpurii epidemii ale umanității, și, de altfel, prima și singura ce a putut fi eradicată numai prin vaccinare. Până în anul 430 î.Hr., s-a înțeles că oamenii care au supraviețuit variolei au dezvoltat o formă de imunitate în fața acesteia. Înaintând în timp, mai precis, în decursul a 2000 de ani, populațiile au învățat cum să se imunizeze, pentru a se proteja de virus. 

Mărturii timpurii din China și India sugerează că populațiile acestor țări au luptat împotriva virusului mortal cu ajutorul unei tehnici numită variolație, care presupunea măcinarea crustelor de variolă și infectarea voită a unei persoane, prin prizarea, de către aceasta, a prafului obținut sau prin frecarea pulberii direct pe piele. Variolația nu a fost cea mai de success măsură, cauzând forme mai ușoare de boală, dar rata de mortalitate a scăzut ușor, potrivit atestărilor din acea perioadă, deoarece o bună parte din cei imunizați au supraviețuit bolii.

Mai multe metode de inoculație au fost experimentate, fără prea mult success, până la începutul secolului 18, atât în Europa, cât și pe continentul american. În 1796, un medic englez pe nume Edward Jenner a revoluționat maniera prin care bolile erau abordate, inclusiv variola. Acesta a reușit să demonstreze o variantă de succes de inoculare prin utilizarea unei tulpini slăbite a unui virus zootehnic, din aceeași familie cu variola, care se poate transfera de la animale la oameni. 

Pe parcursul următoarelor decenii, metoda de vaccinare a lui Jenner a înlocuit, treptat, variolația. Mulțumită acestei descoperiri monumentale și a optimizării sale, pe parcursul anilor, variola a fost, încet, încet, stârpită. În 1980, aproape 200 de ani mai târziu, Organizația Mondială a Sănătății a declarat variola o boală eradicată.

Descoperirea lui Jenner a pavat drumul către dezvoltarea mai multor tipuri de vaccinuri, care, în prezent, previn răspândirea unor boli medii, grave sau deosebit de grave, cum ar fi gripa de tip A, pojarul, poliomelita, rabia, tetanusul, febra tifoidă și cancerul cervical. 

Cum funcționează vaccinurile?

Sistemul imunitar este construit în așa fel încât să poată depista și distruge agenții patogeni care invadează organismul. Acest process nu este, întotdeauna, ușor, deoarece patogenii pot, uneori, păcăli sistemul imunitar, cum ar fi virusul gripal, care “se deghizează”, atunci când pătrunde în organism, și începe să se reproducă într-un ritm foarte alert, depășind capacitățile sistemului imunitar de a-l repera la timp. 

Așadar, vaccinurile oferă sistemului imunitar o pârghie de susținere, optimizând, de fapt, procesul de recunoaștere rapidă a unui agent patogen. Există mai multe tipuri de vaccin, însă toate acționează, de fapt, prin inserarea unui virus sau bacterii, sau parte din virus sau bacterie, în organism, într-o manieră inofensivă pentru sănătatea corpului, minus câteva reacții adverse, și prin întărirea sistemului imunitar.

Unele vaccinuri sunt formulate pe agentul patogen în varianta sa integrală, dar în stadiu dezactivat sau slăbit, altele sunt create cu materialul genetic al acestuia, dar există și tipuri de vaccin formulate pe baza unor toxine eliberate de agentul patogen.

Atunci când te vaccinezi, agentul patogen trimite un semnal de alarmă către sistemul tău imunitar, care începe să producă anticorpi, pentru a lupta împotriva infecției. Odată ce sistemul imunitar a eliminat agentul patogen, acesta a “învățat”, deja, cum să îl recunoască mai rapid și să îl distrugă eficient. Așadar, în momentul în care ești expus infecției, corpul este capabil să recunoască pericolul și să lupte împotriva lui, pentru a te feri de boală.

Uneori, imunitatea obținută în urma vaccinului poate dura ani de zile sau, chiar, pentru restul vieții, în funcție de tipul de infecție. Pentru anumite tipuri de agenți patogeni, de exemplu, este nvoie de vaccinare regulată. Un exemplu, în acest sens, este vaccinul antigripal, care este necesar an de an, pentru o protecție optimă împotriva gripei de tip A.

Din păcate, există multă informație eronată cu privire la importanța, eficiența și siguranța vaccinurilor, în toate formele mediatice, ceea ce a dus la o scădere a numărului de vaccinări și la o creștere a numărului de îmbolnăviri. Cu toate acestea, vaccinurile rămân esențiale pentru a ne feri de boli extrem de periculoase și a ne crește speranța de viață.

Organizația Mondială a Sănătății afirmă că vaccinurile salvează 2-3 milioane de vieți pe an.  În prezent, se așteaptă cu mari speranțe vaccinul împotriva noului coronavirus. Până când acesta va fi disponibil, este important ca voluntarii sănătoși să se implice în studiile clinice care au ca scop testarea vaccinurilor experimentale, așa cum se întâmplă în Statele Unite ale Americii, Italia sau Marea Britanie. Până atunci, este important să ne luăm toate măsurile de precauție și să ne vaccinăm împotriva gripei în această toamnă, pentru a fi cât mai feriți de complicații grave ale acestia.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
Centers for Disease Control and Prevention - Vaccines: The Basics
https://www.cdc.gov/vaccines/vpd/vpd-vac-basics.html
Centers for Disease Control and Prevention - History of Smallpox
https://www.cdc.gov/smallpox/history/history.html

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0