5 semne care tradeaza dependenta de mancare - Te regasesti?

Dependența de mâncare există și este extrem de periculoasă întrucât, lăsată netratată, poate cauza complicații precum obezitatea, bulimia, depresia sau chiar daune la nivelul esofagului. Iată cum recunoști această dependență, astfel încât să o poți trata timpuriu!

Dintre toate dependențele, dependența de mâncare se numără printre cele care sunt cel mai puțin luate în serios, în ciuda faptului că efectele negative asupra sănătății sunt devastatoare.  

Ce relație ai cu înfățișarea ta?

Despre dependența de mâncare

Mâncarea se poate simți ca o dependență - o dorință de a mânca ceva care este interzis; care te va face să te simți mai bine pe termen scurt, chiar dacă îți poate dăuna sănătății și greutății pe termen lung. Atât dependenții, cât și cei care mănâncă în exces au aceeași preocupare pentru „substanța interzisă”, sentimentul de poftă pentru anumite alimente, de a ceda și de a nu putea consuma o cantitate rezonabilă. Atât dependenții, cât și cei care mănâncă în exces vorbesc despre încercări repetate de a renunța. La fel ca dependențele tradiționale de alcool și de droguri, dependența de mâncare are loc de obicei fără ca persoanele din jur să știe.

Alimentele precum înghețata, ciocolata, biscuiții și cartofii prăjiți, care sunt bogate în grăsimi sau zaharuri, afectează aceleași regiuni ale creierului care sunt stimulate de droguri, țigări și alcool prin producția de dopamină. Încercarea de a opri consumul acestor alimente poate duce la simptome de sevraj și pofta de mai mult. 

Pe măsură ce dependentul de mâncare continuă să se hrănească cu alimente care induc sentimente plăcute, adesea se răsfăț și mănâncă dincolo de ceea ce este necesar pentru sațietate și hrană suficientă.

Acest lucru poate duce la mai multe consecințe fizice, emoționale și sociale, cum ar fi probleme digestive, boli de inimă, obezitate, stima de sine scăzută, depresie și izolare. Un dependent de alimente se va reangaja adesea în aceste comportamente distructive, chiar și în mijlocul consecințelor nedorite, din cauza nevoii de sentimente de plăcere induse.

Din cauza ciclului puternic al dependenței de alimente și a consecințelor negative asociate cu acest comportament, este esențial ajutorul profesional. Dacă tu sau o persoană apropiată se luptă cu o dependență de mâncare, caută îngrijirea și ajutorul adecvat de care ai nevoie.

Care sunt cauzele dependenței de alimente

Dependența de alimente este probabil punctul culminant al mai multor factori care interacționează și care duc la această tulburare alimentară. Un bărbat sau o femeie poate dezvolta o dependență din cauza unor motive biologice, psihologice sau sociale. 

Cauze biologice

Cauzele biologice care pot influența progresia acestei tulburări de alimentație pot include dezechilibre hormonale, anomalii ale diferitelor structuri ale creierului, efecte secundare de la utilizarea anumitor medicamente sau existența membrilor familiei cu acest tip de probleme de dependență.

Cauze psihologice

Ar putea fi, de asemenea, rezultatul unor factori psihologici. Factorii incluși în această categorie pot include abuzul emoțional sau sexual, a fi victima sau supraviețuitorul unui eveniment traumatic, a nu avea capacitatea de a face față sănătos situațiilor negative, o stimă de sine scăzută. Factorii psihologici precum aceștia pot influența un individ să folosească alimentele ca mecanism de adaptare pentru a ușura emoțiile dureroase.

Cauze sociale

În cele din urmă, există implicații sociale care pot fi implicate cu dependența de alimente, inclusiv factori precum tulburările în rândul familiei, presiunea din partea colegilor sau a societății, izolarea socială, abuzul asupra copiilor, lipsa suportului social și evenimentele de viață stresante.

O dependență de alimente poate fi asociată și cu alte tulburări concomitente, cum ar fi tulburările de alimentație sau abuzul de substanțe. Dependența de alimente este o problemă complexă de sănătate mintală care poate avea complicații grave dacă este lăsată netratată..

Semne dependența de mâncare

Există, însă, câteva semne care te pot pune pe gânduri, sugerând prezența unei dependențe de mâncare.

Iată despre ce este vorba:

  • Ai pofte culinare, în ciuda faptului că te simți plin 

Este normal să îți fie poftă de anumite alimente atunci când ești înfometat, însă dacă asemenea pofte apar atunci când ești sătul, ar trebui să îți pui un semn de întrebare. Dacă pofta poate fi controlată, nu trebuie să te îngrijorezi, însă dacă nu te poți controla și îți satisfaci pofta, ba chiar te simți rău după ce mănânci, din cauza mâncatului în exces, poate fi vorba despre o tulburare alimentară.

  • Mănânci mai mult decât ți-ai propus 

Dacă te gândești că e în regulă să mănânci două cubulețe de ciocolată, iar apoi îți dai seama că ai mâncat o ciocolată întreagă... e cazul să te alarmezi. Dacă un asemenea incident se petrece ocazional, îl poți pune pe seama stresului, foamei ori menstruației. Însă dacă în mod regulat ți se întâmplă să te trezești mâncând mult mai mult decât îți propui inițial, poate fi vorba despre o dependență de mâncare.

  • Te simți vinovat după ce mănânci compulsiv

De fiecare data după ce mănânci necontrolat, ai senzația de vinovăție? Asta pentru că subconștientul îți transmite că ai o problemă și te forțează să faci ceva pentru a o rezolva. Vestea proastă este că acest sentiment de vinovăție este adesea neglijat, nefiind o motivație suficient de puternică pentru a te determina să renunți la mâncatul compulsiv. În momentul în care conștientizezi vinovăția de după masă, e cazul să apelezi la un psiholog care te poate ajuta să rezolvi această problemă, care în mod cert are o cauza emoțională pe care o bănuiești sau nu.

  • Mănânci pe ascuns 

Ai tendința de a ascunde adevărul de cei din jur? Mănânci dulciuri și preparate de tip fast-food pe ascuns, astfel încât să nu oferi prilejul celor din jur să te judece sau să îți atragă atenția? Ei bine, acesta este un semn evident al faptului că ai o problemă cu mâncarea. Persoanele dependente de mâncare obișnuiesc să consume alimente nesănătoase pe ascuns, ba chiar să arunce ambalaje, bonuri și alte dovezi chiar și atunci când locuiesc singuri.

  • Te trezești în timpul nopții și mănânci 

În mod normal, în timpul somnului, organismul trece printr-o fază de post, digestia fiind oprită. Persoanele care suferă de dependența de mâncare au tendința de a se trezi pe timpul nopții pentru a mânca. Acest comportament este anormal și indică prezența unei probleme.

Tratament dependență de mâncare

Dacă observi semnele enumerate mai sus la tine ori la o persoană apropiată, ar trebui să iei în considerare posibilitatea existenței unei dependențe de mâncare. Aceasta poate fi tratată, însă de cele mai multe ori pacientul va avea nevoie de ajutor de specialitate.

Terapia cognitiv-comportamentală este foarte eficientă în tratarea problemelor de această natură, ajutând pacientul să identifice tiparele greșite de gândire, dar și să le înlocuiască cu unele sănătoase. Un psiholog, dar și susținerea celor din jur, pot ajuta pacientul să își învingă această dependență.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

E important ca pacientul care se străduiește să combată dependența de mâncare să dezvolte o relație sănătoasă cu alimentele. Spre deosebire de tratarea altor dependențe (de alcool, de droguri), în această situație abstinența nu este permisă, mâncarea fiind vitală.

Mâncatul compulsiv, o tulburare alimentară gravă

La prima vedere, dependența de alimente și mâncatul compulsiv (cunoscut și sub denumirea de binge eating) pot părea foarte asemănătoare. Este important de menționat că mâncatul compulsiv este o boală mintală clasificată și diagnosticabilă, care rezultă adesea din combinarea factorilor biologici, emoționali, de mediu și psihosociali.

O persoană care se confruntă cu alimentația excesivă o face adesea ca urmare a multor probleme complexe. Dependența de alimente este de natură mai mult biochimică, creând o dependență de o reacție fizică rezultată din consumul anumitor alimente.

Această tulburare de alimentație este marcată de:

  • O cantitate foarte mare de mâncare
  • Consum rapid (adesea până la disconfort)
  • Consum, chiar și în lipsa senzației de foame
  • Supraalimentarea compulsivă poate începe lent. De exemplu, un copil poate apela la mâncare atunci când este supărat. În timp, copilul învață că mâncarea ajută la calmarea sentimentelor sale de supărare.
  • Această tulburare alimentară poate apărea atunci când alții fac comentarii negative repetate despre greutatea unei persoane. Poate apărea după un eveniment traumatic din copilărie sau după o dietă restrictivă. Mediul de acasă al unei persoane poate juca, de asemenea, un rol important în apariția mâncatului compulsiv.
  • Stima de sine scăzută, supraponderalitate sau dietele restrictive pot declanșa constrângerea de a mânca compulsiv.

Simptome mâncatul compulsiv

Oamenii care mănâncă compulsiv o fac adesea singuri. Adesea sunt reticenți în a vorbi despre tulburările lor alimentare:

  • Mănâncă puțin în public și mult în privat
  • Au sentimente negative legate de greutatea lor
  • Se confruntă cu depresie după supraalimentare
  • Se simt vinovați de obiceiurile lor alimentare
  • Mănâncă excesiv

Tratament mâncatul compulsiv

Prima parte a tratamentului constă într-o evaluare efectuată de un specialist care înțelege tulburările de alimentație și care va identifica ce fel de alimentație compulsivă îl caracterizează pe pacient. Un istoric complet al alimentației va permite terapeutului să identifice evenimentele și provocările care l-au predispus pe pacient la această problemă.  

Nu există un tratament adecvat pentru toate tulburările alimentare; tratamentul trebuie adaptat de către un specialist la factorii fizici și emoționali care mențin relația toxică cu alimentele. Tratamentul supraalimentației compulsive este holistic, adunând aspectele fizice, nutriționale, relaționale și psihologice ale tulburării de alimentație.

Persoanele tratate cu succes pentru o tulburare de alimentație se simt diferită în multe privințe, nu doar lipsite de simptome, ci și mai fericite și mai eficiente. Pierderea în greutate nu este primul rezultat al terapiei, deoarece gestionarea greutății este posibilă doar atunci când relația cu alimentele este îmbunătățită și pacientul se simte stăpân asupra alimentelor și asupra multor aspecte ale vieții sale.

Tratamentul abordează simptomele de suprafață, cum ar fi îndemnurile și poftele și orice formă de alimentație excesivă. Tratamentul vizează, de asemenea, factorii care stau la baza problemei, cum ar fi dificultățile cu emoțiile, obiceiurile, mentalitatea de alimentație excesivă, imaginea despre sine, tulburările de gândire alimentare și efectele fizice ale haosului alimentar. 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Eating disorder - Food Addiction: Causes, Symptoms, Signs & Treatment Help
https://www.eatingdisorderhope.com/information/food-addiction
Eating disorder hope - Food Addiction Versus Binge Eating: What is the Difference?
https://www.eatingdisorderhope.com/blog/food-addiction-vs-binge-eating
University of Rochester Medical Center - Understanding Compulsive Overeating
https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=56&contentid=4132
National Centre for Eating Disorders - Compulsive Eating & Binge Eating Disorder
https://eating-disorders.org.uk/information/compulsive-overeating-binge-eating-disorder/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0