Constipația la copii: cauze și soluții eficiente

Constipația la copii rămâne o preocupare frecventă a părinților și a pediatrilor, din cauza implicațiilor semnificative pentru sănătatea copilului. Prevalența constipației funcționale la copii variază de la 4% până la 36% dintre copii in ziua de astazi, posibil din cauza unei alimentatii dezechilibrate si putin bogate in fibre, dar si din cauza unor intolerante alimentare asociate pe care le pot dezvolta copiii, cum ar fi cele la gluten sau lactoza din laptele de vaca, alergiile sau sindromul de colon iritabil.

În spital, diagnosticul de constipație pediatrică însumează 3% din totalul trimiterilor de la medicii de familie și până la 25% dintre cazurile gastroenterologilor pediatri. Un studiu american recent sugerează că există un cost de resurse de sănătate pentru copiii care suferă de constipație estimat la 3,9 miliarde $/an.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Constipația tinde să fie egal reprezentată la ambele sexe pentru copiii de sub 5 ani, este mai frecventă la fetele de peste 13 de ani, iar vârful maxim al incidenței este la momentul formării obiceiului de toaletă și renunțarea la scutec, în jurul a 2-3 ani.

Constipația funcțională se caracterizează prin prezența a două sau mai multe dintre următoarele caracteristici, timp de cel puțin două luni înainte de diagnostic (clasificarea Roma III), la un copil cu o vârstă de cel puțin 4 ani:

• Două sau mai puține defecații la toaletă pe săptămână
• Cel puțin un episod de incontinență fecală pe săptămână
• Istoric de atitudine cu retenție voită de scaun (teamă, reținere, refuz etc.)
• Istoric de crampe abdominale și dureri
• Prezența unei mase fecale mari în rect- asa numitul fecalom- care blocheaza pe o parte evacuarea si determina durere si teama copilului de a defeca
• Istoric de scaune cu diametru mare, care pot bloca toaleta.

Criteriile Iowa de constipație la copiii cu vârstă mai mare de 2 ani includ două sau mai multe dintre următoarele episoade în decursul a cel puțin 8 săptămâni:

- un episod sau mai multe episoade de incontinență fecală pe săptămână
- scaune mari în rect care pot fi palpate în urma examinării abdominale
- scaune foarte mari în dimensiuni care blochează toaleta
- postura retentivă, cu comportament de abținere a defecației
- defecare dureroasă
- mai puțin de 3 scaune pe săptămână.

 

 

Simptomele constipației și condiții asociate

1. Scaunele rare

Peristaltismul redus al intestinului este frecvent utilizat în diagnosticarea constipației. Într-un studiu de 178 de copii cu constipație în Iowa, mai mult de 58% au prezentat doar 3 mișcări intestinale pe săptămână și la fel s-a regăsit într-un alt studiu - doar 3 mișcări intestinale pe săptămână la 41,3% dintre copiii cu simptome de constipație, care prezentau scaune foarte rare.

2. Durerea

Copiii pot prezenta dureri abdominale nespecifice la nivelul abdomenului înainte sau în timpul defecației; studiile recente au raportat dureri la 33% dintre copiii cu constipație.

În defecația dureroasă, copiii se plâng de disconfort și pot începe să plângă și să țipe nu numai în timpul scaunelor, ci și în anticiparea lor, situație observată la până la 68% dintre copiii cu constipație. Este posibilă apariția de sânge în scaune sau pe hârtie, situație care îi sperie și mai mult, determinându-i să refuze defecația pe viitor.

3. Incontinența a fost asociată cu „constipație” în până la 90% dintre cazuri

În incontinență, defecarea este involuntară, de multe ori copiii pot doar păta lenjeria de corp până la defecarea întregului scaun. Uneori, părinții pot confunda incontinența cu diareea, ceea ce ar putea duce la o medicație eronată, care să accentueze și mai mult constipația.

5. Fisurile anale

Scaunele mari sau fecaloamele pot duce la sângerări la nivelul anusului și defecarea dureroase la copiii mai mari. Copiii pot prezenta sânge pe hârtie absorbantă după ștergere. Examinarea perineului ar trebui să includă depistarea unor eventuale infecții, fisuri, fistule sau pete. Acestea din urmă, asociate cu o creștere sau pubertate întârziate, pot fi sugestive pentru boala Crohn.

Din păcate, sângerarea rectală în copilărie este adesea asociată cu alergie la proteinele din lapte de vacă, mai degrabă decât cu constipația, ceea ce înseamnă abordări diferite. Alergia la proteinele din lapte de vacă, în special non-IgE mediate, cu dismotilitatea colonului asociată poate manifesta constipație secundară.

6. Enurezis și alte simptome urinare

Incontinența urinară a fost raportată la 9-13% dintre copiii cu un diagnostic de constipație. Constipația asimptomatică poate exacerba simptomele urinare la copiii cu enurezis. Scaunul restant din rect comprimă vezica urinară, îi reduce capacitatea funcțională și poate anula senzația de urinare. În plus, spasmele fundului de sac pelvian împiedică relaxarea și evacuarea completă a vezicii și contribuie la menținerea reziduurilor, cu risc de infecție (cistită).

7. Obezitatea

S-a constatat o incidență mai mare a obezității la copiii constipați, în comparație cu populația generală pediatrică, cu probleme asociate psihosociale, dietă săracă in fibre si grasimi sanatoase, niveluri scăzute de activitate.

 

 

8. Hidratarea

Un aport suficient de apă și lichide este necesar în gestionarea constipației. Copiii trebuie să mănânce ciorbe, supe cu legume și rădăcinoase, cereale, fructe, legume și salate proaspete. Sucul de mere,caise, merisoare sau prune poate fi eficient, la fel mierea, prunele uscate, siropul de casă.

Cu toate acestea, consumul de lichide excesiv poate duce la reducerea aportului nutritiv și implicit, al aportului de fibre, care poate fi contraproductiv. Acești copii ar trebui să evite băuturile carbogazoase, produsele de patiserie si procesate industrial, fast-food.

Cauzele constipației la copii

Este foate important de înțeles ce anume determină instalarea constipației la copii, pentru că poate sugera și o eventuală soluție. Constipația se poate instala secundar unui context neadecvat, cum ar fi graba la școală dimineața, utilizarea rapidă a toaletei școlii, abținerea de a merge la toaletă din cauza altor preocupări mai interesante, cum ar fi joaca, jena de a cere voie educatoarei la toaletă etc.

Ocazional, copiii ar putea avea un scaun mai tare din cauza consumului de lichide scăzut, ori în urma unei boli febrile sau în timpul excursiilor sau taberelor, cu schimbarea obiceiurilor, toaletei, plus problemele legate de WC-urile neprietenoase din călătorie. Copiii cu predispoziție la constipație sunt cei mai afectați în astfel de excursii, adaptându-se mai greu situației.

În alte situații, constipația se instalează secundar unor alte boli, precum hipotiroidismul, boală Hirschsprung sau modificări mari ale nivelului de calciu.

Si boala celiaca sau intoleranta la gluten se poate manifesta prin constipatie care alterneaza cu scaunele diareice, afectiune ce trebuie adresata medicului gastroenterolog.

In plus, copiii cu alergii si sindrom de coon iritabil pot experimenta constipatie, precum si cei cu alergie la laptele de vaca  sau intoleranta la lactoza.

Alergia alimentară la copiii cu constipație cronică ar trebui identificată folosind teste de provocare alimentară orală, după o dietă fără lapte de vacă. O dietă specifica,  de tip  FODMAP ar putea fi recomandată și copiilor cu sindrom de colon iritabil . Această abordare ar putea fi sugerată copiilor cu constipatie functionala cronică și colon iritabil , mai ales atunci când nu răspund la tratamentul standard.

Până la 63% dintre copiii cu constipație și incontinență fecală prezintă în istoric defecarea dureroasă înainte de vârsta de 3 ani și comportament de abținere de a defeca. Din nefericire, abținerea generează un cerc vicios al durerii care duce la continuarea abținerii, întărirea fecalomului cu dificultati de evacuare.

Diagnosticul

Examenul fizic ar trebui să includă o examinare abdominală pentru a evalua gradul de încărcare cu materii fecale, precum și evaluarea neurologică a coloanei vertebrale și a membrelor inferioare. Examinarea perineului ajută la depistarea eventualelor anomalii perianale sau anorectale, tonusul sfincterului.

Constipația ar trebui să se ia în calcul ca un diagnostic diferențial la toți copiii care prezintă dureri abdominale. Constipația poate fi prezentă la 1/3 dintre copiii cu autism. Alte considerații includ o asociere între copiii cu constipație refractară și abuzul fizic sau emoțional.

Copiii cu afecțiuni inflamatorii ale intestinului (cu sau fără implicarea anală) și boală celiacă pot prezenta constipație și se impun măsuri specifice de depistare a bolii.

 

 

Tratamentul constipației

Tratamentul constă în medicație laxativă, adaptată fiecărui copil. Se poate lua în calcul un produs pe bază de complex activ de miere, aloe și nalbă, care să combată inflamația, iritația și disconfortul.

Ciorbele, supele bogate in legume, tocanitele usoare de casa, incurajarea consumului de salate de frunze, legume, radacinoase si deserturile pe baza de fructe pot ajuta copiluol sa combata constipatia. Din pacate, majoritatea gradinitelor sau scolilor care asigura mesele de pranz apeleaza la servicii de catering care nu iau in calculnecesitatea  continutului bogat in fibre proaspete sau gatite, mergand pe meniuri mai simple- de tip paste sau pizza, orez, cartofi si carne, asa ca de multe ori parintii ar trebui sa se implice prin asigurarea zilnica a unei portii minim de ciorba sau mancare gatita, alaturi de salate, ulei de masline si legume.

Ar putea ajuta temporar  si supozitoarele pe baza de glicerina sau microclismele cu glicerina, miere sau alte substante emoliente, care usureaza evacuarea scaunelor tari si previn durerea la defecatie.

Formarea obiceiului de a merge la toaletă la timp poate fi de multe ori la fel de importantă că tratamentul. De aceea, in stadiile ușoare sau temporare, un supozitor local cu glicerină poate ajuta. Însă în cazul constipației severe, se apelează si  la terapia cu laxative.

Părinții trebuie să fie sprijiniți de pediatru pentru a avea două-trei opțiuni de tratament laxativ și să încerce să le alterneze ca răspuns la simptomele copilului. Odată ce se observă o îmbunătățire, laxativele trebuie reduse treptat și nu oprite brusc.

Îmbunătățirea în cazurile cronice poate avea loc în câteva luni și poate dura ani întregi, în unele cazuri. Recidivele sunt comune și ar putea fi necesar să fie tratate cu doze crescătoare de laxative. Laxative obișnuite pot fi pe bază de lactuloză, macrogol, ulei mineral, hidroxid de magneziu, polietilenglicol.

Trebuie avuți în vedere și gestionați o serie de factori externi, cum ar fi hărțuirea, dinamica familiei și abuzul asupra copiilor. În egală măsură, copiii cu afecțiuni neurologice sau psihiatrice pot considera că este dificil să învețe sau să adere la o rutină de toaletare.

În prezent, sunt recomandate intervențiile comportamentale non-punitive, în asociere cu tratamentul medicamentos și dietetic. Este posibil ca o perioadă de spitalizare să fie utilă. Acest lucru poate fi realizat de o echipă multidisciplinară, inclusiv asistente medicale cu experiență în gestionarea copiilor cu constipație. Psihologii și terapeuții pot introduce metode de relaxare și joacă pentru toaletă și dieteticienii pot, de asemenea, să facă recomandari cu privire la aportul de lichide și de fibre.

Evolutia constipației

Din păcate, se raportează o proporție mare de recidive după succesul obținut prin tratamentul inițial. Aceste recidive au fost raportate ca fiind mai frecvente la băieți decât la fete. Cu toate acestea, prognoza pentru constipație pe cinci ani este excelentă, cu rezolvarea constipației la 88% dintre copii, când au urmat tratament pe o perioadă de optsprezece luni.

Cei care nu au răspuns provin din familii cu un grad sporit de probleme psihosociale în care a fost suspectată conformitatea redusă a terapiei medicamentoase și urmărirea și susținerea recomandarilor. În general, 50% dintre copiii cu constipație cronică se vor vindeca după un an și 65-70% după 2 ani, cu rate mult mai mari în familiile motivate, aderente.

O atentie speciala trebuie acordata momentelor de schimbare a toaletei-asa numita constipatie de  vacanta, cand copilul merge  la rude,  bunici sau la hotel, dar si  schimbarea toaletei gradinitei sau a scolii. In acetse momente, parintii sau adultii care il ingrijesc trebuie sa se asigure de regularitatea scaunului si sa ia masuri preventive sau terapeutice care au functionat in trecut la copilul cu antecedente de constipatie.

Constipația are un impact enorm asupra calității vieții copiilor și plasează o povară pentru asistența medicală primară și secundară. Constipația la copii poate fi gestionată cu succes printr-o colaborare bună cu copilul și explicarea fenomenelor, sprijinul parental, precum și îmbunătățirea obiceiurilor de igienă și folosire a toaletei, creșterea aportului de fibre și optimizarea tranzitului cu laxative.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Constipation in children
https://www.nhs.uk/conditions/pregnancy-and-baby/constipation-and-soiling/
NCBI - Constipation in children
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3143086/

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0