Cele 7 tipuri de memorie și cum se pot îmbunătăți

Multe persoane știu că avem două tipuri de memorie - pe termen lung și pe termen scurt - însă există și subcategorii, fiecare cu rolul ei.

Memoria pe termen scurt

Memoria pe termen scurt durează doar 20 - 30 de secunde. Acest tip de memorie ne ajută să stocăm informațiile temporar și apoi fie le respinge, fie le transferă în memoria pe termen lung. Aceasta se mai numește și memorie de lucru, deși memoria de lucru ar fi mai specifică informațiilor pe care le primim, le folosim rapid, apoi le aruncăm. De exemplu, un număr de telefon pe care ți-l spune cineva, numele unei persoane care ți se prezintă sau ceea ai de gând să cumperi de la piață sunt stocate în memoria de lucru pe termen scurt, atâta timp cât e necesar să le utilizezi. În funcție de ce nevoie ai de ele, pot fi stocate în memoria pe termen lung.

Memoria pe termen lung

Amintirile noastre pe termen lung sunt puțin mai complexe decât cele pe termen scurt. Orice s-a întâmplat cu mai mult de câteva minute în urmă va fi stocat în memoria pe termen lung. În funcție de cât de des ne amintim sau folosim o anumită informație, puterea memoriei variază. Memoria pe termen lung este împărțită în amintiri explicite și implicite. 

Memoria explicită

Amintirile explicite sunt un tip de memorie pe termen lung; ți le amintești după ce te-ai gândit conștient la ele. De exemplu, numele câinelui pe care îl avea un prieten din copilărie sau numărul de telefon de acasă al celui mai bun prieten al tău.
Există două tipuri de memorie explicită: episodică și semantică. 

Memoria episodică

Amintirile episodice sunt un tip de memorie explicită care se referă la propria noastră viață personală. De exemplu, o dimineață foarte interesantă de Crăciun, ziua în care te-ai căsătorit sau o cină deosebită luată cu o persoană dragă. Studiile au arătat că amintirile autobiografice sau „episodice” nu sunt neapărat exacte, deoarece le reconstruim în timp și ele se schimbă și se adaptează la noul context în care ni le amintim. Abilitatea noastră de a păstra amintiri episodice depinde de cât de puternice au fost experiențele emoționale asociate cu ele.

Memoria semantică

Memoria semantică explică cunoștințele noastre generale despre lume. De exemplu, faptul că cerul este albastru, girafele au gâtul lung, iar puii de găină sunt drăguți. Spre deosebire de memoria episodică, suntem capabili să menținem forța și acuratețea memoriei noastre semantice în timp. Pe măsură ce îmbătrânim, aceasta începe să scadă încet. 

Memoria implicită

Memoria implicită este al doilea tip major de memorie pe termen lung și cuprinde amintiri pe care nu trebuie să le aduci în prezent în mod conștient. De exemplu, mersul pe bicicletă sau vorbitul într-o limbă străină. Chiar dacă poate fi nevoie de multă gândire conștientă în timpul învățării acestor lucruri, la un moment dat ele devin implicite și le facem automat.  

Memoria procedurală

Memoria procedurală este un tip de memorie implicită care ne permite să realizăm anumite sarcini fără să ne gândim la ele. Pe lângă mersul cu bicicleta, include și legarea șireturilor, spălatul pe dinți sau condusul unui automobil. Este probabil ca memoria procedurală să fie stocată într-o altă parte a creierului decât memoria episodică, deoarece persoanele care suferă leziuni cerebrale tind fie să uite informații autobiografice, fie să uite cum să îndeplinească sarcini simple, cum ar fi mersul pe jos sau hrănirea. 

Cum îți poți menține agerimea memoriei?

O memorie bună poate fi menținută urmând câteva recomandări:

Testarea memoriei

Mai multe studii au descoperit că testarea informațiilor ajută la crearea unor amintiri mai puternice. De exemplu, studenții care au fost testați în mod repetat pe o listă de cuvinte dintr-o limbă străină au avut rezultate mai bune la testul final decât cei care au studiat mai mult, dar nu au fost testați. Acest concept este cunoscut sub numele de „învățare îmbunătățită prin test” și se bazează pe teoria conform căreia recuperarea repetată a informațiilor are un impact mai mare asupra memoriei decât perioadele mai lungi de studiu. 

Somnul odihnitor

Somnul bun îmbunătățește memoria, concentrarea și performanța. În timp ce dormim, creierul nostru procesează și stochează amintiri pe termen lung. În timpul somnului REM (cu mișcare rapidă a ochilor), creierul redă secvențe de memorare pe care le-am învățat în timpul perioadei de veghe, doar că de 20 de ori mai rapid. Prin acest proces, amintirile sunt consolidate și stocate pentru utilizare pe termen lung. Pe lângă întărirea amintirilor, somnul ne ajută și să reținem informații noi. 8 ore de somn pe noapte pot reduce și riscul de a dezvolta Alzheimer.

Minimizarea distragerii

Creierul nostru ar putea funcționa mai eficient dacă, atunci când învățăm ceva, reducem zgomotele din jur, inclusiv prin dezactivarea notificărilor pe telefon și eliminăm haosul din zona de studiu, pentru a nu fi distrași. Și multitasking-ul este tot un fel de distragere a atenției. Deși mulți oameni cred că sunt destul de pricepuți la a face mai multe lucruri deodată, studiile științifice au dovedit în repetate rânduri că creierul pur și simplu sare de la o sarcină la alta, nu le face simultan, reducând astfel calitatea și eficiența performanței. Unele studii au arătat, de asemenea, că multitaskingul afectează atât memoria pe termen lung, cât și pe cea pe termen scurt.

Consumarea unor alimente bogate în antioxidanți

Oamenii de știință recomandă consumul de alimente bogate în antioxidanți pentru a menține creierul tânăr și funcția de memorie pe măsură ce îmbătrânim. Acest lucru se datorează faptului că antioxidanții neutralizează radicalii liberi care intră în fluxul nostru sangvin înainte ca aceștia să ne distrugă celulele creierului. Alimente bogate în antioxidanți sunt afinele, merele, bananele, legumele frunzoase, usturoiul și morcovii. Și ciocolata are antioxidanți, dar trebuie mâncată cu măsură (două pătrățele per porție). Pe lângă antioxidanți, creierul beneficiază și de aportul de grăsimi sănătoase, cum ar fi acizii grași Omega-3, care se găsesc în pește și nuci (sau poți lua un supliment alimentar cu ulei de pește de mare adâncime).

Antrenarea creierului

Nu doar exercițiile fizice sunt benefice pentru creier, ci și cele mentale. Cu cât folosești mai mult creierul, cu atât va funcționa mai bine. Ce exerciții poți face pentru creier? Cuvinte încrucișate, sudoku, puzzle-uri, cititul cărților, jocul de șah.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The University of Queensland - Types of memory
https://qbi.uq.edu.au/brain-basics/memory/types-memory
Predictive Safety - The 7 types of memory anf how to improve them
https://www.predictivesafety.com/blog/the-7-types-of-memory-and-how-to-improve-them


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0