Serotonina: ce dezechilibre pot apărea în organism în absența ei

Serotonina este un neurotransmițător puternic responsabil pentru unele dintre cele mai importante funcții ale corpului. Deși se cunoaște că serotonina este responsabilă pentru starea de bine a minții, este important să știi că serotonina joacă un rol important și în echilibrarea ritmului circadian, a apetitului și a digestiei, printre altele. 

Aproape 95% din serotonina din corp este produsă în tractul gastrointestinal, unde activitatea intestinală are loc. Restul de 5% este produsă la nivel cerebral, unde transmite semnale între celulele nervoase din creier. Deficiența de serotonină se produce atunci când corpul nu are suficientă activitate serotoninică. Acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive ce au în spate procese fizice și psihologice. 

Deficitul de serotonină este o afecțiune complexă pentru care, în momentul de față, nu există criterii clare de diagnostic și nici teste clare. Este, în general, un subiect discutat din punctul de vedere al simptomelor care rezultă, mai degrabă decât nivelurile exacte care ar putea provoca-o.

Unele cercetări despre serotonină au abordat rolul său în ceea ce se numește axa intestin-creier. Aceasta este o linie de comunicare între sistemul nervos central și sistemul nervos enteric sau intestinal. Cercetările au arătat că o parte din serotonina produsă în tractul gastro-intestinal (GI) se deplasează prin corpul tău în trombocite circulante sau celule sanguine mici, pentru a ajuta la reglarea proceselor importante ale corpului, cum ar fi: răspunsul imun, dezvoltarea oaselor, digestie, funcția cardiacă.

Cum stai cu fericirea?

Simptome deficiență de serotonină

Deficiența de serotonină poate genera o gamă largă de simptome, atât fizice, cât și psihice.

Simptome psihice

Deficiența de serotonină este asociată adesea cu următoarele simptome psihice:

  • Anxietate;
  • Stare depresivă;
  • Stare agresivă;
  • Comportament impulsiv;
  • Insomnie
  • Iritabilitate; 
  • Stimă de sine scăzută; 
  • Apetit scăzut;
  • Probleme de memorie. 

În plus, nivelul scăzut de serotonină a fost remarcat într-o serie de afecțiuni de ordin psihologic, precum:

  • Tulburări de alimentație;
  • Tulburarea obsesiv-compulsivă;
  • Atacurile de panică;
  • Tulburarea de stres post-traumatic;
  • Tulburarea de anxietate socială.

Deficiența de serotonină poate afecta, în egală măsură, bărbații și femeile, dar în moduri diferite. Așadar, potrivit unui studiu din 2007, nivelul redus de serotonină poate cauza depresie și schimbări de dispoziție la femei, în timp ce la bărbați, s-a remarcat o atitudine mai impulsivă, fără schimbări de dispoziție. 

Mai multe cercetări sugerează că deficiența de serotonină poate afecta starea de spirit în mod diferit la persoanele care au suferit, în trecut, de depresie, în comparație cu cei care nu au avut depresie. Astfel, persoanele care nu au mai suferit de depresie pot să nu fie la fel de afectate de nivelul scăzut de serotonină și își pot reveni mai ușor. 

Simptome fizice

Având în vedere rolul serotoninei în funcțiile vitale ale organismului, deficiența poate cauza mai multe simptome fizice, cum ar fi:

  • Creștere în greutate;
  • Poftă de carbohidrați;
  • Stare de oboseală;
  • Stare de greață;
  • Probleme ale sistemului gastrointestinal, precum sindromul colonului iritabil și constipație.

Cauze deficiență de serotonină

Cercetătorii nu cunosc cauzele exacte ale deficienței de serotonină. Unele persoane pur și simplu produc mai puțină serotonină față de altele. Cu toate acestea, potențialele cauze sugerate de ultimele cercetări includ:

  • Existența unui număr mai mic de receptori de serotonină în organism;
  • Activitatea deficitară a receptorilor de serotonină, care nu primesc serotonina așa cum ar trebui;
  • Absorbția sau descompunerea serotoninei într-un ritm prea alert;
  • Nivelurile scăzute de L-triptofan, vitamina D, vitamina B-6 sau de acizi grași Omega-3, de care corpul are nevoie pentru a produce serotonină.

În plus, experiențele de viață joacă un rol important în acest sens. Potrivit unui studiu din 2009, subiecții care au avut parte de abuzuri în copilărie, au manifestat un nivel mai scăzut de serotonină față de cei care au avut o copilărie fericită. 

Diagnostic deficiență de serotonină

Deficiența de serotonină este dificil de diagnosticat, deoarece nu există un test precis pentru a monitoriza cantitatea de serotonină de la nivelul creierului și nici un protocol de diagnostic unanim acceptat. Deși există analize de sânge care pot măsura nivelul de serotonină din sânge, acestea se efectuează doar pentru a verifica existența unor tumori care produc serotonină în afara creierului. De asemenea, nivelul de serotonină din sânge nu-l reflectă cu precizie pe cel din creier.  

Creierul este acoperit de o membrană semipermeabilă care susține circulația sângelui și oxigenarea creierului, și care permite accesul anumitor substanțe la nivelul creierului, dar serotonina nu poate penetra această membrană. Din acest motiv, serotonina de la nivel cerebral este produsă chiar de creier, iar nivelul de serotonină din sânge nu este, așadar, un parametru relevant. Dacă suspectezi că suferi de deficiență de serotonină, este recomandat să fii atent la simptome timp de câteva săptămâni și să consulți, apoi, un medic specialist. 

Tratament deficiență de serotonină

Indiferent de cauza deficienței de serotonină, există câteva soluții dovedite pentru a stimula producția de serotonină, atât la nivelul creierului, cât și în restul organismului. 

Medicamente antidepresive cu rol de stimulare a serotoninei 

Acestea acționează prin inhibarea reabsorbției serotoninei de către receptorii presinaptici, în așa fel încât serotonina să poată adera la receptorii postsinaptici. În acest mod, se produce mai multă serotonină la nivelul sinapselor, ceea ce crește nivelul de serotonină în corp. Cele mai des întâlnite substanțe active cu acest rol includ: citalopram, escitalopram, fluoxetine, sertralină, paroxetină.

Remedii naturale

Este important de reținut că medicamentele antidepresive vin, adesea, la pachet, cu o serie de reacții adverse. Dacă nu dorești să urmezi un tratament medicamentos, poți încerca alternative naturale de stimulare a producției de serotonină. 

Gândirea pozitivă – aceasta funcționează prin efectuarea de activități plăcute, care oferă satisfacție, precum și prin concentrarea pe gânduri pozitive și diminuarea, pe această cale, a gândurilor negative. 

Exercițiul fizic – numeroase cercetări demonstrează faptul că exercițiul fizic joacă un rol important în îmbunătățirea nivelului de serotonină în organism, prin creșterea producției, dar și eliberării de serotonină la nivelul creierului. Cele mai eficiente tipuri de antrenament în acest scop sunt cele aerobice, de exemplu alergatul, mersul pe jos și înotul.  

Alimentația – este important ca dieta ta să conțină alimente bogate în nutrienți, care promovează producția de serotonină. Așadar, ai grijă să consumi mereu alimente bogate în triptofan, vitamina D, vitamina B și acizi grași Omega-3. Exemple de asemenea alimente includ: carne de curcan, pește gras precum somon, legume verzi, cereale integrale. 

Suplimente alimentare - suplimentele alimentare naturale, care conțin ingrediente precum valeriană, roiniță și mentă, pot fi un ajutor de nădejde în ameliorarea simptomelor date de deficiența de serotonină.

Dacă ai simptome care te fac să crezi că ai putea avea un deficit de serotonină, discută cu un medic specialist despre acestea. Împreună, puteți decide cele mai bune opțiuni de tratament pentru tine. De asemenea, poți încerca remedii naturale, cum ar fi prelungirea timpului de stat în lumină solară, și adăugarea anumitor alimente și exerciții aerobice în stilul tău de viață. Acestea sunt cel mai bine puse în practică pe lângă tratamentul medical, nu ca substitut.

Deficiența de serotonină este o afecțiune complexă, iar un medic este cea mai bună persoană care să te ghideze prin aceasta în cel mai corect mod pentru tine.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:

Studiul Interactive Effects of Sex and 5-HTTLPR on Mood and Impulsivity During Tryptophan Depletion in Healthy People, publicat în Biological Psychiatry, în iunie 2007, autori: Espen Walderhaug et al. - https://www.biologicalpsychiatryjournal.com/article/S0006-3223(07)00147-3/fulltext 

Studiul Reported childhood abuse is associated with low serotonin transporter binding in vivo in major depressive disorder, publicat în Wiley Online Library, în martie 2009, autori: Jeffrey M., Miller Erin, L. Kinnally , R. Todd Ogden,  Maria A. Oquendo,  J. John Mann,  Ramin V. Parsey - https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/syn.20637 

The Absence of Serotonin in the Brain Alters Acute Stress Responsiveness by Interfering With the Genomic Function of the Glucocorticoid Receptors - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7278285/ 
 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0