Totul despre artrita: tipuri, simptome, diagnostic, tratament

Despre artrita
- Ce este artrita
- Cauzele artritei
        - Infecții 
        - Deficiențe ale sistemului imunitar
        - Metabolism anormal
        - Traumatisme la nivelul încheieturilor
        - Cauze genetice
- Simptomele artritei
        - Dureri la nivelul încheieturilor
        - Umflaăuri la nivelul încheieturilor
        - Rigiditatea încheieturilor
        - Iritații la nivelul articulațiilor
- Tipuri de artrite
        - Artrite inflamatorii
        - Artrite degenerative
        - Artrite infecțioase
        - Artrite metabolice
        - Artrite reumatoide
        - Artrita infantilă
        - Artrita septică sau bacteriană
        - Artrita reactivă
        - Artrite psoriazice
        - Artrite posttraumatice
- Factori de risc ai artritei
        - Factori de risc controlabili ai artritei
                 - Greutatea excesivă
                 - Activități ce predispun la traumatisme ale încheieturilor
                 - Activități ce solicită excesiv articulatțile
        - Factori de risc incontrolabili
                 - Vârsta
                 - Sexul
                 - Factori genetici
- Diagnosticarea artritei
        - Examenul medical al pacientului
        - Analize de sânge pentru diagnosticarea artritei
        - Alte tipuri de analize pentru diagnosticarea artritei
        - Radiografii pentru diagnosticarea artritei
- Afecțiuni asociate cu artritele 
        - Guta
        - Lupus
        - Osteoartrita
        - Fibromialgia
        - Sindromul Sjogren
        - Sclerodermia
- Complicații ale artritei

Tratarea artritei
- Tratament medicamentos pentru artrită
- Terapii fizice pentru reducerea simptomelor artritei
- Intervenții chirurgicale la nivelul articulațiilor
- Tratament naturist pentru artrite
- Acțiuni asupra factorilor controlabili pentru reducerea simptomelor artritei

Prevenirea artritei
- Controlul factorilor ce pot declanșa artrita
- Un stil de viață sănătos, pentru prevenirea artritei

 

Despre artrită

Artrita este foarte comună, însă nu este pe deplin înțeleasă. De fapt, "artrita" nu este o singură boală, ci este un termen sau un mod informal prin care ne referim la o durere articulară sau la o afecțiune a articulațiilor. Există peste 200 de tipuri diferite de artrită și de afecțiuni înrudite. Persoanele de toate vârstele, sexele și rasele pot avea și fac, într-adevăr, o formă de artrită, iar aceasta este principala cauză ce provoacă dizabilități adulților și copiilor.

STUDIUL IM011-054

Ce este artrita

Artrita este un termen-umbrelă, ea reprezintă afecțiunile articulațiilor, care au o inflamație. O articulație este o zonă din corp unde două oase diferite se întâlnesc. O articulație funcționează pentru a mișca părțile corpului care sunt conectate de acele oase ale articulației. Artrita, literalmente, înseamnă inflamația uneia sau a mai multor articulații. Artrita este frecvent însoțită de durere articulară. Această durere articulară se mai numește și artralgie. Când patru sau mai multe articulații sunt afectate, atunci se folosește termenul de poliartrită reumatoidă.

Cauzele artritei

Cauzele artritei depind de forma pe care o "îmbracă" boala. Tipurile de artrită variază de la acele forme care sunt cauzate de ruperea și uzarea cartilajului (cum este osteoartrita), până la acele forme cauzate de inflamația rezultată de pe urma unui sistem imunitar hiperactiv (cum este artrita reumatoidă).

Infecții

Există forme de artrită infecțioasă. O bacterie, un virus sau o ciupercă microscopica (fungi) care pătrund într-o articulație pot, uneori, să provoace inflamația. Acele microorganisme care infectează articulațiile sunt: 
• Salmonella și Shigella (prin contaminare sau toxiinfecție alimentară), 
• Chlamydia și gonoreea (bolile cu transmitere sexuală), 
• virusul care provoacă hepatita C (o infecție transmisă prin sângele de la o persoana infectată, adesea prin transfuzii sau folosirea acelorași ace).

Deficiențe ale sistemului imunitar

Printre factorii care contribuie la dezvoltarea artritei se numără și deficiențele ori disfuncțiile sistemului imunitar. De exemplu, artrita psoriazică apare atunci când sistemul imunitar atacă țesuturile și celulele sănătoase. Răspunsul imun anormal cauzează inflamația în interiorul articulațiilor și o producere excesivă de celule ale pielii. Tot o serie de deficiențe ale sistemului imunitar se află și la baza artritei reumatoide și lupusului eritematos sistemic.

Metabolism anormal

Un metabolism anormal poate duce la apariția unor boli precum gută și pseudogută. De exemplu, guta este un tip de artrită care este foarte mult legată de dietă, întrucât este o boală cauzată de nivelurile ridicate de acidu uric, care pot fi un rezultat al unei diete bogate în purine (compuși chimici care îndeplinesc mai multe funcții în organism). Acidul uric se depune și se acumulează în exces în cazul unor pacienți și formează astfel cristale asemănătoare unor ace în interiorul articulației, iar rezultatul este subita apariție a durerilor articulare extreme sau, așa cum se mai numește în limbajul de specialitate, atacul de gută.

Traumatisme la nivelul încheieturilor

Există anumiți factori care cresc, de exemplu, riscul de a dezvolta artrită septică. Printre aceștia se numără și traumatismele recente la nivelul articulațiilor sau încheieturilor. Un alt exemplu este osteoartrita. Uzura normală și ruperea ori deteriorarea cartilajului cauzează osteoartrită, una dintre cele mai frecvente forme de artrită. O infecție sau un traumatism (cum ar fi o rană deschisă, o lovitură puternică) la nivelul articulațiilor poate agrava această deteriorare naturală a țesuturilor din care este alcătuit cartilajul.

Cauze genetice

Există mai mulți factori care pot crește riscul ca o persoană să dezvolte artrită psoriazică, iar unul dintre aceștia este istoricul familial. De exemplu, mulți pacienți cu artrită psoriazică au un părinte sau un frate ori o soră cu această boală. Cercetătorii au descoperit anumiți markeri genetici care par să fie asociați cu artrita psoriazică, tocmai de aceea cauzele genetice se află și ele pe această listă.

Simptomele artritei

La fel cum cauzele diferitelor tipuri de artrită pot varia și pot acoperi o paletă largă de factori, tiparul și localizarea simptomelor artritei pot, de asemenea, să varieze în funcție de tipul de artrită de care suferă un pacient. Simptomele artritei se pot dezvolta gradual sau subit și cum artrita este, de cele mai multe ori, o boală cronică, simptomele pot să apară și să dispară sau pot să persiste în timp.

Dureri la nivelul încheieturilor

Durerea cauzată de artrită poate fi constantă sau poate să apară și să dispară. De asemenea, durerea de la nivelul articulațiilor sau încheieturilor poate fi izolată sau localizată într-un singur loc sau poate fi resimțită de pacient în mai multe părți ale corpului.

Umflături la nivelul încheieturilor

Unele forme de artrită pot provoca numeroase simptome, cum ar fi: pielea de deasupra articulației afectate poate să se înroșească și să se umfle. Totodată, articulațiile sau încheieturile afectate de artrită se simt calde la atingere și se observă cu ușurință că sunt umflate.

Rigiditatea încheieturilor

Rigiditatea este un simptom tipic al artritei. De exemplu, unele forme de artrită determină o rigiditate a articulațiilor dimineața, când pacientul se trezește, sau după ce a stat mult timp la birou sau după ce a stat o perioada lungă de timp în mașină. Alte forme de artrită au ca rezultat o rigiditate a articulațiilor sau încheieturilor după exerciții fizice sau sunt caracterizate de o rigiditate persistentă a încheieturilor.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Iritații la nivelul articulațiilor

Durerile articulare sunt, potrivit specialiștilor, acele senzații de disconfort, de durere și de iritație. Durerile pot să apară la orice articulație a corpului nostru. În unele forme de artrită, disconfortul este însoțit și de o senzație de iritație, iar pacientul poate să întâmpine dificultăți atunci când este nevoit să își miște o articulație. De exemplu, mișcarea unei articulații sau simplul fapt că pacientul se ridică de pe un scaun nu ar trebui să fie o activitate dificilă sau dureroasă, însă dacă aceste semne apar, ele pot indica o formă de artrită sau alte probleme la nivelul articulațiilor.

Tipuri de artrite

Există aproximativ 200 de tipuri de artrită sau afecțiuni musculo-scheletice, care sunt împărțite în mai multe grupuri principale.

Artrite inflamatorii

Inflamația este o etapă normală a procesului de vindecare a organismului. Inflamația tinde să apară ca o metoda de apărare împotriva virusurilor și bacteriilor sau ca un răspuns la anumite leziuni ori traumatisme, cum ar fi arsurile. Cu toate acestea, în artritele inflamatorii, această inflamație apare la unii oameni fără un motiv evident.

Artrita inflamatorie poate afecta mai multe articulații, deteriorând sau afectând suprafață articulațiilor și a osului care stă la baza ei. Acest tip de inflamație nu este de ajutor și, în schimb, provoacă deteriorări la nivelul articulațiilor afectate, ducând astfel la durere, rigiditate și umflarea zonei. Exemple de artrite inflamatorii: artrită reumatoidă, artrită reactivă, spondilită anchilozantă, artrita asociată cu colita sau psoriazisul.

Artrite degenerative

Termenul de artrite degenerative sau artrite mecanice se referă la un grup de boli care implică, în principal, deteriorarea cartilajului care acoperă capetele oaselor. Funcția principala a cartilajului, acest țesut neted și alunecos, este să ajute articulațiile să se miște ușor. Această formă de artrită degenerativă contribuie ca partea de cartilaj să se subțieze și să devină mai aspră (să aibă o suprafață neregulată, ca un teren accidentat).

Pentru a compensa pierderea cartilajului și modificările apărute în funcția articulară, corpul începe să remodeleze osul, în încercarea de a restabili stabilitatea articulației afectate. Acest lucru poate provoca dezvoltarea unor "ciocuri" osoase nedorite (numite osteofite) sau poate provoca deformarea articulației. Această afecțiune este numită osteoartrită.

Artrite infecțioase

În această clasificare există și forme de artrite infecțioase. O bacterie, un virus ori o ciupercă microscopică poate să pătrundă în articulație și poate ca, uneori, să provoace inflamația. În cele mai multe cazuri, infecția articulației respective poate fi tratată cu ajutorul antibioticelor sau a altor medicamente antimicrobiene. Chiar și așa, uneori, artrita poate să devină cronică și/sau degenerarea articulațiilor poate fi ireversibilă dacă infecția respectivă a persistat în organism o perioadă considerabilă de timp.

Artrite metabolice

Acidul uric este o substanță chimică creată atunci când organismul nostru descompune substanțele numite purine. Aceste purine se găsesc în celulele umane și în anumite alimente. Mare parte a acidului uric se dizolvă în sânge și "călătorește" spre rinichi. De aici, acidul uric ajunge în urină. Unii pacienți au niveluri foarte mari de acid uric, deoarece organismul lor fie produce în mod natural mai mult acid uric decât ar avea nevoie, fie corpul nu poate elimina acidul uric din organism suficient de repede.

Guta este un exemplu de artrită metabolică și poate să apară și să dispară, în episoade periodice, sau poate să devină o boală cronică, dacă nivelurile de acid uric din organism nu se reduc. Guta afectează în mod frecvent o singură articulație sau un număr mic de articulații, cum ar fi degetul mare de la picioare și articulațiile mâinilor. Guta afectează, de obicei, extremitățile.

Artrite reumatoide

Deși sunt considerate afecțiuni ale bătrânilor, bolile reumatice afectează într-o mare măsură populația activă, tineri și chiar copii. Categoria bolilor reumatice include peste 200 de forme, iar în România, potrivit statisticilor, există peste 600.000 de persoane (3% din populație) care prezintă una din formele acestei boli. Printre cele mai frecvente artrite de tip reumatoid se află: poliartrita reumatoidă, spondiloartritele și artropatia psoriazică.

Inflamația persistentă în lichidul sinovial duce la degenerarea cartilajului și a osului, lucru care duce mai apoi la deformarea articulației, durere, umflături și înroșirea zonei. Artrita reumatoidă provoacă decesul prematur, dizabilitatea pacienților și compromite calitatea vieții. Artrita reumatoidă poate să debuteze la orice vârstă și este asociată cu o rigiditate prelungită a articulațiilor, după o perioadă de repaus.

Artrita infantilă sau juvenilă

Statisticile arată că în România există aproximativ 2.000 de copii cu artrită juvenilă. "Artrita infantilă" este un termen-umbrelă care acoperă un număr mare de tipuri de artrită. Există cel puțin trei scheme de clasificare a artritei juvenile, printre care se numără:
• Artrita reumatoidă juvenilă (ARJ);
• Artrita juvenilă cronică;
Artrita idiopatică juvenilă.
 
Toate clasificările definesc artrita juvenilă/artrita infantilă ca fiind boala care apare la persoanele cu vârsta sub 16 ani.

Artrita septică sau bacteriană

Artrita septică (sau bacteriană) este inflamația articulară care debutează din cauza unei infecții bacteriene sau fungice.  Bacteriile precum Staphylococcus, Streptococcus sau Neisseria gonorrhoeae cauzează majoritatea cazurilor de artrită septică acută. Organisme precum Mycobacterium tuberculosis și Candida albicans provoacă artrită septică cronică. Aceasta este mai puțin frecventă decât artrita septică acută.

Dacă artrita septică apare din cauza bacteriilor care provoacă gonoree, ea este descrisă ca artrită gonococică. Articulațiile frecvent afectate de artrita septică sunt cele ale genunchiului și șoldului.
Artrita septică (bacteriană) se dezvoltă fie atunci când bacteriile sau alte microorganisme se răspândesc prin sânge până la o articulație, fie atunci când articulația este direct infectată cu un microorganism, care pătrunde în acea zonă printr-un traumatism sau leziuni deschise ori printr-o intervenție chirurgicală.

Artrita reactivă

Artrita reactivă este un bun exemplu de artrită inflamatorie. Artrita reactivă este o formă cronică de artrită care prezinta următoarele trei condiții: (1) articulații inflamate, (2) inflamația de la nivelul ochilor (conjunctivita) și (3) inflamația sistemelor genital, urinar sau gastro-intestinal.

Această formă de inflamație articulară este numită "artrita reactivă", deoarece se consideră că implică un sistem imunitar care "reacționează" la prezența infecțiilor bacteriene care apar în interiorul sistemelor genital, urinar sau gastro-intestinal. În consecință, sistemul imunitar al anumitor oameni este pregătit genetic să reacționeze într-un mod anormal atunci când aceste zone sunt expuse la anumite bacterii. Reacția anormală a sistemului imunitar duce la inflamația spontană la nivelul articulațiilor și ochilor. Artrita reactivă a fost în trecut denumită și sindromul Reiter.

Artrite psoriazice

Există și forme de artrită asociate cu psoriazisul. Artrita psoriazică este o problemă articulară care cel mai adesea apare cu o afecțiune a pielii numită psoriazis. Deși cei mai mulți pacienți cu artrită psoriazică dezvoltă mai întâi psoriazisul și abia mai târziu sunt diagnosticați cu artrită psoriazică, problemele articulare pot să apară ocazional înainte de apariția leziunilor cutanate date de instalarea psoriazisului. 

Artrita psoriazică apare atunci când sistemul imunitar atacă anumite celule și țesuturi sănătoase. Răspunsul imun anormal provoacă inflamația în unele articulații și o producție excesivă de celulele ale pielii.

Artrite post-traumatice

În familia artritelor intră și acele forme post-traumatice. De exemplu, deși cauzele și factorii de risc în cazul fibromialgiei (o boală caracterizată de o durere răspândită în tot corpul, de o percepție anormală a durerii) nu sunt cunoscute, există unii factori care au fost asociați în general cu instalarea acestei boli. Unii dintre acești factori sunt evenimentele stresante sau traumatice, inclusiv accidentele de mașină și tulburarea de stres post-traumatic. De asemenea, artrita ce are legătură cu evenimente traumatice, cu o traumă ori cu o lovitură, este conectată de riscul de accidentări de pe urma unor activități specifice. Astfel, după ce pacientul a suferit un anumit traumatism, o accidentare, poate să apară o formă de artrită.

Factori de risc ai artritei

Există o listă lungă de factori de risc ce pot duce la instalarea unei forme de artrită. În funcție de tipul de artrită, o persoană poate avea anumiți factori de risc, care o predispun la acea boală.

Factori de risc controlabili ai artritei

Există o listă lungă de factori de risc ce pot duce la instalarea unei forme de artrită. În funcție de tipul de artrită, o persoană poate avea anumiți factori de risc, care o predispun la acea boală.

Greutatea excesivă

Obezitatea este un factor de risc major în artrită. Dacă o persoană are kilograme în plus (este vorba de acel exces ponderal), aceste kilograme pun o presiune în plus pe articulații, în special pe cele ale genunchilor, șoldurilor și coloanei vertebrale. Tocmai de aceea, persoanele obeze au un risc mai mare de a dezvolta o formă de artrită.

Activități ce predispun la traumatisme ale încheieturilor

Persoanele care fac des anumite activități (sportive sau nu) care le predispun la traumatisme ale încheieturilor sau articulațiilor au un risc mai mare de a dezvolta artrită. De exemplu, oamenii care s-au accidentat la una dintre articulații, poate chiar în timp ce făceau un sport, au mai multe riscuri să dezvolte o formă de artrită în acea articulație.

Activități ce solicită excesiv articulațiile

Formele severe de artrită, în special cele care afectează încheieturile mâinilor și picioarelor, îngreunează sarcinile simple, de zi cu zi. Tocmai de aceea, este bine ca persoanele care au activități care le solicită excesiv articulațiile să știe riscul la care se supun și să încerce, pe cât posibil, să controleze acest lucru și să nu își mai solicite inutil articulațiile, pentru a reduce riscul de artrită.

Factori de risc incontrolabili

Există și factori de risc ai artrozei pe care pacientul nu are cum să îi controleze, iar vârsta este unul dintre aceștia.

Vârsta

Riscul de a face multe forme de artrită (inclusiv osteoartrită, artrită reumatoidă și gută) crește odată cu înaintarea în vârstă.

Sexul

Femeile sunt mult mai predispuse, comparativ cu barbatii, sa dezvolte artrita reumatoida, in vreme ce statisticile arata ca majoritatea pacientilor care au guta, un alt tip de artrita, sunt barbati.

Factori genetici

Istoricul familial se află pe lista factorilor de risc. Unele forme de artrită sunt influențate de factorii genetici, adică apar la membri din aceeași familie. Astfel, este posibil să fii mai predispus să dezvolți o formă de artrită dacă părinții tăi sau frații/surorile tale au această boală. Genele tale te pot face mai predispus la influența factorilor de mediu care pot declanșa artrita.

Diagnosticarea artritei

O etapă extrem de importantă pentru pacient este diagnosticarea formei de artrită de care suferă, pentru că doar în acest mod, medicul poate recomanda un tratament țintit, pentru ca boala să nu îi afecteze calitatea vieții. Cu cât boala este depistată mai repede, în stadii incipiente, cu atât va fi mai bine pentru acel pacient.

Examenul medical al pacientului

În timpul examenului fizic, medicul îți va verifica articulațiile, pentru a vedea dacă există umflături, roșeață și articulații calde la atingere. Medicul specialist va dori, totodată, să vadă cât de bine își poate mișca pacientul articulațiile sau încheieturile. În funcție de tipul de artrită pe care o suspectează, medicul specialist poate sugera o serie de teste și de analize, pentru a pune un diagnostic corect.

Analize de sânge pentru diagnosticarea artritei

Analiza diferitelor tipuri de fluide corporale poate ajuta medicul să descopere tipul de artrită de care un pacient poate să sufere. Cel mai frecvent, se folosesc analizele de sânge.

Alte tipuri de analize pentru diagnosticarea artritei

Medicul poate recomanda, pentru o mai bună diagnosticare, analize de urină și o analiză de lichid articular (numit lichid sinovial). Pentru a obține o mostră de lichid din articulația afectată, medicul va curăța și va anestezia zona, înainte de a introduce un ac în spațiul articular, pentru a extrage o cantitate mică de lichid sinovial (o procedură numită aspirație).

Radiografii pentru diagnosticarea artritei

Există numeroase metode ce folosesc imagistica medicală, care pot detecta problemele din interiorul unei articulații ce provoacă simptomele respective. Una dintre aceste metode este radiografia. Folosind un nivel scăzut de radiații pentru a vizualiza osul, radiografia poate să arate pierderea cartilajului, gradul de deteriorare al osului și eventualele osteofite formate pe os. Radiografia nu poate să scoată la iveală degenerarea timpurie provocată de artrita, însă cel mai adesea este folosită pentru a urmări progresia bolii.

Alte metode folosite pentru a vedea mai bine articulația afectată sunt: tomografia computerizata (CT), imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și ultrasunetele (ecografia, metodă cu care se pot vedea imagini ale țesuturilor moi, cartilajelor și structurilor care conțin lichid, cum ar fi bursele).

Afecțiuni asociate cu artritele

Există o mulțime de afecțiuni care sunt asociate cu anumite forme de artrită. Pe lângă tipurile (clasele) principale de artrită, mai există anumite afecțiuni care sunt asociate cu durerea de la nivelul țesuturilor moi, durerea din bolile musculo-scheletice, mai există afecțiuni ce au la bază dureri de spate și afecțiuni ale țesutului conjunctiv.

Guta

Guta este o boală reumatică dezvoltată din cauza formării cristalelor de acid uric în țesuturile și fluidele din organism. Acest proces se produce din cauza unei producții în exces de acid uric în organism sau pentru că excreția acidului uric este slab făcută, iar substanța nu este pe deplin eliminată prin urină. Guta acută se va manifesta, în mod obișnuit, printr-o durere agonizantă la nivelul unei articulații, iar această articulație este umflată și înroșită. Guta poate intra în remisie pentru perioade lungi de timp, urmată de un atac care poate ține zile sau săptămâni, ori poate fi cronică.

Lupus

Lupusul eritematos sistemic este o boală autoimună, în care sistemul imunitar produce anticorpi ai celulelor din corp, ceea ce duce la o răspândire a inflamației și la o afectare a țesuturilor. Boala este caracterizată de perioade în care simptomele sunt acute, dar și de perioade de remisie. Lupusul poate afecta articulațiile, pielea, creierul, plămânii, rinichii, vasele de sânge și alte țesuturi.

Osteoartrita

Osteoartrita afectează atât adulții cu vârstă de 25 de ani și peste, cât și adulții de peste 65 de ani. Instalarea bolii este treptată și cel mai adesea debutează după vârsta de 40 de ani. Osteoartrita este o boală degenerativă a articulațiilor, care afectează întreaga articulație care implică cartilajul, căptușeala articulară și ligamentele, cât și osul de la bază. Deteriorarea și descompunerea acestor țesuturi duce, în cele din urma, la durere și rigiditate articulară. Articulațiile cele mai afectate de osteoartrită sunt articulațiile care sunt extrem de folosite, cum ar fi șoldurile și genunchii, mâinile, coloana și articulațiile care sunt la baza degetului mare de la mâini și de la picioare.

Fibromialgia

Statisticile arată că în 25-65% din cazuri, fibromialgia apare pe lângă alte afecțiuni reumatice, cum ar fi artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic și spondilita anchilozantă. Pacienții sunt de obicei diagnosticați cu fibromialgie la vârsta a doua, iar prevalența acestei boli crește odată cu înaintarea în vârstă.

Fibromialgia este o boală de cauza necunoscută, caracterizată de o durere răspândită în tot corpul, de procesarea anormală a durerii, de tulburări de somn, oboseală și stres psihologic. Persoanele care suferă de fibromialgie au o percepție anormală a durerii și reacționează puternic la lucruri pe care alți oameni nu le-ar considera dureroase.

Sindromul Sjögren

Sindromul Sjögren este o boală autoimună care uneori apare pe lângă artrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic. Această boală este caracterizată de o distrugere a glandelor care produc lacrimile și saliva, lucru care provoacă o uscăciune la nivelul gurii și ochilor, însă sindromul Sjögren poate cauza uscăciune accentuată și în alte zone care, de obicei, au nevoie de un mediu cu umezeală, cum ar fi nasul, gâtul și pielea. Boala poate afecta și alte părți ale corpului, inclusiv articulațiile, plămânii, rinichii, vasele de sânge, organele sistemului digestiv și nervii. Sindromul Sjögren apare, de obicei, la adulții de peste 40 de ani, iar 9 din 10 pacienți sunt femei.

Sclerodermia

Sclerodermia se referă la un grup de boli care afectează țesutul conjunctiv din corp. Sclerodermia implică o acumulare de țesut asemănător cu cel cicatricial în piele. Boala, totodată, afectează celulele care căptușesc pereții arterelor mici. 

Cauza sclerodermiei nu este în prezent cunoscută. Chiar și așa, acumularea de colagen în piele și în organe este responsabilă de simptomele acestei boli. 

Sclerodermia afectează persoanele cu vârste între 30 și 50 de ani, iar femeile dezvoltă această boală mai des decât bărbații. Un alt semn precoce al sclerodermiei sistemice este mâinile umflate sau umflate înainte de îngroșarea și întărirea pielii din cauza fibrozei. Îngroșarea pielii apare de obicei mai întâi la nivelul degetelor (numită sclerodactilie) și poate implica, de asemenea, mâinile și fața.

Complicații ale artritei

În funcție de forma de artrită de care o persoană suferă, boala poate avea multiple complicații. De exemplu, în artrita reumatoidă, complicațiile bolii pot să apară în alte părți ale corpului. Același proces care face rău articulațiilor poate să cauzeze probleme la nivelul ochilor, plămânilor, pielii, inimii, vaselor de sânge și al altor organe. Prognosticul pentru pacienții cu artrită depinde de severitatea bolii, de complicațiile ei și de faptul că există sau nu manifestări ale artritei la nivelul articulațiilor.

De exemplu, artrita reumatoidă juvenilă poate duce la câteva complicații grave, iar părinții trebuie să fie atenți pentru a reduce riscul acestor complicații, precum problemele la nivelul ochilor (unele forme de artrită juvenilă pot cauza inflamația ochilor) și probleme legate de dezvoltarea copilului și de dezvoltarea oaselor.

Complicațiile posibile ale osteoartritei, de pildă, sunt reprezentate de un risc crescut ca persoana să dezvolte gută și condrocalcinoza (cunoscută și sub numele de pseudoguta).

Tratarea artritei

Tratamentul în cazul diverselor forme de artrită se axează pe ameliorarea/calmarea simptomelor și pe îmbunătățirea funcției articulațiilor. Pacientul cu artrită poate fi nevoit să încerce mai multe tratamente diferite sau unele combinații de tratamente, înainte de a determina ce varianta funcționează cel mai bine în cazul său.

Tratament medicamentos pentru artrită

Medicamentele folosite de medicii reumatologi pentru a trata artrita variază în funcție de tipul de artrită de care suferă pacientul.

Cele mai folosite medicamente pentru artrită sunt:
analgezicele - acestea ajută la reducerea durerii, dar nu au niciun efect asupra inflamației din corp; exemple de medicamente: paracetamolul, cele care conțin oxicodonă sau hidrocodona;

• medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - acestea reduc atât durerea, cât și inflamația; exemple: ibuprofenul și naproxenul. Unele tipuri de antiinflamatoare se eliberează doar pe bază de rețetă, pe când altele pot fi luate de la farmacie și fară prescripție medicala. Unele antiinflamatoare nesteroidiene sunt disponibile și sub formă de creme sau geluri, care pot fi aplicate pe articulațiile afectate;

• unguente care conțin contrairitanți - unele variante de creme sau unguente conțin mentol sau capsaicina, ingredientul care dă gustul picant al ardeilor iuți; aplicarea acestor produse (prin frecarea lor pe articulațiile afectate, pe piele, pe zonele dureroase) poate interveni în transmiterea semnalului durerii de la articulația respectivă.

• medicamente antireumatice modificatoare ale evoluției bolii - adesea folosite pentru a trata artrita reumatoidă, medicamentele din această clasă încetinesc sau împiedică sistemul imunitar al pacientului să atace articulațiile afectate de boală. Exemple: medicamente pe bază de metotrexat, precum acestea și cele care conțin sulfat de hidroxiclorochina, precum acestea.

• modificatori ai răspunsului biologic - de obicei, aceste medicamente sunt folosite împreună cu antireumaticele modificatoare ale evoluției bolii; modificatorii răspunsului biologic sunt medicamente modificate genetic care țintesc diferite molecule care sunt implicate în răspunsul imun. Exemple: etanercept și infliximab.

• corticosteroizii - această clasă de medicamente, care include prednisonul și cortizonul, reduce inflamația și suprimă sistemul imunitar; corticosteroizii pot fi administrați pe cale orală sau pot fi injectați direct în articulația dureroasă.

Terapii fizice pentru reducerea simptomelor artritei

Terapia fizică poate fi utilă pentru unele tipuri de artrită. Exercițiile pot îmbunătăți paleta de mișcări pe care le poate face pacientul cu artrită și pot întări musculatura din jurul articulațiilor afectate de boală. În unele cazuri, atelele sau curelele ori diverse sisteme de prindere pot fi garantate și pot ajuta pacientul. Forme de terapii fizice care pot fi recomandate de medici pacienților cu artrită includ:
• terapia cu apă caldă - cum sunt exercițiile într-o piscină cu apă caldă;
• fizioterapia - exerciții specifice, croite special pentru a întruni nevoile individuale și ale acelei forme de artrită, combinate uneori cu tratamente care calmează durerea, cum ar fi masajul, compresele cu gheață sau compresele calde.
• terapia ocupațională - sfaturi practice prin care pacientul învață managementul activităților de zi cu zi, acesta este învățat să își aleagă echipamentele medicale de care are nevoie, învață cum să își protejeze articulațiile de viitoare accidentări etc.

Intervenții chirurgicale la nivelul articulațiilor

Dacă metodele conservative de tratament nu ajută, medicul reumatolog poate sugera pacientului să apeleze la diverse tipuri de intervenții chirurgicale, la nivelul articulațiilor afectate de artrită. Acestea sunt:

• operații prin care se "repară" articulația deteriorată; de pildă, suprafețele articulare pot fi realinitate sau nivelate pentru a reduce durerea și pentru a îmbunătăți funcția articulației.
• operația de înlocuire a articulației - medicul chirurg înlocuiește articulația bolnavă cu una artificială; cele mai înlocuite articulații sunt cele ale șoldurilor și ale genunchilor.
• operația prin care se face fuziunea articulațiilor - este o procedură utilizată mai des pentru articulațiile mici, cum ar fi cele de la încheietura mâinii, cele care alcătuiesc glezna și articulațiile degetelor.

Procedura îndepărtează capetele celor două oase din articulație și apoi îmbină / blochează acele capete, până când se vindecă într-un singur element rigid.

Tratament naturist pentru artrite

• Este important ca pacienții cu artrită să includă în dieta lor mai mulți acizi grași Omega-3. Aceste grăsimi ajută foarte mult în cazul artritei. S-a dovedit că suplimentele cu ulei de pește, care sunt bogate în Omega-3, reduc rigiditatea articulațiilor și durerea de la nivelul articulațiilor.

• Adaugă turmeric în preparatele tale, dacă suferi de artrită. Acest condiment galben, turmericul, conține o substanță chimică numită curcumină care poate ajuta la reducerea durerii în artrită. Secretul constă în proprietățile sale antiinflamatoare.

• Suplimente alimentare pe bază de plante - există multe tipuri de astfel de suplimente, care pot reduce durerea articulară; unele dintre aceste plante care dau rezultate în artrită sunt: boswellia, bromelaina (din tulpina de ananas), gheara diavolului, ginkgo biloba, urzica vie 1.

Luați în considerare un supliment de multivitamine/minerale care conține 15 mg zinc, 10-18 mg fier, vitaminele A, D, E și K, folat și B-12. Dacă au fost identificate deficiențe specifice de nutrienți, pot fi necesare suplimentare suplimentare. 

Aproximativ 80% dintre pacienții cu sclerodermie au o deficiență de vitamina D și un supliment ar putea ajuta la multe dintre simptomele asociate bolii.

Acțiuni asupra factorilor controlabili pentru reducerea simptomelor artritei

În combinație cu tratamentul medicamentos, este important ca pacientul cu artrită să încerce să controleze anumiți factori, pentru a reduce simptomele bolii. De exemplu, acțiunile de acest gen sunt:
• pacientul trebuie să fie activ din punct de vedere fizic,
• pacientul trebuie să aibă o greutate normală și să își mențină greutatea,
• pacientul trebuie să meargă regulat la controalele medicale, la medicul reumatolog,
• pacientul trebuie să își protejeze articulațiile, pe cât posibil, de acele activități care pun presiune pe zonele cu probleme.

Prevenirea artritei

Deoarece unele forme de artrită sunt într-o anumită măsură moștenite genetic, nu există un mod real prin care le putem preveni. Artrita care apare ca urmare a unui traumatism la nivelul articulațiilor sau încheieturilor poate fi prevenită dacă persoana respectă regulile de siguranță și încearcă să evite să se accidenteze sau să se lovească.

Controlul factorilor ce pot declanșa artrită

Artritele infecțioase (acele forme care au legătură cu o infecție), ca de exemplu artrita septică și artrita reactivă ar putea fi prevenite dacă persoana nu se infectează cu acel microorganism ce cauzează boala. Există factori de risc care sunt considerați controlabili. Aceștia sunt comportamente și circumstanțe care pot fi schimbate pentru a reduce riscul de artrită, pentru a întârzia instalarea bolii și pentru a preveni cu totul artrita. Iată doar câteva exemple de artrită și factori asociați care pot fi ținuți sub control:

• osteoartrita - prin menținerea unei greutăți normale;
• artrita reumatoidă - prin faptul că pacientul nu fumează;
• guta - prin adoptarea unei diete sănătoase, cu un conținut scăzut de zahăr, alcool și purine. În unele cazuri, prevenirea unui traumatism sau incident înainte de instalarea bolii poate reduce în mod semnificativ riscul de artrită.

Tocmai de aceea, oamenii sunt sfătuiți să evite accidentările sportive, folosind echipamentele sportive corespunzătoare, să se antreneze într-un mod adecvat și să joace/să facă activități sportive în condiții de siguranță pentru a preveni rupturile de ligament anterior, care pot duce la osteoartrită în decurs de câțiva ani sau după câteva decenii.

Un stil de viață sănătos, pentru prevenirea artritei

Există o serie de modificări pe care oamenii le pot face în stilul de viață, mai ales dacă vor să reducă riscul de artrită.

• Scăderea în greutate și menținerea unei greutăți normale (considerate sănătoase) reduce riscul de a dezvolta osteoartrită;
• Adoptarea unei diete sănătoase este importantă pentru scăderea în greutate. Persoana trebuie să aleagă o dietă bogată în antioxidanți, cum ar fi fructe proaspete, legume și ierburi care pot ajuta la reducerea inflamației din corp. Alte alimente care reduc inflamația sunt carnea de pește și nucile.
• Unele studii sugerează că acei anticorpi care au legătură cu glutenul pot fi prezenți la pacienții cu artrita reumatoidă. Tocmai de aceea, o dietă fără gluten poate fi de folos.
• Exercițiile fizice regulate vor ajuta la menținerea flexibilității articulațiilor. Înotul este o formă bună de activitate fizică, pentru că nu pune presiune pe articulațiile persoanei la fel cum se întâmplă în cazul alergatului și mersului pe jos.

Este important să fii activ, însă trebuie să te odihnești atunci când simți nevoia și nu trebuie să îți soliciți prea tare corpul și articulațiile.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention - Arthritis Types
https://www.cdc.gov/arthritis/basics/types.html
Arthritis Foundation - Arthritis Self-Management: What You Need to Know
https://www.arthritis.org/health-wellness/about-arthritis/understanding-arthritis/arthritis-self-management-what-you-need-to-know
Centers for Disease Control and Prevention  - Childhood Arthritis
https://www.cdc.gov/arthritis/basics/childhood.htm
Arthritis Foundation - How Arthritis Hurts
https://www.arthritis.org/health-wellness/healthy-living/managing-pain/understanding-pain/sources-of-arthritis-pain
1 Studiul „Use of Herbal Medications for Treatment of Osteoarthritis and Rheumatoid Arthritis”, Medicines (Basel). 2020 Nov; 7(11): 67., Breanna N. Lindler, Katelyn E. Long, Nancy A. Taylor, Wei Lei
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7693010/
National Library of Medicine - Osteoarthritis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK482326/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0