Regimul in guta: alimente permise si interzise

Rezumat: Guta este o formă dureroasă de artrită provocată de acumularea acidului uric și formarea cristalelor de urat în articulații.

Regimul alimentar are rol important în prevenirea atacurilor, mai ales prin limitarea alimentelor bogate în purine, precum organele, carnea roșie, vânatul, unele tipuri de pește, fructele de mare, băuturile îndulcite și alcoolul.

Sunt recomandate fructele, legumele, leguminoasele, cerealele integrale, lactatele cu puține grăsimi, ouăle, nucile și semințele. Hidratarea, evitarea dietelor drastice și scăderea treptată în greutate pot ajuta la controlul gutei și la reducerea riscului de episoade dureroase.

1. Ce este guta?
2. Despre purine și legătura lor cu atacurile de gută
   a. Ce sunt purinele?
   b. Ce efecte are alimentația bogată în purine? 
3. Regim alimentar pentru gută
   a. Alimente interzise
   b. Alimente permise
   c. Cerealele, leguminoasele și efectul asupra bolii
   d. Consumul de alcool
4. Pierderea în greutate scade riscul de atacuri de gută?
5. Exemplu de regim în gută
6. Concluzie

NEWSLETTER DOC DEDICAT
Advertisement Advertisement
Advertisement Advertisement

Ce este guta?

Guta este o formă dureroasă de artrită, care apare atunci când o cantitate prea mare de acid uric se acumulează și formează cristale în interiorul articulațiilor.

Guta începe de obicei cu durere în degetul mare de la picior. Dacă nu este tratată, durerea se poate extinde la genunchi, glezne, coate și alte degete.

În corpurile sănătoase, acidul uric (un produs secundar care provine din digestia anumitor tipuri de alimente) este eliminat din organism atunci când trece prin rinichi în urină.

Dar, când rinichii nu pot să elimine acidul uric sau când este prea mult acid uric în sânge, se formează cristale în articulații. Aceasta cauzează durere, umflare și inflamare.

Un atac de gută are loc atunci când nivelul uric din sânge este ridicat și organismul nu este capabil să descompună eficient acidul uric. Aceste atacuri au loc de obicei noaptea și pot dura între 3 și 10 zile.

Atacurile de gută sunt urmate de perioade lungi de remisie - săptămâni, luni sau ani - fără simptome înainte de debutul unui alt atac. Guta apare de obicei într-o singură articulație la un moment dat.  

Despre purine și legătura lor cu atacurile de gută

Ce sunt purinele?

Purinele sunt compuși care se găsesc în anumite alimente. Când mănânci alimente care conțin purine, organismul le descompune în acid uric. De aceea, o dietă cu conținut scăzut de purine este recomandată ca un scut apărare împotriva atacurilor de gută.

Cu toate acestea, acidul uric care provine din alimente bogate în purine reprezintă doar aproximativ 15% din acidul uric din organism. Restul se găsește în mod natural în țesuturile corpului, iar genele joacă un rol important în determinarea cantității de acid uric din corp. 

Ce efecte are alimentația bogată în purine? 

Persoanele cu gută care au mâncat multe purine au avut un risc de aproximativ cinci ori mai mare de a avea un atac de gută. Acest lucru a fost arătat într-un studiu pe 600 de persoane cu gută.

Aportul de purine a fost asociat cu mai multe atacuri de gută, indiferent de consumul de alcool al pacienților sau de medicamentele pe care le-au luat.

Dacă ai gută, este important să știi ce dietă să urmezi. Există alimente care te pot ajuta și altele pe care ar trebui să le eviți.

Unele studii arată că dacă reduci alimentele bogate în purine și iei medicamentele potrivite, poți preveni atacurile de gută. Astfel, îți vei îmbunătăți calitatea vieții.

Regim alimentar pentru gută

Iată ce alimente sunt de folos și ce alimente ar trebui evitate de pacienții cu gută:

Alimente interzise

Dacă ești predispus la atacurile sau episoadele subite de gută, evită principalii vinovați, adică acele alimente cu un conținut ridicat de purine. Aceste alimente conțin mai mult de 200 mg de purine la 100 de grame.

De asemenea, ar trebui să eviți consumul frecvent de alimente care au mult fructoză. Este bine să te ferești și de alimentele cu un conținut moderat de purine. Acestea au între 150 și 200 mg de purine la 100 de grame. Aceste alimente pot provoca un episod de gută.

Iată câteva alimente cu un conținut mare și moderat de purine și alimente care conțin multă fructoză, pe care ar fi bine să le eviți sau să le consumi mai rar, în cantități mici:

  • toate tipurile de organe de la animale - acestea includ ficatul, rinichii și creierul;
  • carnea roșie (porc, miel, vită)
  • carnea de vânat (fazan, căprioară);
  • carnea de pește: heringul, păstrăvul, macroul, sardinele, anșoa, eglefinul;
  • alte fructe de mare: scoici, crab, creveți și icre;
  • băuturile cu mult zahăr, mierea, siropul de agave și siropul de porumb cu un conținut ridicat de fructoză;
  • drojdia și alte suplimente pe bază de drojdie.

Pe lângă cele enumerate mai sus, ar trebui să mănânci mai puțini carbohidrați rafinați, precum pâinea albă, prăjiturile și biscuiții sau fursecurile. Deși acestea nu au un conținut mare de purine sau de fructoză, ele au puțini nutrienți și pot crește nivelul acidului uric din organism.

Alimente permise

Deși un regim destinat pacienșilor cu gută elimină multe alimente, există o mulțime de variante de care te poți bucura la masă. Alimentele care sunt considerate a fi sărace în ceea ce privește conținutul de purine au mai puțin de 100 mg de purine la 100 de grame. Iată mai jos o listă de alimente care sunt, în general, sigure pentru a fi consumate de pacienții cu gută:

  • fructele - toate fructele sunt, în general, bune pentru cei cu gută; cireșele ar putea ajuta chiar la prevenirea atacurilor de gută, prin faptul că scad nivelul acidului uric și reduc inflamația;
  • legumele - toate legumele sunt permise, inclusiv cartofii, vinetele și legumele frunzoase (de un verde închis la culoare);
  • leguminoasele - toate leguminoasele sunt permise, lintea, fasolea, mazărea, năutul, soia și tofu;
  • nucile: toate nucile și semințele sunt recomandate pacienților cu gută;
  • cerealele integrale - acestea includ fulgii de ovăz, orezul brun și orzul;
  • produsele lactate - toate sunt considerate sigure, dar cele cu un conținut scăzut de grăsime par să fie deosebit de benefice pentru cei cu gută;
  • ouăle;
  • somonul, tonul, halibutul, creveții; 
  • băuturile simple: cafeaua, ceaiul de plante și ceaiul verde sunt permise;
  • uleiurile vegetale, inclusiv cele de cocos, de măsline și de semințe de in sunt permise pacienților cu gută.

Cerealele, leguminoasele și efectul asupra bolii

Noi descoperiri în  domeniul nutriției funcționale evidențiază importanța tipului de purine prezente în alimente, în special conținutul de adenină și hipoxantină. Mai demult, se presupunea că nu există diferențe în efectele uricogenice ale purinelor individuale (adică, adenina, guanina, hipoxantina și xantina), dar acum se știe că, printre purine, adenina și hipoxantina sunt considerate mult mai uricogenice decât guanina și xantina.

Peste 60% din purinele din cereale, fasole, soia, alge, produse lactate, ciuperci și legume sunt adenină și guanină. În schimb, mai mult de 50% din purinele din majoritatea cărnii și peștelui sunt hipoxantine.

În plus, metodele de procesare, cum ar fi fierberea și coacerea pot scădea conținutul de purine al alimentelor. Acidul uric din sânge apare când corpul transformă hipoxantina în xantină și xantina în acid uric. Aceste substanțe sunt purine găsite în alimente.

Alimentele vegetale au mai puține purine hipoxantine decât carnea roșie, peștele și unele tipuri de creveți. Hipoxantina din aceste alimente poate crește mai mult acidul uric.

În ciuda unor linii directoare învechite care continuă să promoveze evitarea legumelor bogate în purine la pacienții cu gută, este important să subliniem că nu există date din studii transversale sau intervenționale pe termen lung care să arate că alimentele pe bază de plante cu conținut ridicat de purine reprezintă un factor clinic semnificativ de hiperuricemie sau de dezvoltare a gutei. Diverse studii au confirmat că legumele bogate în purine, spre deosebire de alimentele bogate în purine de origine animală nu au arătat nicio asociere aparentă cu hiperuricemia sau dezvoltarea gutei, ci mai degrabă o asociere negativă cu riscul de dezvoltare a gutei.

Consumul de alcool

Consumul de alcool tinde să crească riscul unui atac de gută, deoarece poate crește nivelul de acid uric din sânge. De aceea, încearcă să reduci cantitatea de alcool pe care o consumi. De altfel, deshidratarea (care survine pentru că nu bei suficientă apă) poate fi un factor de risc pentru gută, deși acest lucru nu este bine dovedit de studii. Se recomandă consumul a măcar 1,5 litri de lichide pe zi pentru beneficii generale pentru sănătate. Cu toate acestea, dacă iei diuretice sau dacă ai probleme cu inima sau rinichii, discută cu medicul despre cantitatea potrivită de lichide pe care ar trebui să o consumi zilnic.

Recomandările Experților DOC
Advertisement Advertisement
Advertisement Advertisement

Pierderea în greutate scade riscul de atacuri de gută?

Dacă ești supraponderal, pierderea treptată în greutate poate ajuta la scăderea nivelului de acid uric și la reducerea riscului de atacuri de gută. Cu toate acestea, este important să eviți postul sau dieta „rapidă”, în care nu consumi alimente adecvate pentru perioade lungi de timp și slăbești rapid. Acest tip de dietă poate crește de fapt nivelul de acid uric și poate declanșa un atac de gută. O combinație de alimentație sănătoasă echilibrată și activitate fizică regulată este cea mai bună modalitate de a pierde în greutate în siguranță.  

Exemplu de regim în gută

Ziua 1

Mic dejun:
Iaurt grecesc cu puține grăsimi, fulgi de ovăz, afine sau cireșe și o linguriță de semințe de chia.

Gustare:
Un măr sau o pară și câteva nuci nesărate.

Prânz:
Supă de legume și o salată cu quinoa, castravete, roșii, ardei, pătrunjel, puțin ulei de măsline și zeamă de lămâie.

Gustare:
Brânză cottage slabă sau iaurt simplu.

Cină:
Cartof copt cu legume la abur și o porție mică de piept de pui la grătar.
Apă plată sau ceai neîndulcit.

Ziua 2

Mic dejun:
Omletă din 1-2 ouă cu spanac și ardei, plus o felie de pâine integrală.

Gustare:
Cireșe, portocală sau kiwi.

Prânz:
Tocăniță de legume cu orez brun. Poți include dovlecel, morcov, ardei, ceapă, roșii și verdețuri.

Gustare:
Morcovi cruzi sau castraveți cu humus, în cantitate moderată.

Cină:
Paste integrale cu sos simplu de roșii, busuioc și o salată verde.
La desert: iaurt slab sau fruct proaspăt.

Ziua 3

Mic dejun:
Terci de ovăz cu lapte degresat sau băutură vegetală neîndulcită, banană feliată și scorțișoară.

Gustare:
Un pumn mic de migdale nesărate sau un iaurt simplu.

Prânz:
Salată consistentă cu cartof fiert, fasole verde, ou fiert, salată verde, castravete și dressing cu iaurt slab și lămâie.

Gustare:
Fructe de pădure sau un măr.

Cină:
Legume la cuptor cu brânză slabă sau tofu, plus o felie de pâine integrală.
Apă, ceai de plante sau apă cu lămâie, fără zahăr.

Ziua 4

Mic dejun:
Iaurt simplu cu puține grăsimi, fulgi de ovăz, felii de măr și scorțișoară.

Gustare:
Un pumn mic de cireșe sau fructe de pădure.

Prânz:
Ciorbă de legume fără carne, plus o felie de pâine integrală.
Salată de varză cu morcov, mărar și puțin ulei de măsline.

Gustare:
Brânză cottage slabă cu roșii cherry.

Cină:
Orez brun cu legume sotate: dovlecel, ardei, morcov, mazăre și ceapă.
La final, un fruct proaspăt.

Ziua 5

Mic dejun:
Două felii de pâine integrală cu cremă de brânză slabă, castravete și ardei.

Gustare:
O portocală sau un kiwi.

Prânz:
Cartof dulce copt, salată verde cu roșii și castraveți, plus o porție mică de piept de curcan la grătar.

Gustare:
Iaurt natural slab sau chefir.

Cină:
Paste integrale cu sos de roșii, busuioc, usturoi și legume la cuptor.
Evită sosurile grele, mezelurile sau brânzeturile foarte grase.

Ziua 6

Mic dejun:
Terci de ovăz cu lapte degresat, banană feliată și câteva nuci nesărate.

Gustare:
Morcovi cruzi, ardei gras sau castravete.

Prânz:
Salată cu năut în cantitate moderată, roșii, castravete, pătrunjel, lămâie și ulei de măsline.
Alături, o felie de pâine integrală.

Gustare:
Un măr sau o pară.

Cină:
Omletă cu legume, de exemplu spanac, ardei și ciuperci, plus salată verde.

Ziua 7

Mic dejun:
Smoothie din iaurt slab, fructe de pădure și o lingură de fulgi de ovăz.

Gustare:
Câteva migdale sau nuci nesărate.

Prânz:
Supă-cremă de dovlecel sau broccoli, fără smântână grasă.
Fel principal: quinoa cu legume și verdețuri.

Gustare:
Brânză slabă sau iaurt simplu.

Cină:
Legume la cuptor cu tofu sau o porție mică de pui, plus salată de crudități.

 

  • Bea apă pe parcursul zilei, deoarece hidratarea ajută organismul să elimine acidul uric.
  • Limitează alcoolul, mai ales berea și băuturile spirtoase, și evită băuturile îndulcite cu zahăr sau sirop de porumb bogat în fructoză.
  • Evită organele, carnea roșie în exces, vânatul, sardinele, anșoa, heringul, macroul și multe fructe de mare, deoarece sunt mai bogate în purine. 
  • Lactatele cu puține grăsimi, ouăle, fructele, legumele și cerealele integrale sunt, în general, alegeri mai potrivite.

Dacă nu știi exact dacă suferi de gută, însă ai simptome, mergi la medic pentru un diagnostic și tratament și respectă recomandările în ceea ce privește regimul alimentar.

Concluzie

Regimul pentru gută nu înseamnă doar eliminarea unor alimente, ci construirea unei alimentații echilibrate, care să ajute la controlul acidului uric și la prevenirea atacurilor.

Persoanele cu gută ar trebui să limiteze alimentele bogate în purine, alcoolul și produsele cu mult zahăr, dar pot consuma multe alimente sănătoase, precum legume, fructe, cereale integrale, lactate slabe și surse moderate de proteine.

La fel de importante sunt hidratarea, menținerea unei greutăți sănătoase și evitarea slăbirii rapide. Pentru diagnostic și tratament corect, recomandările medicului rămân esențiale pe termen lung.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce regim trebuie pentru guta?
Răspuns: În gută este recomandat un regim sărac în purine, cu mai puțină carne roșie, organe, anumite tipuri de pește, fructe de mare, alcool și băuturi îndulcite.

Întrebare: Ce trebuie să mănânci când ai acidul uric mărit?
Răspuns: Poți alege fructe, legume, cereale integrale, lactate cu puține grăsimi, ouă, nuci, semințe și leguminoase, în cadrul unei diete echilibrate.

Întrebare: Ce alimente sunt interzise în gută?
Răspuns: Ar trebui evitate sau consumate rar organele, carnea roșie, vânatul, sardinele, macroul, heringul, anșoa, unele fructe de mare, alcoolul și produsele bogate în fructoză.

Întrebare: Ai voie leguminoase dacă suferi de gută?
Răspuns: Da, leguminoasele precum fasolea, lintea, mazărea, năutul, soia și tofu sunt considerate opțiuni permise în regimul pentru gută.

Întrebare: Slăbitul ajută în gută?
Răspuns: Da, pierderea treptată în greutate poate ajuta la reducerea acidului uric, dar dietele drastice sau postul pot declanșa atacuri de gută.
 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Centers for Disease Control and Prevention - Gout
https://www.cdc.gov/arthritis/types/gout.html
BMC - Effect of low-purine diet on the serum uric acid of gout patients in different clinical subtypes: a prospective cohort study
https://eurjmedres.biomedcentral.com/articles/10.1186/s40001-024-02012-1
Studiul „Effect of low-purine diet on the serum uric acid of gout patients in different clinical subtypes: a prospective cohort study”, apărut în Eur J Med Res 29, 449 (2024). https://doi.org/10.1186/s40001-024-02012-1, autori: Chen, Z., Xue, X., Ma, L. et al. 
PMC - Uric Acid and Plant-Based Nutrition
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6722549/
Studiul „Uric Acid and Plant-Based Nutrition”, apărut în Nutrients. 2019 Jul 26;11(8):1736. doi: 10.3390/nu11081736, autori: Boštjan Jakše et al.

 

Te-ar mai putea interesa și...

CELE MAI CITITE
Advertisement Advertisement
Alergiile: 10 metode naturale de a le combate
Tratament și opțiuni în alergii

Alergiile: 10 metode naturale de a le combate

 Citește mai mult
Advertisement Advertisement

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 3